Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Fotbal Miercuri, 14 Aprilie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Luminiţa Voinea

6 Decembrie 2020
Vizualizari: 267
Comentează add

De peste 20 de ani, comunitatea românească din Valea Timocului se luptă cu autorităţile sârbe pentru deschiderea unor şcoli şi biserici româneşti.

Cum luptă românii din Valea Timocului pentru păstrarea limbii române Cum luptă românii din Valea Timocului pentru păstrarea limbii române - Conține audio

luminita-voinea

Etnicii români din Valea Timocului la slujba religioasă. Foto: Mihai Bădescu

Românii de pretutindeni - Realizator: Amalia Bojescu

Comunitatea românească din Valea Timocului se luptă de peste 20 de ani cu autorităţile sârbe pentru deschiderea unor şcoli şi biserici româneşti.

Eforturile par în zadar, pentru că nici acum limba română nu este recunoscută în şcoli ca limbă maternă.

Pentru că nu au avut cum să înveţe alfabetul latin şi regulile gramaticale specifice scrisului, românii din Valea Timocului au păstrat cum au putut forma scrisă a limbii.

Despre lupta continuă a românilor timoceni pentru păstrarea limbii române şi eforturile autorităţilor de la Bucureşti de a-i sprijini pe etnicii români din Valea Timocului,  în rubrica semnată de Luminiţa Voinea, rubrică realizată cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Luminiţa Voinea: Etnicii români din Valea Timocului trag un semnal de alarmă privind dispariţia învăţământului în limba română.

În această zonă din Serbia, limba română este o materie opţională şi, din ce în ce mai puţini copii aleg să înveţe graiul părinţilor sau al bunicilor. Corespondentul nostru, Mihai Bădescu, vorbeşte despre problemele etnicilor români din Valea Timocului.

Reporter (Mihai Bădescu): După mai bine de 20 de ani de luptă pentru limba, credinţa şi pentru libertăţile lor, românii timoceni spun că sunt încă departe de a fi câştigat aceste drepturi. Lipsa suficientă de implicare a autorităţilor române şi piedicile puse de cele sârbe sunt principalele motive pentru care graiul românesc din Valea Timocului se stinge. Cea mai importantă zestre a identităţii unui neam, limba lui, nu este nici acum recunoscută în şcolile din această zonă ca limbă maternă.

Zorica Milencovici: România oferă o /.../ de pretutindeni din alte ţări şi am auzit de posibilitatea asta.

Reporter: Ce studiaţi în România?

Zorica Milencovici: Medicina.

Reporter: Ştiaţi limba română?

Zorica Milencovici: Eu înţelegeam de la mama mea care e româncă, dar înţelegeam ceva esenţial. Primul an a fost chiar dificil, dar am avut o susţinere mare din partea colegilor.

Reporter: Spuneţi-mi, vă rog, aţi studiat limba română la şcoală în Serbia?

Zorica Milencovici: Nu am studiat.

Reporter: V-aţi fi dorit?

Zorica Milencovici: Da, chiar m-ar ajuta, îndeosebi pe partea de gramatică.

Reporter: Studentă la Medicină la Târgu Mureş, Zorica Milencovici este unul dintre cazurile fericite. Născută din mamă româncă şi tată sârb, tânăra a învăţat graiul românesc acasă, dar pentru că nu au putut studia limba română în şcoli,  mulţi copii cu origini româneşti au renunţat la bursa oferită în România. Problema limbii românilor din Valea Timocului e mult mai profundă, pentru că, dacă nu se vor schimba lucrurile, statul nostru nu va mai avea cui acorda aceste burse de studii. Motivul? Tot mai puţini tineri din această parte a Serbiei mai învaţă graiul românesc.

Tihan Matasarevici: Au fost într-adevăr în 2013, cel puţin în zona Kladovo, aproape 300 de copii înscrişi, dar în anii care au urmat numărul acestora a scăzut la câteva zeci. Niciodată, practic nu s-a trecut de 20 sau 30 de copii înscrişi într-o zonă cum este de exemplu Cladova, care are 22 de sate aparţinătoare. Au trecut şapte ani de atunci. Copiii românilor nu reuşesc nici acum să înveţe aşa cum trebuie limba română.

Reporter: Aţi avut colegi care au avut probleme, pentru că nu ştiau limba română?

Zorica Milencovici: Da, în primul an au fost mai mulţi aici, dar din cauza faptului că nu înţelegeau bine au trebuit să părăsească facultatea.

Reporter: În ce măsură vă ajută această bursă?

Zorica Milencovici: Foarte mult. Cred că în Serbia nu aş avea posibilitatea să fiu la facultate.

Reporter: În Timoc, limba română se studiază în foarte puţine şcoli şi numai la cursuri opţionale. De acceptarea acesteia ca limbă maternă oficială nici nu s-a pus problema vreodată. Voci importante ale românilor din ţara vecină spun că piedicile autorităţilor sârbe când vine vorba de studiul limbii continuă şi astăzi.

Tihan Matasarevici, preşedintele Asociaţiei "Dunărea" din Serbia: Manuale să înveţe copiii limba română în şcoli lipsesc şi ele le sunt necesare; profesori până acum nu se găsesc în Serbia. Noi avem aici la Cladova trei profesori, dar nu au cum să se ducă la Bor sau la Gradişte sau Kucevo. Autorităţile noastre româneşti nu reuşesc să ajungă la înţelegere cu directorii şcolilor din zonele cum sunt Kucevo, Golubăţ, Gradişte. Noi aici nu avem în momentul ăsta nici un sprijin nici din partea sârbilor, nici din partea României ca să putem să existăm; avem probleme şi cu cetăţenia.

De la București, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni derulează mai multe proiecte pentru românii din comunitățile istorie și încerarcă să fie puntea le legătură dintre autroritățile statului român și etnicii români din jurul granițelor României.

Asociațiile românilor din Valea Timocului pot apela, pentru obținerea de proiecte cu finanțare nerambursabilă, inclusiv privind educația în limba română, la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Ghidul de finanțare nerabursabilă poate fi consultat pe site-ul Departamentului, http://dprp.gov.ro/web/,  iar invatamantul în limba roână rămâne o prioritate.

Ovidiu Burdușa, secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni: Prioritățile DRP sunt în continuare susținerea si afirmarea identității etnice, culturale și lingvistice a românilor din străinătate, prin oferirea de finanțări nerambursabile prin proiecte care vin în sprijinul comunităților. Îi invit pe românii din străinătate să vină alături de noi și sa depună în sesiunile următoare cât mai multe proiecte.

Audio: Românii de pretutindeni  - Aproape de România 5 decembrie 2020


Etichete Valea TimoculuiSerbiaAproape de România

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live