Cu plugul în istorie

Vestigii inestimabile zac sub lanuri de porumb. La fel de importante ca și cetatea din Sarmisegetuza, Cetățile traco-geto-dacice de la Stâncești, comuna Mihai Eminescu din județul Botoșani, au intrat în anonimat, după ce terenul aferent sitului arheologic a fost retrocedat și dat spre exploatare agricolă.

Cele două cetăți au fost ridicate acum 2.500 de ani de strămoșii noștri pentru a se apăra de sciți, care cotropeau teritoriile stăpânite de geți. Astfel de fortificații, de dimensiuni mai mici, însă, sunt și în alte comune ale județului, la Copălău (parțial cercetată), Dersca, Ibăneşti, Ionăşeni şi Vf. Câmpului, dar și în județele Iași, Vaslui sau Galați.

Arheologul Maria Diaconescu spune că așezarea de la Stâncești este cea mai mare din zona Moldovei, unde mai există astfel de cetăți.

Cu ocazia cercetărilor efectuate în anul 1965 la una dintre aceste cetăţi de către arheologul ieşean Adrian C. Florescu au fost descoperite - sub podeaua unei locuinţe de suprafaţă din cuprinsul fortificaţiei - una dintre dintre cele mai neobişnuite piese de orfevrărie din antichitatea noastră; este lungă de 47,80 cm, cu o lăţime maximă de 9,70 cm, cântăreşte 100 grame şi are o formă ciudată, de animal fantastic - capul de mistreţ, trupul acoperit cu solzi, asemenea unui peşte, coada asemănătoare celei a păsărilor. În acelaşi vas în care fusese ascunsă această piesă de aur, se aflau alte două obiecte tot de aur, însă de mai mici dimensiuni. Alte sute de vestigii istorice au fost scoase la suprafață din cele aproape 50 de hectare de teren care au acoperit cetățile.

Tezaurul, unic în România, se află acum în patrimoniul Muzeului Național, iar copia este expusă la Muzeul Județean din Botoșani, în secțiunea dedicată acestei epoci.

Cetățile, însă, au fost abandonate. Din anii ’60 nimeni nu s-a mai ocupat de explorarea celor două obiective. Acolo au mai rămas doar întăriturile de pământ, de peste 5-6 metri înălţime, care rezistă de milenii. Cetățile au fost acoperite cu pământ, pentru conservare, şi de atunci se practică agricultura.

Deși sunt la fel de importante ca și fortificația de la Sarmisegetuza, despre cetățile traco-getice de la Stâncești știu doar istoricii și bătrânii satului care primăvara și toamna le brăzdează pentru noi recolte.

Cetățile, extrem de valoroase, ar putea fi exploatate din punct de vedere turistic, mai ales de cei care viziteaza Casa Memoriala Mihai Eminescu. Distanța dintre cele două obiective este de numai 2 km. Însă în zonă nu există nici măcar un indicator, astfel încât nu numai un turist, dar nici măcar un locuitor din satul vecin nu s-ar descurca să ajungă singur la cetățile dacice.

Arheologii încă mai speră să primească fonduri pentru cercetarea zonei, însă numai un proiect cu finanțare europeană ar putea aduce la lumină istoria acestor locuri, brazdată, de mii de ani, de plug.