Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: ISTORICA Luni, 24 Februarie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

25 August 2015
Vizualizari: 4888
Comentează add

Invitat: conf.univ.dr. Marin Badea

Cronica unui an: 23 august 1944-23 august 1945 Cronica unui an: 23 august 1944-23 august 1945 - Conține audio

george-popescu

 Parada Armatei române. 1945

Sfârşitul unei lumi, începutul alteia cu multe necunoscute, cu teamă şi speranţe înjumătăţite. Pe scurt cam în genul acesta îşi exprimau îndoiala unii memorialiştii contemporani actului de la 23 august 1944. Desigur, nu toţi oamenii se gândeau la ceea ce poate fi mai rău. După citirea proclamaţiei, mulţi au ieşit în stradă în ciuda interdicţiilor ca efect al impunerii stării de război, să spere la pacea mult aşteptată.
 
 Întâlnirea populaţiei cu Armata Roşie în ofensiva sa alături de Naţiunile Unite a fost un eşec de la bun început., chiar dacă pe Şoseaua Colentinei, din Bucureşti, ovaţiile, curiozitatea şi florile aruncate la picioarele invadatorilor de facto, a aliaţilor, de jure au fost consemnate din belşug. A fost şi multă teamă printre cei veniţi să-i vadă pe ruşi.
 
Foto: Bulevardul Carol. 30 august 1944. Intrarea Armatei Roşii în Bucureşti. (Credit: Fototeca online a comunismului românesc)
 
Următoarele trei săptămâni, între 23 august şi 12 septembrie, în Capitală ca şi în zonele în care prezenţa sovietică a fost masivă, ordinele militare de rechiziţie a tot ceea ce constiuia un interes pentru statul sau soldatul sovietic se puneau în mişcare imediat. În Moldova, de exemplu, şeptelul a fost redus cu 75-80 la sută pentru necesarul de hrană al trupelor sovietice aflate în tranzit. 
 
Foto: întâmpinarea Armatei Roşii în cartierul Colentina. 30-31 august 1944. În prim.plan: Chivu Stoica şi Gheorghe Apostol. (Credit: Fototeca online a comunismului românesc)
 
În aceiaşi perioadă armata română a suferit o mare pierdere prin capurarea a peste o sută de mii de militari, declaraţi prizonieri de război şi îndreptaţi spre URSS, majoritatea în Siberia. (Valoarea pierderilor variază între o sută de mii şi o sută şasezeci de mii de militari români forţaţi să ia drumul captivităţii)
 
 ”Palmaresul” Armatei Roşii a fost unul greu de atins de alte ocupaţii militare asupra României moderne.
 
AUDIO: "Istorica", ediţia din 24 august 2015
 
  La nivel politic, guvernele Sănătescu erau blocate pe de-o parte în activitatea lor de cererile numeroase ale Comisiei Aliate de Control - un organism politico-militar care controla efectiv ţara - de soluţii pentru repunerea în funcţiune a utilităţilor, a capacităţilor industriale necesare efortului de război, iar pe de altă parte, şedinţele de guvern începeau dimineaţa şi se încheiau seara tâziu şi din cauza divergenţelor între reprezentanţii cartelului de partide - Blocul partidelor Democrate (PNL, PNŢ, PSD, PCR) - care căutau să obţină fiecare câştig de cauză din această gestiune politică a situaţiei de după 23 august 1944. 
 
Aplicarea legii 312 din 1945 şi prelungirile ei - cerinţă a Armistiţiului semnat de România cu Naţiunile Unite - a făcut posibilă judecarea într-un interval de doi ani a 14 loturi de acuzaţi de dezastrul ţării, vinovăţii dovedite mai mult pe bază de presiune şi anchete dure în loc de dovezi şi drept corect la apărare.
 
Foto: aspect de la recepţia dată în onoarea Comisiei Aliate de Control din România cu ocazia zilei Victoriei - 9 mai 1945. (Credit: Fototeca online a comunismului românesc)
 
Populaţia a suportat din plin rigorile ocupaţiei sovietice şi a aplicării sancţiunilor de război. Raţionalizarea a devenit monedă curentă pentru aproape orice produs. După o vară foarte caldă a urmat o iarnă grea, lucrările agricole fiind întâziate sau compromise de haosul produs de ocupaţie. În unele regiuni din Moldova - teatru de operaţiuni - din 1945, foametea a devenit un fenomen cotidian alături de vagabondajul orfanilor de război.
 
Armata Română a fost încadrată între armatele sovietice şi trimisă pe front în locurile cele mai greu de străpuns rezistenţa germano-ungară, cum s-a întâmplat la Oarba de Mureş sau la Mezei. În acelaşi timp a început şi comunizarea cadrelor armtei regale cu ajutor străin.
 
Foto: Realipirea Transilvaniei de Nord. 14 martie 1945. Bucureşti. Primul din stânga: prim-ministrul dr.Petru Groza. (Credit: Fototeca online a comunismului românesc)
 
La 4 decembrie 1944 în locul cabinetului demisionat Sănătescu, vine un altul condus de general Nicolae Rădescu, riguros şi decis să înfrunte ofensiva partidelor de stânga şi să domolească abuzurile Armatei Roşii în România. Acest guvern a rezistat numai trei luni.
 
În urma protestelor reprezentanţilor britanic şi american (decembrie 1945) din Comisia Aliată de Control, în noul cabinet dr. Petru Groza de orientare pro-comunistă au fost acceptaţi şi trei reprezentanţi ai opoziţiei politice pe funcţii de secretar de stat, câte unul de la PNL şi PNŢ şi vice-prim-ministru în persoana lui Gheorghe Tătărăscu. Reprezentanţi care n-au putut frâna avansul spre putere luat de blocul partidelor de stânga.
 
La 21 iunie 1945 la sugestia colaboratorilor săi şi a reprezentanţilor britanici şi americani, Suveranul, regele Mihai a refuzat să mai semneze deciziile guvernului Groza şi s-a auto-exilat la Sinaia. Un protest simbolic căci, guvernul şi majoritatea politigă de stânga l-a ignorat, s-a încheiat în ianuarie 1946.
 
Foto: aspect de la solemnitatea decorării regelui Mihai cu distincţia sovietică "Victoria". Sala Tronului din Palatul regal. (Credit: Fototeca online a comunismului românesc)
 
Contribuţii editoriale: dl. prof. dr. Andrei Ţăranu de la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative (SNSPA) despre caracteristicile regimului dictatorial între 1938 şi 1989. Un interviu de Mirela Băzăvan.
 
Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului  Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.  
 
Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).   
 
Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării. 
 
Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : http://www.romania-actualitati.ro/Categorii/istorica-55     
 
Foto: 23 august 1945. Secvenţă de la parada militară. Gheorghe Gheorghiu Dej, Lothar Rădăceanu, Ştefan Voitec, Lucreţiu Pătrăşcanu, Teohari Georgescu primind defilarea trupelor cu prilejul zilei de 23 august 1945.(Credit: Fototeca online a comunismului românesc)


Etichete 23 august 194423 august 1945PNŢPNLPSDPCRStalinArmata RoşieComisia Aliată de Controlabuzuriorganifoametereperaţii de războigreva regalăregele Mihai150 000Armata Românăprocesedezastrul ţăriiînchisoarelegionariparadă.

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live