Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: CONTRACRONOMETRU Vineri, 10 Iulie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

20 Iunie 2017
Vizualizari: 1341
Comentează add

Invitată : d-na dr. Georgeta Filitti, cercetător istoric

„ Cronica lunilor mai – iunie 1917”  „ Cronica lunilor mai – iunie 1917” - Conține audio

george-popescu

 Bucureşti. 1917. Fotografie aeriană. Credit: http://www.muzeuldefotografie.ro

Două lumi diferite la prima vedere, legate printr-un regim de privaţiuni a căror surse se identificau prin economia de război.

 

Moldova liberă şi suprapopulată cu greutăţi de tot felul, dar cu un dram de speranţă şi Ţara Românească ocupată de inamic, cu un nivel redus al moralului, neştiind ce îi va aduce ziua de mâine.

 

Este imaginea confuză a României după încheierea dezastruoasă a campaniei anului 1916.

 

Dar aşa cum deseori ni se arată, viaţa oricât de rea ar fi, merge mai departe cu noianul său de lipsuri, frustrări şi jerfe pentru marea majoritate.

 

După o iarnă considerată până la sfârşitul secolului drept cea mai crâncenă din Europa secolului trecut, primăvara va aduce şi ceva veşti bune aşa cum puteau fi acestea considerate pe timp de război.

 

Epidemia de tifos îşi mai pierduse din putere, graţie şi intervenţiilor disperate ale autorităţilor, se făceau planuri pentru reluarea ofensivei pe frontul românesc şi oriental pentru recucerirea teritoriilor pierdute.

 

Armata Română – ceea ce mai rămăsese din ea, în jur de 400 de mii de militari – intrase într-un proces de refacere sau mai bine spus de reconstrucţie cu ajutorul aliatului francez, prin Misiunea Militară omonimă.

 

Recolta anului 1917 în teritoriul liber se arăta destul de optimistă în aşteptări, iar moralul crescuse odată cu sosirea voluntarilor transilvăneni şi bucovineni.

 

Viaţa grea continua pentru fiecare familie românească fie din teritoriul ocupat, fie din Moldova. Refugiaţi şi lipsuri alimentare pentru aglomerările urbane, rechiziţii, abuzuri ale ocupantului sau ale aliatului rus, însă o oarece ordine tot s-a făcut fiindcă războiul impune în primul rând raţionalizări prin măsuri punitive.

 

Puterile Centrale care controlau mare parte din teritoriul României vechiului regat a început operaţiunea de exploatare sistematică pentru susţinerea propriei sale economii de război.

 

Petrolul şi cerealele, apoi rând pe rând tot ceea ce putea fi folosit nu era trecut cu vederea. De la topirea clopotelor de biserici şi până la prunele afumate din gospodăriile ţăranilor.

 

În capitală aveau loc şi două-trei rechiziţii pe zi. De la tacâmuri şi până la ciorapi de lână, pături şi orice vase de metal din gospodărie până la case şi locuinţe pentru trupele staţionate în oraş.

 

Amenzile aveau cuantumuri ameţitoare şi se foloseau pentru cele mai nesemnificative greşeli. Impozitele au fost transformate acolo unde s-a putut în dovezi materiale. De exemplu: la sacrificarea unui animal de consum, germanii sau ocupanţii luau jumătate plus copitele şi pielea, iar proprietarul cealaltă jumătate. Desigur în cazuri fericite.

 

Pădurile au fost efectiv rase de pe faţa pământului fie că autorul ne era adversar sau aliatul rus. Pentru autohtoni rămâneau după o prealabilă constatare, vreascurile. O familie din Bucureşti avea dreptul la 300 de kilograme de lemne pentru o iarnă, ceea ce însemna abia a zecea parte dintr-un necesar de consum.

 

Alimentele au constituit o mare lipsă pe toată durata războiului. Vorbim de alimente generice. Carnea a a fost raţionalizată ca orice alt produs, însă nici cele 150 de grame de persoană nu se asigurau.

 

Au apărut „avocaţi” din partea ocupantului care propuneau soluţii de înlocuire a alimentelor sau produselor de strictă necesitate pentru traiul zilnic, aşa după cum bursa neagră a cunoscut o înflorire maximă în această perioadă.

 

Transporturile fie cu trenul sau tramvaiul au fost suspendate pentru civili, dar au fost consemnate şi cazuri de „descurcăreţi”. Poşta, telegraful funcţionau pentru nevoi militare, iar civilii dintre cei cu servicii funcţionăreşti au fost licenţiaţi din serviciu. Nevoia de bani a fost o altă constantă a epocii. Desigur totul se deconta pe seama inflaţiei şi a preţurilor maximale.

 

Cu toate acestea, autorităţile fie cele de ocupaţie, fie cele româneşti din Moldova s-au străduit să dea o faţă cât de cât rezonabilă unei vieţi care nu mai semăna aproape deloc cu ceea ce fusese înainte.

 

Invitata noastră a oferit în cursul ediţiei suficiente exemple care ilustrează această atmosferă deosebită într-o cronică a lunilor mai – iunie de-acum un secol.

 

AUDIO : emisiunea „Istorica”, ediţia din 19 iunie 2017

 

 

Regia de montaj : Cătălina Popescu şi Carmen Nicolau

 

Regia de emisie : Raluca Goga şi Adriana Anica

 

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.      

 

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).                    

 

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.            

 

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la: www.romania-actualitati.ro 


Etichete războiocupaţieepidemiifoametesărăciespolierejaf economicAliaţiRusiaGermaniaPuterile CentraleMisiunea Militară Francezărechiziţiiabuzuripetrolcerealepăduripreţuriclopotebanipenurie

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live