Criză diplomatică în Orientul Mijlociu

Executarea unui lider religios șiit de catre Arabia Saudita a provocat o tulburare a relatiilor dintre mai multe tari din Orientul Mijlociu.

Mai multe state au rupt relatiile diplomatice cu Iranul, iscand un nou focar de conflict in regiune, care va încurca si mai tare strategiile statelor occidentale implicate în Siria si în lupta contra Statului Islamic.

Realizator: Avem motive, de această dată, să ne temem de izbucnirea unui război în această zonă fierbinte?

Carmen Gavrilă: Avem motive să ne temem de o escaladare a tensiunilor între Iran şi Arabia Saudită, dar prin interpuşi, aşa cum s-a întâmplat şi până acum. Cele două state au fost pe poziţii radical diferite pe foarte multe teme, în primul rând Siria. Acolo se plasează în tabere diferite, Iranul susţine regimul Bashar al-Assad, Arabia Saudită a susţinut grupări despre care spune că sunt de opoziţie - s-a descoperit că majoritatea erau uşor jihadiste, mai degrabă decât de opoziţie; inclusiv iniţial, se pare, a susţinut chiar şi Daesh, aşa-zisul Stat Islamic. Nu este de ieri, de azi acest conflict de la distanţă între Arabia Saudită şi Iran. Numai că, iată, anul trecut au fost cumva depăşite nişte praguri şi nişte limite şi, iată, anul acesta, uciderea clericului şiit a însemnat, spun foarte mulţi analişti, o greşeală uriaşă din partea Arabiei Saudite, nu atât pentru că a atras oprobriul Iranului şi a deschis o nouă cutie a Pandorei, ci mai mult pentru că a subliniat din nou şi a adâncit din nou prăpastia dintre musulmanii şiiţi şi musulmanii sunniţi.

Realizator: Asta e problema, că aici este un război sau un conflict între şiiţi şi sunniţi./dsirbu

Carmen Gavrilă: Da, şi este o criză care a fost deja agravată de la apariţia Daesh, aşa-zisul Stat Islamic, inclusiv anul trecut, dacă ne aducem bine aminte. Daesh a atacat în mod constant aşa-zişii - cei pe care-i numeşte - ereticii suniţi. Mai departe, nu văd un conflict militar deschis între Iran şi Arabia Saudită, cel puţin în perioada imediat următoare, pentru că nici unul dintre aceste state nu are nimic de câştigt din aşa ceva. Pe de-o parte, Iranul are resursele împinse la maximum pentru sprijinirea regimului Assad în Siria, a Hezbollahului în Liban, a ofensivei sale prin miliţii şiite şi chiar luptători din rândurile Gărzilor Revoluţionare islamice în Irak, tot pentru înfrângerea Daesh, aşa-zisul Stat Islamic, iar de partea cealalată, Arabia Saudită, despre care noi tot timpul am avut senzaţia că are o resursă inepuizabilă financiară. Ei, nu mai e chiar aşa...

Realizator: A scăzut preţul petrolului.

Carmen Gavrilă: Pe lângă că a scăzut preţul petrolului, Arabia Saudită este liderul coaliţiei de state arabe care duce un război fără ieşire în Yemen, un război care costă Arabia Saudită 6 miliarde de dolari pe lună. Pe lângă asta, potrivit bugetului anunţat la sfârşitul anului trecut, în Arabia Saudită va fi un deficit uriaş record până acum înregistrat în istoria acestei ţări. Aşadar, pe lângă asta, un conflict deschis ar însemna să arunce complet în aer Orientul Mijlociu....

Realizator: Nimeni nu-şi permite aşa ceva...

Carmen Gavrilă: Aşa. Şi Arabia Saudită are nişte condiţionări legate de alianţele sale, chiar dacă, de exemplu, alianţa cu Statele Unite s-a răcit în ultimii ani în perioada Administraţiei Obama; de partea cealaltă, asemenea state, Statele Unite, europenii, cu care au afaceri saudiţii prin diverse fonduri de garantare, ş.a.m.d. categoric vor face presiuni pentru dezescaladarea acestui nou conflict cu Iranul. De partea cealaltă, Iranul, care este, aşa cum am spus, cu resursele întinse la maximum, cu siguranţă că va asculta şi ce are de spus şi Rusia, care este aliatul său în Siria, de exemplu, sau în China. Şi Rusia şi China ieri au îndemnat, şi Statele Unite, la reţinere...

Realizator: Da, dar spune-mi, cum va fi Europa afectată de această criză diplomatică?/mdudea/dsirbu

Carmen Gavrilă: Primul efect îl vom putea vedea, de exemplu, dacă din cauza acestei rivalităţi, Iran-Arabia Saudită, vor fi probleme în realizarea, în ducerea la bun sfârşit a negocierilor pentru un proces de pace, de tranziţie, în Siria, programate pentru 25 ianuarie, adică acum, în curând. Cum cele două state au acei interpuşi de care spuneam, diverse grupări pe care le susţin în Siria, să vedem cum se vor aşeza aceste grupări la masa de negocieri. Deocamdată nici nu este finalizată lista cu ce grupări ar putea să ajungă acolo pentru că nu s-a ajuns la o poziţie comună în ce priveşte diferenţierea între grupări - care sunt considerate teroriste, care sunt de opoziţie, moderaţii. Şi asta ar însemna o prelungire a stării de fapt din Siria şi automat un izvor continuu de refugiaţi sau de imigranţi din spaţiul respectiv odată cu primăvara, mai mulţi şi mai mulţi, spre Europa.

Realizator: Criza este departe de a se sfârşi, această criză a imigranţilor...

Carmen Gavrilă: Categoric. Tot ceea ce se întâmplă în acest moment în Orientul Mijlociu afectează direct Europa şi indirect şi România.

AUDIO: Interviul a fost difuzat la RRA în cadrul emisiunii Apel Matinal, marți, 5 ianuarie 2016.