Criza datoriilor, discutată la Luxemburg

Criza datoriilor face o nouă victimă.

Greciei şi Spaniei li se alătură Ciprul, care se pregăteşte să ceară ajutor financiar pentru salvarea sistemului său bancar de la UE, dar şi de la Rusia.

Miniştrii de finanţe din zona euro discută despre situaţia din aceste state, mai ales că Spania urmează să solicite oficial, la această reuniune a Eurogrupului, ajutorul de 100 de miliarde de euro pentru băncile sale.

Grecia, Spania şi Cipru sunt principalele teme de discuţie, însă va mai fi şi o prezentare, din partea directorului FMI, Christine Lagarde, referitoare la zona euro, de fapt, tradiţionala analiză a Fondului pentru statele zonei euro.

În timp ce la Madrid sunt aşteptate, în această după-amiază, estimările a două firme independente, de audit, privind nevoile sectorului bancar spaniol, după cunoaşterea cifrelor, reprezentantul Spaniei va face, în reuniunea miniştrilor de finanţe, cererea oficială de ajutor pentru sectorul bancar spaniol.

Aşa cum se ştie, încă de la 9 iunie, zona euro şi-a anunţat disponibilitatea de a împrumuta Spaniei până la 100 de miliarde de euro.

Probleme au şi băncile din Cipru, şi situaţia va fi, de asemenea, analizată joi, iar un posibil împrumut ar putea fi cerut de autorităţile cipriote de la zona euro, săptămâna viitoare, fiind urgent să aibă aceşti bani înainte de începerea mandatului Ciprului în fruntea Uniunii, la 1 iulie.

Revizuire a memorandumului încheiat cu Grecia

Însă subiectul care va reţine cel mai mult atenţia este Grecia.

La reuniune este aşteptat ministrul interimar de finanţe, până când va fi cunoscut noul ministru de finanţe, la Atena.

Statele zonei euro aşteaptă instalarea noului guvern grec şi, după aceea, o misiune a troicii, formată din Comisia Europeană, Banca Central-Europeană şi FMI, va pleca la Atena, pentru a face o evaluare a situaţiei, a întârzierilor în reforme faţă de angajamentele luate de Atena.

Apoi, această evaluare va fi prezentată membrilor Eurogrup.

Un înalt responsabil al Eurogrup a spus că va avea loc, cu siguranţă, o revizuire a memorandumului de înţelegere, semnat cu Grecia, în martie, când i-au fost acordaţi 130 de miliarde de euro în cadrul celui de-al doilea program de ajutorare, însă responsabilul Eurogrup a spus, sub acoperirea anonimatului, că nu este vorba despre o renegociere, ci despre o revizuire normală, o adaptare la actuala stare de lucruri.

"Situaţia economică s-a schimbat în Grecia, colectarea taxelor s-a schimbat, ritmul privatizărilor s-a schimbat, dacă n-am adapta memorandumul de înţelegere, n-am fi realişti" - a subliniat responsabilul Eurogrup.

Când ar putea fi fializat memorandumul în noua lui forma? Este o întrebare fără răspuns, deocamdată.

Probabil în vară, potrivit spuselor aceluiaşi responsabil Eurogrup.

Preşedintele Eurogrup, Jean-Claude Juncker, a spus, însă, că ceea ce ar putea obţine Atena este o modificare a termenelor până la care trebuiesc făcute reformele.

Nu este, deci vorba, despre o modificare a condiţiilor de împrumut, aşa cum se speră în Grecia.