Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Obiectiv, România (in continuare) Marţi, 05 Iulie

Cele mai citite

Articole recente

Autor

Gabriel Klimowicz

26 Ianuarie 2011
Vizualizari: 1904
Comentează add

Efectele deciziei Curţii Constituţionale asupra Consiliului Superior al Magistraturii au fost dezbătute alături de preşedintele CSM, Nicolae Horaţius Dumbravă.

Consecinţele invalidării membrilor CSM Consecinţele invalidării membrilor CSM - Conține audio

gabriel-klimowicz

Horaţiu Dumbravă, preşedintele CSM. Foto: Agerpres.

Realizator: Decizia Curţii Constituţionale de ieri creează un vid instituţional în domeniul justiţiei şi pune sub semnul întrebării funcţionarea celei mai importante instituţii din justiţie.

Este vorba despre Consiliul Superior al Magistraturii. Curtea Constituţională a admis marţi ambele contestaţii depuse de PD-L, cea referitoare la realegerea a trei membri pentru un nou mandat - judecătorii Lidia Bărbulescu şi Dan Lupaşcu şi procurorul Dan Chiujdea - şi cea privind alegerea membrilor provenind din societatea civilă - Victor Alistar şi Corina Dumitrescu.

Conducerea CSM este în acest moment invalidată de Curtea Constituţională. Mai poate funcţiona CSM în această situaţie, până la validarea unei noi liste de candidaţi? CSM are un rol cheie în funcţionarea justiţiei româneşti şi în reformarea ei.

În acelaşi timp, România este supusă pentru capitolul "Justiţie" unui Mecanism de Cooperare şi Verificare de către Comisia Europeană, care să ajute România să aibă o justiţie cu o funcţionare independentă şi eficientă. Consiliul Superior al Magistraturii funcţionează şi aici ca o instituţie cheie. Discutăm despre această situaţie cu dl preşedinte ales al CSM, dl Nicolae Horaţius Dumbravă. Bună ziua, dle Dumbravă! 

Horaţius Dumbravă: Bună ziua radioascultătorilor şi dumneavoastră. 

Realizator: Cu domnul Toni Greblă, senator PSD, preşedintele Comisiei juridice din Senat. 

Toni Greblă: Bună ziua. 

Realizator: Bună ziua, dle Greblă. Cu dl Daniel Buda, deputat PD-L, preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor. Bună ziua!  aniel Buda: Bună ziua tuturor!  ealizator: Şi cu dna Iorgulescu Georgiana, analist, directorul Centrului de Resurse Juridice.  eorgiana Iorgulescu: Bună ziua!  ealizator: Dle preşedinte al CSM, ce va face Consiliul Superior al Magistraturii acum, după decizia Curţii Constituţionale? Va continua să funcţioneze? Şi în ce condiţii?  

Horaţius Dumbravă: El funcţionează fără doar şi poate. Şi în acest moment, sub nicio formă nu putem vorbi de un vid în ce priveşte funcţionarea acestei autorităţi constituţionale. Practic - nu practic, constituţional, doar la momentul în care decizia Curţii Constituţionale va fi publicată în Monitorul Oficial, putem vorbi de viitoarele implicaţii în raport cu această autoritate constituţională. Deci la această oră funcţionăm, facem toate actele şi luăm toate actele necesare pentru buna administrare a justiţiei din punctul de vedere al autorităţii constituţionale şi în raport cu instanţele şi parchetele. O să vedem, la momentul la care va fi publicată această decizie a Curţii Constituţionale. 

Realizator: În acel moment, ce se va întâmpla cu conducerea Consiliului Superior al Magistraturii?  oraţius Dumbravă: Nu ştiu. Este foarte greu să facem acum speculaţii. S-a spus, aţi pomenit la începutul prezentării dumneavoastră că această decizie se referă la câţiva membri. Trebuie să vă spun că din dispozitivul deciziei Curţii Constituţionale avem o referire generală. Adică, cele două decizii, cele două hotărâri ale Senatului sunt declarate neconstituţionale. În acest moment nu ştim ce conţine hotărârea, decât, repet, la momentul la care aceasta va fi motivată.  ealizator: Am înţeles. Domnule Toni Greblă, iată că s-a dat o decizie a Curţii Constituţionale care invalidează o hotărâre a Senatului. Senatul şi Comisia Juridică a Senatului pe care o conduceţi nu au fost conştiente de problemele pe care cei cinci candidaţi le au pentru a evita să se ajungă în această situaţie? 

Toni Greblă: În primul rând, eu nu ştiu de unde aţi scos dumneavoastră numărul de cinci candidaţi. În al doilea rând... 

Realizator: Cinci sau patru. Nu ştim exact despre ce este vorba, pentru că în decizia Curţii Constituţionale nu se specifică.  oni Greblă: Cert este un singur lucru astăzi: că cele două hotărâri ale Senatului, prin care a fost validată lista magistraţilor aleşi în Consiliul Superior al Magistraturii - citesc din textul de lege - şi hotărârea prin care au fost aleşi candidaţii reprezentând societatea civilă au fost declarate neconstituţionale. De aici încolo lucrăm în domeniul speculaţiei.

O dată cu publicarea motivării celor două decizii în Monitorul Oficial vom şti şi ce a avut în vedere Curtea Constituţională în momentul în care a pronunţat asemenea hotărâri. Nu Senatul este autoritatea, instituţia sau puterea care este în culpă, ci probabil alţii, dar, v-am spus, suntem în domeniul speculaţiilor şi o să vedem la momentul potrivit. Cert este că această sesizare a Curţii Constituţionale, făcută de un grup de senatori PD-L - UNPR, a determinat o asemenea soluţie din partea Curţii Constituţionale, soluţie care a creat o adevărată emoţie, o adevărare îngrijorare în lumea justiţiei. Această hotărâre va avea nişte consecinţe foarte importante, atât în plan intern, cât mai ales în raporturile noastre cu anumite organisme internaţionale cu care avem şi nişte obligaţii, contractate nişte obligaţii. 

Realizator: Eu vă întrebam, domnule senator, dacă nu se ştia în Senat că există anumite probleme referitor la cei trei magistraţi şi la ceilalţi doi care sunt membri ai CSM din partea societăţii civile sau unul dintre ei, cel puţin?    

Toni Greblă: În ceea ce priveşte magistraţii, legea şi Constituţia ne dau o anume modalitate de alegere a acestora în CSM. Ei îşi depun candidaturile la o comisie special constituită, un birou electoral permanent, care funcţionează la CSM. Există o perioadă de contestare a acestor candidaturi, apoi se desfăşoară campania electorală în interiorul magistraturii, după care ei sunt votaţi de către toţi judecătorii, magistraţii şi procurorii acestei ţări. Sunt validaţi de către CSM, care înaintează Senatului o listă în ordinea voturilor obţinute cu magistraţii şi procurorii care urmează să fie validaţi în calitate de membri ai CSM. Senatul validează lista judecătorilor transmisă de CSM. Repet, acesta este textul de lege: validează lista judecătorilor aleşi în CSM. Noi nu putem să umblăm în această listă, pentru că altfel am perturba rezultatul alegerilor, aşa cum el a fost decis de către magistraţi înşişi. Drept urmare, se pare că la Senat au fost respectate aceste proceduri. O să vedem motivarea Curţii Constituţionale şi în funcţie de acest lucru trebuie găsite, după părerea mea, foarte urgent, soluţii constituţionale pentru a asigura funcţionarea în continuare sau să nu avem o întrerupere în funcţionare a CSM. Însă lucrurile sunt imposibil de apreciat acum, până când nu apare motivarea Curţii Constituţionale. 

Realizator: Cert este că prin decizia Curţii Constituţionale, s-a dat peste cap tot acest amplu proces de alegere a conducerii Consiliului Superior al Magistraturii.  

Toni Greblă: Alegere care fusese făcută de către toţi magistraţii şi procurorii acestei ţări. 

Realizator:
Domnule Daniel Buda, ca preşedinte al Comisiei juridice din Camera Deputaţilor din partea PD-L, care deţine majoritatea în Parlament, cum comentaţi faptul că s-a putut forma o majoritate care să valideze o listă a conducerii Consiliului Superior al Magistraturii, care apoi să fie contestată chiar de partidul dumneavoastră la Curtea Constituţională?   

Daniel Buda: Este o chestiune care, într-adevăr, este greu de explicat. Şi nu am înţeles ce s-a întâmplat în Senat la momentul validării, pentru că aici trebuie să mă desprind puţin de opinia domnului coleg senator Toni Greblă vizavi de faptul că Senatul nu ar fi avut posibilitatea de a interveni în această listă. Păi atunci Senatul nu este doar un compostor a propunerilor venite din partea unor instituţii, fie CSM, fie, ştiu eu, CNI sau alte instituţii care sunt subordonate Senatului.

Dar cred că deja discutăm de o chestiune care a trecut. Ce a fost, a fost. Trebuie să vedem până la urmă care sunt soluţiile pe care le avem la îndemână pentru perioada imediat următoare, pentru că aşa cum a spus şi domnul preşedinte al CSM, este o situaţie destul de delicată şi această instituţie, trebuie găsite formulele legale pentru a i se asigura funcţionalitatea. Eu văd de maniera următoare o posibilă soluţie şi anume, Senatul trebuie ca deîndată să valideze lista propusă de către CSM cu membrii care nu se circumscriu, evident, a ceea ce va reţine Curtea Constituţională şi acest lucru sigur că va trebui făcut, desigur, după ce apare decizia Curţi Constituţionale.

Acea listă va trebui să fie validată chiar parţial, iar mai apoi, magistraţii să procedeze deîndată la organizarea unor alegeri pentru colegii care au fost apreciaţi ca fiind, mă rog, incompatibili mai departe cu această calitate de membri ai CSM. Aici probabil că se impune până la urmă şi o intervenţie de natură legislativă, fie pe calea unei ordonanţe de urgenţă, fie pe o altă cale, de a scurta acel termen înăuntrul căruia să poată face campanie electorală în rândul magistraţilor, astfel încât să reducem acest termen la cât se poate de mult posibil, aş spune chiar un termen de două săptămâni poate să fie un termen rezonabil, pentru a oferi posibilitatea CSM să lucreze în plenul său.

Pentru că, să nu uităm, CSM este, dacă vreţi, guvernul magistraţilor, adică nu poţi să laşi până la urmă, totuşi, această structură profesională a magistraţilor fără o conducere valabilă, pentru că aici discutăm fie de angajări, fie de transferuri, fie de o serie de acte care sunt absolut necesare pentru buna funcţionare a justiţiei. Eu cred că aici ne aflăm. Sigur, mai multe putem să discutăm după ce va apărea decizia Curţii Constituţionale, pentru că ea ne va spune exact care sunt aspectele nevralgice în acest sens, dar eu spun că Senatul poate să dea o hotărâre de validare parţială a membrilor CSM. 

Toni Greblă:
Păi cum facem, domnule coleg, dacă n-avem motivarea Curţii Constituţionale? 

Realizator: După motivare. 

Daniel Buda: Eu am spus că doar anticipez ce va spune decizia Curţii. Evident, după motivarea deciziei Curţii. Nu putem înainte de motivarea deciziei Curţii. Putem doar să sperăm că această motivare a deciziei Curţii va apărea într-un termen cât se poate de scurt, pentru ca mai apoi Senatul să poată să meargă mai departe din punct de vedere procedural. Am spus că doar după motivarea deciziei Curţii se poate face acest lucru. 

Realizator: Doamnă Iorgulescu Georgiana, ca analist pe teme juridice şi ca director executiv al Centrului de Resurse Juridice, cum comentaţi toată această întâmplare şi vidul instituţional? Eu insist totuşi pe această formulă, pentru că la momentul actual, după decizia Curţii Constituţionale, conducerea Consiliului Superior al Magistraturii nu este în deplinătatea puterii sale şi legitimităţii sale, deci vidul instituţional care s-a creat într-un domeniu sensibil pentru România. Să nu uităm că posibila amânare a accesului României în Spaţiul Schengen reclamă tocmai situaţia din justiţie, care depindea în mare măsură şi de Consiliul Superior al Magistraturii. 

Georgiana Iorgulescu: N-aş fi de acord cu dumneavoastră. Nu cred că ne aflăm într-un vid instituţional. Până la publicarea deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial, Consiliul Superior al Magistraturii, în integralitatea sa, există. După ce se publică în Monitorul Oficial şi vedem exact care este natura motivării, vom vedea pe viitor ce se întâmplă. Până la acel moment avem doar un dispozitiv dat publicităţii, dar hotărârea propriu-zisă nu şi-a produs încă efectele, nefiind publicată în Monitorul Oficial.

Situaţia sigur că este extrem de gravă şi eu am foarte multe semne de întrebare. Un prim semn de întrebare este legat de faptul că acei trei magistraţi au interpretat legea într-un anume fel şi au candidat pentru un nou mandat. În opinia mea, n-ar fi trebuit s-o facă. Există în schimb un litigiu pe rolul Curţii de Apel Constanţa, dacă nu mă înşel, care vizează exact candidatura unuia dintre cei trei. Aici este, de fapt, o luptă între puterea judecătorească şi Curtea Constituţională, dacă ar fi să spun lucrurilor pe nume. Curtea Constituţională, într-un fel sau altul, s-a pronunţat înainte ca instanţa să se pronunţe pe acest litigiu.

Mai este o problemă, legată de candidatura domnului Victor Alistar. Nu ştiu dacă dumnealui este incompatibil sau nu. Agenţia Naţională de Integritate susţine că este incompatibil încă din august anul trecut. Dumnealui susţine că există un proces pe rol şi că decizia nu este definitivă. Oricum, este foarte interesant că dumnealui şi-a anunţat candidatura şi a depus-o în octombrie. Agenţia n-a spus absolut nimic. A trecut prin Comisia juridică a Senatului. Nimeni n-a spus nimic. Prin plen. Şi, într-un final, hotărârea Senatului a fost publicată în Monitorul Oficial, după care ANI a trimis acea - dacă îmi amintesc bine, să mă corecteze dl senator - sesizare în atenţia Senatului prin care solicita revocarea domnului Alistar pe motiv de incompatibilitate.

Şi într-un final, hotărârea Senatului a fost publicată în Monitorul Oficial, după care ANI a trimis acea - dacă îmi amintesc bine - să mă corecteze domnul senator, sesizare în atenţia Senatului prin care solicitau revocarea domnului Alistar pe motiv de incompatibilitate. Cred că dacă lucrurile astea erau într-adevăr aşa, Agenţia, ca o instituţie a statului responsabilă, făcea toate aceste demersuri înainte de a ajunge în această situaţie. În fine, presupunând că Agenţia are dreptate, din punctul meu de vedere... 

Realizator: Decizia Curţii Constituţionale - pentru ascultători, trebuie să spunem că decizia Curţii Constituţionale privind membrii Consiliului Superior al Magistraturii din partea societăţii civile s-a bazat pe o decizie a ANI, Agenţia Naţională pentru Integritate, care spunea... 

Toni Greblă:
Nu ştim, nu ştim asta.  ealizator: Nu ştim, pentru că nu a apărut motivaţia Curţii, dar sesizarea era făcută de ANI, că există o incompatibilitate în cazul domnului Alistar, care durează trei ani, din anumite cauze. Domnul Alistar se află în legătură cu noi în acest moment şi vroiam să vă întreb, domnule Alistar... Bună ziua.  

Victor Alistar: Bună ziua. 

Realizator: Cum vedeţi dumneavoastră şi cum comentaţi decizia Curţii şi ce veţi face în această situaţie? 

Victor Alistar: Aş vrea să fac trei scurte comentarii. O dată, că decizia Curţii a fost dată cu încălcarea competenţelor Curţii Constituţionale, atâta vreme cât se bazează - cel puţin a admis o contestaţie care se baza pe criterii de nelegalitate şi nu de neconstituţionalitate. Vreau să menţionez că Decizia 31 a Senatului României este - dar asta consider eu - perfect constituţională, pentru că este în lumina articolului 133 alin.1, litera b, a fost adoptată cu majoritatea voturilor senatorilor prezenţi în sală, în condiţii de cvorum a plenului Senatului, pe baza unui raport al Comisiei juridice, adoptat în unanimitate de membrii Comisiei juridice, cu un număr diferit de susţineri, pentru toţi cei patru candidaţi care au fost supuşi atenţiei plenului. Primul aspect.

Al doilea aspect. Decizia Curţii Constituţionale se bazează pe o minciună - şi am proprietatea cuvintelor - pe care Agenţia Naţională de Integritate a produs-o în acte, şi anume, aceea că actul lor de constatare ar fi unul definitiv. Actul de constatare al Agenţiei Naţionale de Integritate dispunea măsuri pentru a reuşi să ajungă la conluzia că m-am aflat în incompatibilitate între funcţia publică şi cea de membru al unui ONG şi director la acel ONG. Pentru asta, trebuiau să se anuleze actele administrative de suspendarea mea din funcţia publică, în vederea activităţii la Transparency. Trebuia, de asemenea, să se soluţioneze sesizarea penală pe care ANI a făcut-o în ceea ce mă priveşte.

Trebuia, de asemenea, ca Baroul Bucureşti să se pronunţe în ceea ce priveşte calitatea de avocat şi cea de angajat într-o organizaţie neguvernamentală sau de conducător al acelei organizaţii şi, în fine, al patrulea lucru pe care îl dispunea era să mi se comunice şi mie aceste măsuri, fără un termen de atacare. Asta înseamnă că era un act al unei autorităţi administrative jurisdicţionale în procedură. Ulterior, au făcut o jonglerie şi anume, au cerut Curţii de Apel să întrebe dacă eu am contestat vreun act care nu avea termen de contestare şi care era în procedură.

Răspunsul Curţii de Apel a fost, spectaculos, că nu, în condiţiile în care Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici a deschis un litigiu pentru anularea actelor administrative, cum a cerut ANI, ca să poată într-un final să ajungă la concluzia incompatibilităţii, pentru că atâta vreme cât acele acte sunt în vigoare, nu se putea ajunge la o asemenea concluzie, iar eu am ridicat în cadrul procesului excese de nelegalitate, fiind în acest moment aflat pe rolul instanţelor de judecată, cu obiect de soluţionare "anularea actului ANI". Deci, ANI a minţit spunând că este un act definitiv şi irevocabil, aşa cum cere Legea 176. Şi al treilea lucru... 

Realizator: Domnule Alistar, înainte de al treilea, vroiam să le spun ascultătorilor că nu putem în acest moment şi nu este poate nici momentul să facem această polemică în emisiune. Nu putem şi nu avem o poziţie sau un membru al ANI care să vă contrazică, deci, luăm notă de ceea ce spuneţi dumneavoastră, sub rezerva că nu cunoaştem şi opinia cealaltă.

Victor Alistar: Sigur că da. Nu, atâta timp cât pe masa Curţii Constituţionale s-a aflat punctul de vedere al Agenţiei Naţionale de Integritate dar eu nu am fost contactat pentru a mi se cere punctul de vedere înseamnă ori că nu era admisibilă o asemenea contestaţie în faţa Curţii Constituţionale ori, doi, că s-au încălcat drepturile mele în a-mi exprima un punct de vedere. Şi aşteptăm motivarea, ca să vedeţi că sunt acolo elemente care nu au ţinut de procedura de la Senatul României. Şi al treilea lucru pe care vroiam să-l spun, legat de efectele acestei hotărâri.

Eu unul consider că hotărârea Senatului este o hotărâre dată printr-o procedură administrativă de desemnare, stabilită de Legea 317/2004, privind Consiliul Superior al Magistraturii. Efectele juridice s-au produs şi s-au consumat la momentul la care Consiliul Superior al Magistraturii s-a constituit. Actul pe care funcţionează în acest moment Consiliul Superior al Magistraturii este hotărârea de constituire a Consiliului şi alegerea preşedintelui şi vicepreşedintelui.

Din acest motiv, pe bună dreptate, şeful statului a solicitat CSM să nu se constituie până nu se pronunţă Curtea Constituţională, ca să nu rămână o hotărâre fără efect, oricum, era în afara admisibilităţii, dar să spunem. În mod firesc, pe 29, când dânşii au avut şedinţă, sau pe 5 ianuarie, când au avut şedinţă, trebuiau să ia în discuţie aceste contestaţii ale PD-L şi atunci nu s-ar mai fi produs efectul de pe 7 ianuarie, când... Repet, Consiliul Superior al Magistraturii funcţionează pe baza hotărârii de constituire din 7 ianuarie, deci efectele juridice ale unui act de natură administrativă într-o procedură adoptat de plenul Senatului s-au produs şi s-au consumat. 

Realizator: Am înţeles. Vă mulţumesc, domnuel Alistar pentru intervenţia dvs în emisiune. Domnule preşedinte al CSM, Horaţius Dumbravă, membrii CSM... Ce se va întâmpla mai departe? Membrii CSM care sunt deja validaţi vor rămâne în funcţie sau se va reface tot procesul acesta de alegeri, vor apărea poate alte nume? Trebuie să vă spun că ieri la Curte, unul dintre judecătorii Curţii Constituţionale a precizat că deciziile se referă la toţi membrii Consiliului şi, practic, după publicarea în Monitorul Oficial, membrii Consiliului sunt "în afara legii" şi că "ce urmează depinde de Senat"?

Deci, ce se va întâmpla în continuare, după motivarea deciziei Curţii Constituţionale? 

Horaţius Dumbravă: Nu ştiu acum dacă... Acea declaraţie a unui judecător de la Curtea Constituţională spune aşa, s-ar putea să ne trezim cu surpriza ca decizia Curţii Constituţionale să sune cu totul altfel. Deci, în aceeaşi notă pe care am abordat-o şi la începutul emisiunii, cred că totuşi trebuie să aşteptăm motivarea Curţii Constituţionale, să vedem cum sună şi în raport cu care, sigur, putem avea şi noi o analiză şi să vedem ce se va întâmpla în viitor.

Dar nu pot să nu spun aici, pentru că, iată, au fost opinii ale multor jurişti în sensul în care chiar Senatul putea să procedeze la o validarea parţială, deci aici vorbim de teoria nulităţii actului juridic... Se păstrează, aşa spune teoria nulităţii actului juridic, se învaţă chiar ca element esenţial în facultăţile de drept, ideea este că actul juridic, efortul celor care îl pun în practică este de a-l menţine şi se anulează doar acele părţi vătămătoare ale actului juridic, dar restul are efecte juridice. Aceasta ar fi o primă chestiune pe care... 

Toni Greblă: Domnule preşedinte... 

Horaţius Dumbravă: Da. 

Toni Greblă: Dacă teoria dvs ar fi valabilă, acest lucru trebuia să-l facă Curtea Constituţională. 

Horaţius Dumbravă: Nu, nu ştiu. Eu vreau să spun umai ce s-a discutat în spaţiul public. 

Toni Greblă: Curtea Constituţională putea să anuleze parţial hotărârea Senatului, în ceea ce priveşte pe unul, doi, trei, cinci membri de acolo. 

Horaţius Dumbravă: Mă rog... Haideţi,domnul Toni Greblă, chiar dvs aţi spus, haideţi să aşteptăm totuşi motivarea. Noi nu ştim... 

Toni Greblă: Vă rog atunci să nu intraţi în speculaţii că noi puteam să invalidăm... 

Horaţius Dumbravă: A, nu, nu, nu, vai de mine! Nici nu-mi doresc acest lucru, vă daţi seama. 

Toni Greblă: lista care ne-a fost înaintată de către plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la data respectivă neexistând nici o contestaţie cu privire la componenţa listei. Ulterior au apărut contestaţiile, iar acele contestaţii puteau fi rezolvate foarte bine în justiţie şi se proceda la revocarea celor care nu ar fi îndeplinit condiţiile şi se lăsa Consiliul Superior al Magistraturii. Responsabilitatea pentru ceea ce va decurge de aici incumbă preşedintelui Băsescu, care a imixtionat nepermis de mult în această chestiune, şi Curţii Constituţionale, care a adoptat o hotărâre a cărei valoare ştiinţifică, juridică o s-o apreciem mai bine după ce vom vedea motivarea. 

Horaţius Dumbravă: Sigur, eu vroiam săa jung la ceea ce spuneaţi şi dvs. Eu nu-mi închipui că o autoritate constituţională va putea fi pusă în paranteză, eu sunt convins că ea trebuie să funcţioneze şi aici cu toţii trebuie să găsim soluţiile cel mai bune, sigur, pornind de la ceea ce va cuprinde decizia Curţii Constituţionale.

Doar vroiam să vă spun ceea ce se discuta la acea vreme în spaţiul public, cu atât mai mult cu cât public se discuta şi despre contestarea unora din cei cuprinşi pe lista trimisă de plenul CSM. Ştiţi foarte bine că s-a discutat chiar în Comisia juridică despre faptul că au fost... că sunt pe rol contestaţii în justiţie. Sigur, acesta este un alt aspect, care probabil nu intră în ecuaţia... 

Toni Greblă: Ele puteau să-şi continue cursul. 

Horaţius Dumbravă: Da, exact, sigur că da.  

Toni Greblă: Şi nişte membri puteau fi revocaţi.  

Horaţius Dumbravă: Sigur că da. 

Realizator: Domnule Toni Greblă, vorbeaţi mai devreme, sugeraţi, dacă am înţeles bine, că şeful statului ar fi sugerat decizia Curţii Constituţionale.  

Toni Greblă: nepermisă în treburile CSM-ului.  

Daniel Buda: Dacă îmi daţi voie să intervin... 

Realizator: Nu avem dovezi în acest sens. Domnule Buda, vă rog foarte mult.  

Toni Greblă: Avem declaraţiile publice ale preşedintelui, avem declaraţiile publice.  

Daniel Buda: În opinia domnului Toni Greblă, cred că preşedintele statului este vinovat şi de frigul de afară. Să fim serioşi! Să nu uite domnul Toni Greblă în schimb, şi colegii de la Senat, şi chiar domnul preşedinte al CSM-ului că existau acţiuni în justiţie tocmai de contestare a unor membrii ai CSM-ului şi dacă bine ţineţi minte...

Toni Greblă: hotărârea ar fi rămas definitivă, puteau fi revocaţi, domnule... 

Daniel Buda: Una a fost şi admisă, dacă bine reţin eu, dar... 

Toni Greblă: admisă niciuna. Ar fi fost revocaţi după aia cei care n-ar fi îndeplinit condiţiile.  

Daniel Buda: Deci un lucru este clar, CSM-ul actual îşi duce mandatul până când va fi publicată în Monitorul Oficial decizia Curţii Constituţionale, pe urmă, repet, Senatul trebuie ca deîndată să procedeze la o validare parţială a acestei liste, cu acei membri care nu fac obiectul Curţii, de decizie a Curţii Constituţionale.  

Georgiana Iorgulescu:
N-avem de unde să ştim, domnule Buda, acest lucru până nu apare motivarea, nu avem de unde să ştim ceea ce trebuie să facă Senatul.  

Daniel Buda: E corect, teoretic, acesta ar trebui să fie mersul lucrurilor, noi putem doar să ne dăm o opinie vizavi de această chestiune. Rămâne să vedem, evident, decizia Curţii în acest sens, dar nici într-un caz nu putem accepta că o dată CSM-ul întrunit şi, mă rog, ales preşedintele şi vicepreşedintele, gata, el este deasupra chiar şi a deciziei Curţii Constituţionale, cum spunea domnul Victor Alistar. Nu, deciziile Curţii trebuie să fie respectate, fără doar şi poate, că nu are cum să meargă mai departe CSM-ul, să-şi fi dobândit o legalitate a funcţionării lui, prin simplul fapt că s-au ales preşedintele şi vicepreşedintele.  

Realizator: Emisiunea noastră se apropie de sfârşit. Doamna Georgiana Iorgulescu, vroiam să vă întreb ce consecinţe credeţi că va avea acest episod asupra justiţiei din România? 

Georgiana Iorgulescu: Păi, auspiciile sunt proaste, indiferent de felul în care va apărea motivarea Curţii, că avem de-a face cu o invalidare totală sau parţială, consecinţele nu sunt benefice, nici pentru corpul magistraţilor, ca atare, puterea judecătorească, poate nici pentru Curtea Constituţională, că eu am o curiozitate juridică, ca să văd pe ce anume şi-au întemeiat toate aceste lucruri. Cineva, când se uită, justiţiabilul, sau poate cineva din afara României, totul apare sub o aură de neseriozitate, aceasta este problema, deci consecinţele nu pot să fie bune pentru spaţiul românesc, sub nicio formă.  

Realizator: Referitor la acest Mecanism de Cooperare şi Verificare în care România este implicată împreună cu Comisia Europeană şi care se referă chiar la justiţie, credeţi că va avea consecinţe în această direcţie? 

Georgiana Iorgulescu: Depinde foarte mult de motivarea Curţii. Dacă Curtea reuşeşte să facă o motivare ca la carte, arătând exact care sunt motivele de neconstituţionalitate, după cum îi cunosc eu pe domnii de la Comisie, s-ar putea să răsufle uşuraţi şi să spună: 'Mai bine că au intrat în legalitate mai târziu decât niciodată'. Deci, şi ăsta e un aspect.  

Realizator: Indiferent de motivaţia deciziei Curţii, situaţia actuală este că avem o conducere a Consiliului Superior al Magistraturii care este, aşa cum spunea mai devreme cineva, este guvernul justiţiei, care coordonează justiţia, este invalidat de Curtea Constituţională din România.  

Georgiana Iorgulescu: Nu este conducerea invalidată, ci nişte hotărâri ale... 

Realizator: Sau anumiţi membri sunt invalidaţi. Este, în orice caz, pusă sub semnul îndoielii.  

Georgiana Iorgulescu: Totul e sub semnul îndoielii şi acum trebuie să-şi arate măiestria Curtea Constituţională.


Etichete Consiliul Superior al MagistraturiiCurtea Constituţională

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live