Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Duminică, 20 August

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobriţoiu

9 Iunie 2017
Vizualizari: 1997
Comentează add

Comandamentul Forţelor Întrunite: adaptarea Armatei României la noul mediu de securitate, exerciţiile militare de pe teritoriul ţării noastre, participarea la misiuni externe.

Comandamentul Forţelor Întrunite structură nouă de comandă subordonată SMG

radu-dobritoiu

Foto MApN

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit. Evoluţiile de securitate la est de graniţa României, dar şi exerciţiile militare din ce în ce mai complexe de pe teritoriul ţării noastre au impus adaptarea structurilor operaţionale de comandă ale Armatei României. Noi misiuni, noi provocări, noi implicări cu o adaptare operaţională. "Euroatlantica" îşi îndreapta atenţia în această ediţie spre o structură înfiinţată recent în Armata României: Comandamentul Forţelor Întrunite, subordonat nemijlocit şefului Statului Major General. La pace, planifică, coordonează şi conduce operaţiile forţelor armate din ţară şi din teatrele de operaţii. În situaţii de criză, la declararea stării de asediu, la declararea mobilizării sau a stării de război, Comandamentul Forţelor Întrunite planifică şi conduce operaţiile Armatei României. Invitatul ediţiei este generalul maior doctor Lucian Foca, primul comandant al Brigăzii de informaţii militare, fost comandant al Diviziei 2 Infanterie 'Getica' de la Buzău, în acest moment comandant al Comandamentului Forţelor Întrunite. Vă invit să rămâneţi alături de RRA pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica". Vorbim despre adaptarea Armatei României la noul mediu de securitate, la exerciţiile militare complexe de pe teritoriul ţării noastre, dar şi despre participarea la misiuni în teatrele de operaţii.

ASCULTATI AICI EDITIA EUROATLANTICA DIN 8 IUNIE 2017

Bună seara, domnule general. Bun venit la emisiunea "Euroatlantica"!

Lucian Foca: Bună seara, domnule Dobriţoiu, dumneavoastră şi ascultătorilor dumneavoastră.

Radu Dobriţoiu: Domnule general Lucian Foca, este primul interviu pe care-l acordaţi în calitate de comandant al Comandamentului Forţelor Întrunite, o structură operativă relativ nouă, cu importante sarcini atât la pace, cât şi la război. În acest moment nu sunt foarte multe informaţii despre acest comandament, cele mai multe fiind publicate pe site-ul RRA, informaţii preluate de foarte multe publicaţii online, de altfel. Vă propun să începem cu atribuţiile pe care le are pe timp de pace Comandamentul Forţelor Întrunite şi vă rog să ne daţi cât mai multe informaţii despre aceste misiuni operative.

Lucian Foca: Cu permisiunea dumneavoastră, aş începe cu un scurt istoric al constituirii acestui comandament, pe care sunt onorat să-l comand. El continuă tradiţia unor structuri de comandă cu misiuni apropiate care au existat în Armata României începând cu anul 2000. Prima dintre acestea, Comandamentul 2 Operaţional Întrunit, a funcţionat în Garnizoana Buzău şi a avut ca scop principal, până în martie 2004 sprijinirea activităţilor desfăşurate în scopul aderării României la Alianţa Nord Atlantică. Începând cu ianuarie 2003, acesta a exercitat şi conducerea operaţională a structurilor militare  dislocate în teatrele de operaţii din Balcanii de Vest, Irak şi Afganistan. Totodată, acest comandament a fost transformat în Comandamentul 2 Operaţional Întrunit în martie 2009, pentru ca în aprilie anul următor să devină Centrul de Conducere Operaţională. Misiunea principală a acestor structuri a rămas conducerea operaţională a contingentelor româneşti dislocate în afara graniţelor, dar exercitarea atribuţiilor s-a realizat dintr-o nouă locaţie, aflată în garnizoana Bucureşti. Cea mai recentă transformare mai amplă decât cele precedente a avut loc la 1 octombrie 2014, când Centrul de Conducere Operaţională a devenit Comandamentul Forţelor Întrunite. Acest comandament este o structură de nivel operativ subordinată nemijlocit Statului Major General, care, la pace, planifică şi conduce operaţiile şi acţiunile curente potrivit competenţelor, iar în caz de agresiune armată, la instituirea stării de asediu, declanşarea stării de mobilizare sau a stării de război, se subordionează nemijlocit Centrului Naţional Militar de Comandă, planifică şi conduce operaţia întrunită naţională şi, în funcţie de aranjamentele

de comandă control, integrează şi conduce forţe în cadrul operaţiei aliate în cooperare cu Comandamentul NATO destinat în acest scop.

Radu Dobriţoiu: În acelaşi timp, putem spune că s-a mărit aria de responsabilitate a Comandamentului Forţelor Întrunite, referindu-ne aici şi la complexitatea exerciţiilor militare de la noi din ţară, la amploarea pe care aceste exerciţii o au în ultimii ani.

Lucian Foca: Da. Aş putea să spun că începând cu anul 2014, după schimbarea mediului de securitate din jurul României a crescut numărul exerciţiilor şi a aplicaţiilor marilor unităţi şiunităţi ale Armatei Române în cooperare cu unităţi şi mari unităţi în special ale partenerului strategic - SUA, dar şi ale NATO şi ale partenerilor. În acest an, amploarea acestora este deosebit de mare şi, sigur, pe parcursul emisiunii, dacă doriţi, putem detalia.

Radu Dobriţoiu: Mă refeream la importanţa pe care o are Comandamentul Forţelor Întrunite şi la exerciţiile care impun participarea mai multor categorii de forţe.

Lucian Foca: Acesta este şi rolul comandamentului de a integra într-o idee unitară, într-o concepţie unitară, acţiunea întrunită a tututor categoriilor de forţe ale armatei, ale forţelor speciale şi a celorlalte elemente ale sistemului naţional de apărare.

Radu Dobriţoiu: Aplicarea Legii rezervistului voluntar va influenţa regenerarea rezervei de forţe pentru Armata României. Adevărat, la un nivel redus şi diferit, să spunem, faţă de ceea ce se întâmplă, de exemplu, în Polonia, pentru a lua un exemplu tot de pe flancul de est al NATO. Un nou început şi totodată o provocare. Cât de importantă este această nouă abordare pentru regenerarea forţei?

Lucian Foca: Specialiştii Armatei Române, dar şi o serie de instituţii civile au ajuns la concluzia că România are nevoie să se promulge o lege a rezerviştilor voluntari. O dată ce nu s-a mai executat serviciul militar obligatoriu s-a impus asigurarea resurselor umane necesare realizării capacităţii de luptă complete a structurii de forţe armate, potrivit actelor normative specifice privind asigurarea capacităţii de luptă a Armatei României în condiţiile îndeplinirii serviciului militar pe bază de voluntariat pe timp de pace. De asemenea, a apărut necesitatea instruirii şi utilizării resurselor umane din rezerva operaţională pe timp de pace şi pe timpul stării de urgenţă. S-a urmărit corelarea prevederilor actelor normative în aşa fel încât să se optimizeze timpul şi osturile aferente procesului de recrutare şi de selecţie a candidaţilor şi crearea condiţiilor pentru realizarea unui nivel de pregătire cât mai apropiat de cel al personalului militar în activitate. Pentru anul 2017 sunt propuse pentru încadrare aproximativ 2.800 de posturi de ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri şi gradaţi soldaţi. Din iunie a.c. se poate discuta de încheierea tuturor procedurilor de organziare internă de recrutare.

Radu Dobriţoiu: Despre Legea rezervistului voluntar am mai vorbit la "Euroatlantica" şi puteţi găsi informaţii pe site-ul rra.ro. atât despre lege cât şî despre normele de aplicare care au reprezentat de altfel şi subiectul unei ediţii" Euroatlantica" La pace, domnule general Lucian Foca, aveţi în coordonare şi aplicaţiile militare întrunite. Exerciţiile militare de pe teritoriul României au devenit din ce în ce mai complexe în ultimii 2 ani. Am avut aplicaţii militare la care au participat şi peste două mii de militari din NATO. Complexitatea exerciţiilor a crescut şi pe teritoriul României a ajuns tehnică grea de luptă americană şi aeronave multirol din SUA, Canada şi Marea Britanie. Arina Petrovici are mai multe informaţii despre aplicaţiile militare executate împreună cu trupele aliate pe teritoriul României.

*

Reporter: Arina Petrovici - Exerciţiile militare de pe teritoriul României au devenit, în ultimii ani, din ce în ce mai complexe, fiind implicate efective tot mai mari din NATO. La complexitatea aplicaţiilor militare, o contribuţie importantă a avut-o implicarea tuturor categoriilor de forţe, de la trupe de uscat cu blindate, până la forţe aeriene sau navale. Poligonul Cincu a fost modernizat inclusiv cu contribuţia geniştilor români şi americani, a devenit principala bază de instruire şi de antrenament pentru exerciţiile internaţionale, un poligon modern şi complex pentru exerciţii militare, la care au luat parte şi forţe aeriene aliate. Poligonul Cincu are o suprafaţă de 104 kilometri pătraţi şi se întinde pe teritoriul judeţelor Braşov şi Sibiu. Recent, a fost conectat prin fibră optică cu două poligoane similare din Germania şi cu unul din Bulgaria, pentru ca NATO să poată coordona în aceste zone, aplicaţii militare concomitente. Tancuri Abrams, dar şi transportoare Bradley au luat parte la simulări de lupte în Poligonul Cincu, dar şi în cel de la Smârdan. În ultimii doi ani, au participat la aceste exerciţii mii de militari din NATO, fiind simulate inclusiv situaţii de luptă ce ar putea implica apărarea flancului de est al alianţei. Până în 16 iunie, aproximativ 4.000 de militari români din ţările membre ale NATO vor lua parte cu 500 de mijloace tehnice, la exerciţiul multinaţional "Noble Jump 2017", care se va desfăşura în Grecia, Bulgaria şi România. Momentul culminant al dislocării va fi exerciţiul cu trageri de luptă ce se va desfăşura în Centrul de Instruire de la Cincu. De fapt, acolo s-au reunit deja cea mai mare parte a trupelor străine venite din Albania, Germania, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia şi Spania, pe calea aerului, dar şi echipamentul greu care a fost transportat pe mare şi pe calea ferată, urmat de convoiul terestru pe ruta Grecia -Bulgaria - România.

*

Radu Dobriţoiu: Domnule general Lucian Foca, avem în iunie două mari aplicaţii militare pe teritoriul ţării, sunt mii de militari din NATO care vor fi prezenţi în ţara noastră. Vă rog să ne spuneţi mai multe despre aceste exerciţii.

Lucian Foca: În această vară, în regiunea Mării Negre, se vor desfăşura 18 exerciţii internaţionale, la care vor participa aproximativ 40.000 de militari, din 23 de ţări aliate şi partenere, care vor participa la activităţi de instruire comună pentru apărarea colectivă, testarea şi dezvoltarea capacităţilor de apărare şi descurajare şi creşterea interoperabilităţii forţelor, ca o demonstrare a angajamentului Statelor Unite ale Americii, aliaţilor şi partenerilor, pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii în regiunea Mării Negre. Un exerciţiu important care se va desfăşura în această perioadă este denumit "Saber Guardian 17" şi este cel mai mare dintre exerciţiile desfăşurate în regiunea Mării Negre, la care vor participa aproximativ 25.000 de militari din 23 de ţări aliate şi partenere, fiind planificat de Comandamentul Forţelor Armate ale Statelor Unite ale Americii, în Europa, şi condus de forţele terestre ale statelor unite din Europa. Acest exerciţiu se va desfăşura pe teritoriile naţionale ale României, Bulgariei şi Ungariei. Pe timpul exerciţiilor, militarii vor executa o gamă largă de acţiuni, în context multinaţional, interarme şi întrunit. Exerciţiul va contribui la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare, la consolidarea interoperabilităţii sub o comandă unică, prin execuţia unei game complete de misiuni militare, în sprijinul securităţii şi stabilităţii în regiune. Forţele române participante îşi vor testa capacitatea de reacţie şi asigurarea sprijinului naţiunii-gazdă pentru forţele multinaţionale dislocate, conform angajamentelor asumate. Exerciţiile, fiind planificate în cursul anului trecut, au fost cuprinse în planurile de activităţi ale unităţilor participante, iar costurile aferente au fost prevăzute în planurile de instrucţie. Ministerul Apărării Naţionale va anunţa, în timp util, desfăşurarea fiecărui exerciţiu pe teritoriul naţional şi va invita şi presa la aceste activităţi. Concomitent cu acest exerciţiu se vor desfăşura o serie de alte exerciţii organizate de marile unităţi şi unităţile Armatei Române, din toate categoriile de forţe, ele vor fi exerciţii conectate de sprijin şi care se petrec în aceeaşi perioadă, dar nu au neapărat legătură cu exerciţiul la care am făcut referire.

Radu Dobriţoiu: Mai avem un exerciţiu important - "Noble Jump" - care, de fapt, va simula intervenţia rapidă a trupelor NATO, pe teritoriul României şi Bulgariei, în eventualitatea unui atac.

Lucian Foca: Acest exerciţiu se numeşte "Noble Jump 2017", este un exerciţiu cu termen scurt de notificare, planificat de Comandamentul Forţelor Întrunite de la Napoli, în scopul testării capacităţii operaţionale, a elementelor forţelor NATO, cu nivel ridicat de operativitate, şi a capabilităţilor implementării planului de acţiune pentru asigurarea capacităţii operaţionale a NATO în România şi Bulgaria. Din partea Armatei Române, sunt implicate Divizia multinaţională şi NFIU.

Radu Dobriţoiu: După Poligonul Cincu, Baza de Instruire de la Smârdan reprezintă, probabil, a doua zonă unde au avut loc exerciţii militare complexe, în ultimii ani. La Centrul de Instruire pentru Luptă Smârdan, din judeţul Galaţi, s-au antrenat mii de militari ai statelor membre NATO, dar şi din alte state, obiectivul principal fiind creşterea nivelului de interoperabilitate prin antrenarea în comun a militarilor în vederea participării la operaţii de menţinere a păcii şi de contrainsurgenţă. Corespondentul Radio România Actualităţi, Maria Măndiţă, cu un reportaj realizat în Poligonul Smârdan.

*

Reporter: Maria Măndiţă - În ultimii ani, Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă Smârdan a găzduit tot mai multe exerciţii interarme, la care au participat militari din diverse state europene, alături de care întotdeauna s-au aflat militari ai Statelor Unite ale Americii. O tradiţie remarcată şi de locţiitorul comandantului Batalionului 2 Infanterie Călugăreni, maior Costel Păstaie.

Costel Păstaie: De-a lungul timpului, trebuie să ţinem cont că de circa 15 ani, desfăşurăm acţiuni împreună cu partenerul din Statele Unite, ne leagă profesionalismul, ne leagă limbajul operaţional. Însă, în deschiderea acestui exerciţiu, noi am propus ca, la final, să fim şi adevăraţi camarazi, prieteni.

Reporter: O speranţă confirmată în finalul exerciţiului militar şi de căpitanul Chase Bradford, şeful Batalionului american de Infanterie Marină, care a vorbit şi despre condiţiile de antrenament de pe Poligonul Smârdan.

Chase Bradford: Condiţiile de antrenamente sunt dure, ca peste tot unde acţionăm. Sunt o provocare pentru noi toţi, dar asta este bine, aşa şi trebuie, pentru a fi pregătiţi să acţionăm împreună pentru menţinerea stabilităţii.

*

Radu Dobriţoiu: Am vorbit, domnule general Lucian Foca, despre poligoanele din Cincu şi Smârdan. Ce ne puteţi spune despre modernizarea poligoanelor din România?

Lucian Foca: Armata Română beneficiază de poligoane, atât la Cincu, la Smârdan, la malul mării, la Babadag, dar şi alte poligoane care sunt în subordinea nemijlocită a marilor unităţi şi unităţilor Armatei Române, ale Forţelor Aeriene sau Navale. Poligoane complexe în care se execută atât instrucţia tactică, pe timp de zi şi pe timp de noapte, vara sau iarna, în care se execută trageri cu diverse categorii de armanent, inclusiv trageri de artilerie şi antiaeriene şi în aceste poligoane, unităţile şi marile unităţi din Armata României se antrenează, singure, sau în baza planului cu principalele activităţi sau împreună cu militari din alte armate din NATO şi în poligoanele despre care am amintit, Armata Română, dar şi aliatul nostru strategic, Statele Unite ale Americii, au făcut investiţii serioase în scopul modernizării lor, în scopul asigurării unor facilităţi de cazare, de hrănire şi instruire, care să corespundă nivelului anului la care ne găsim şi care să simuleze, cât mai aproape de realitate, câmpul de luptă modern.

Radu Dobriţoiu: Am mai vorbit, la "Euroatlantica", despre intenţia de a se construi un poligon de instrucţie pentru lupta urbană, probabil primul ca mărime din Europa.

Lucian Foca: Da, există această intenţie. Elemente ale acestui poligon deja sunt în construcţie şi în Poligonul Cincu, dar se vor construi şi în altă parte, undeva în Oltenia şi există o sarcină pentru fiecare mare unitate a Armatei României, inclusiv Divizia 2 şi Divizia 4, au sarcină să execute câte un poligon de luptă urbană, pentru că iată, din concluziile pe care le tragem, în urma unor conflicte desfăşurate în diverse zone fierbinţi ale lumii, necesitatea de a avea militari instruiţi pentru lupta în mediul urban se impune a fi cât se poate de utilă.

Radu Dobriţoiu: Misiunile externe ale Armatei României sunt coordonate de Comandamentul Forţelor Întrunite - era să spun Comandamentul Operaţional Întrunit, nu ar fi fost o greşeală foarte mare, dar Radio România Actualităţi este principalul reper de informare în acest moment pentru Comandamentul Forţelor Întrunite. Aşadar, ce ne puteţi spune despre misiunea din Afganistan?

Lucian Foca: Comandamentul Forţelor Întrunite exercită comanda operaţională asupra personalului şi structurilor participante la operaţii şi misiuni internaţionale sub egida NATO, ONU, OSCE şi UE. După anul 1990, peste 40.000 de militari români au participat la astfel de misiuni, dobândind o experienţă extrem de valoroasă. Dumneavoastră aţi însoţit astfel de contingente şi ştiţi foarte bine că doar acolo, la contact cu inamicul şi cu realitatea câmpului de luptă, poţi să te instruieşti cât mai bine. Din anul 2003 şi până în 2009, peste 8000 de militari români au participat la operaţia "Iraqi Freedom". În prezent, peste 900 de militari participă la misiuni internaţionale, din care aproximativ 60 de militari în misiuni internaţionale sub egida NATO, ONU, OSCE şi UE, iar efortul şi sacrificiul lor este expresia rolului asumat de România ca membru responsabil al comunităţii intenaţionale şi contributor la pacea şi stabilitatea regională şi mondială. Comandamentul Forţelor Întrunite exercită comanda operaţională a unităţilor şi subunităţilor naţionale şi a personalului de stat major, participant la misiunea NATO "Resolute Support", care însumează peste 600 de militari dispuşi în mai multe locaţii din Afganistan. Durata misiunii acestora este de aproximativ 6 luni. Procesul de înlocuire este condus de către Comandamentul Forţelor Întrunite, astfel încât să se asigure dislocarea şi redislocarea în siguranţă a forţelor şi mijloacelor participante, dezangajarea treptată a personalului structurii înlocuite, concomitent cu angajarea graduală a celor care înlocuiesc. În acest moment, în Afganistan se găseşte Batalionul 151 "Lupii Negri", care va fi înlocuit cu Batalionul 280 Infanterie din Focşani, din cadrul Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată.

Radu Dobriţoiu: România a avut, domnule general Lucian Foca, în Afganistan forţe pentru operaţii speciale, dar şi subunităţi de culegere a informaţiilor. Mulţi dintre aceşti militari de elită au fost în subordinea dumneavoastră. Ştiu că nu se poate vorbi prea mult despre aceşti luptători din umbră, dar în măsura în care se poate povesti, vă rog să amintiţi de contribuţia lor la misiunea NATO din Afganistan.

Lucian Foca: Structurile de informaţii militare au acţionat în Afganistan încă de la început. Aşa cum cunoaşteţi, încă din anul 2002, odată cu introducerea în teatrul de operaţii din Afganistan a Batalionului 26 Infanterie "Neagoe Basarab", supranumit "Scorpionii Roşii", comandat la vremea respectivă de actualul şef al Statului Major General, domnul general Nicolae Ionel Ciucă, am avut atunci şi primele elemente de culegere de date şi informaţii, care să asigure suportul informativ pentru contingentul românesc şi nu numai. Militarii români, care au încadrat aceste structuri, alături de militarii din batalioanele de infanterie care s-au rotit, nu au făcut altceva decât să îşi facă datoria cu modestie, cu profesionalism şi au reuşit ca prin acţiunile lor să salveze multe vieţi, atât ale militarilor români, dar şi a celor aliaţi. Ei şi-au făcut datoria încă o dată cu prisosinţă, şi pentru asta trebuie să fim mândri. Întotdeauna, aliaţii noştri au lăudat contribuţia românească în teatrul de operaţii din Afganistan şi nu numai, şi în Irak şi în teatrul de operaţii din Balcanii de Vest.

Radu Dobriţoiu: În Irak am avut şi avioane de cercetare fără pilot, cu ajutorul cărora se culegeau imagini din zonele ce urmau să fie străbătute de militari în misiune. La fel, avem baloane de cercetare în Afganistan şi drone de cercetare şi în Afganistan. Aceste informaţii sunt esenţiale pentru securitate şi siguranţa militarilor care pleacă într-o misiune.

Lucian Foca: În Irak, de exemplu, s-a constituit pentru prima oară un detaşament de informaţii militare, care avea toate elementele de culegere, pe care Armata Română le putea pune la dispoziţie la acel moment, elemente HUMINT, SIGINT şi, sigur, o echipă de analiză. Acolo au acţionat şi avioanele Shadow 600, care şi-au făcut pe deplin datoria.

Radu Dobriţoiu: România are în Polonia o baterie de artilerie antiaeriană, tot o misiune externă pentru Armata României, putem spune, de această dată pe flancul de est al NATO. Ce ne puteţi spune despre bateria Oerlikon?

Lucian Foca: Eram încă comandantul Divizie 2 Infanterie când a fost introdusă această baterie, din cadrul Brigăzii 2 Infanterie de la Craiova, pentru că începând cu acest an, România participă la asigurarea prezenţei înaintate consolidate din nord-estul Alianţei în cadrul grupului de luptă, în  care unităţi americane, bulgare, poloneze şi din ţările baltice participă la această misiune. Militarii noştri s-au pregătit în ţară, au pregătit, sigur, tehnica cu care vor executa misiunile în Polonia şi astăzi deja am văzut o serie de informări despre activitatea lor acolo. Ei îşi fac datoria cu prisosinţă.

Radu Dobriţoiu: Domnule general Lucian Foca, sunteţi la un nou început de drum. Ce urmează pentru tânărul Comandament al Forţelor Întrunite?

Lucian Foca: În primul rând, eu sunt onorat că am fost numit la comanda acestei structuri. În faţa Comandamentului stau multe provocări, în primul rând pentru a-şi asigura necesarul de funcţii pe cdre trebuie să-l încadreze la pace, în al doilea rând, pentru a-şi crea un loc din care să-şi poată exercita într-adevăr rolul pe care îl are în Armata României, pentru că locul în care suntem acum este un loc temporar de dispunere şi abia în momentul în care o să fim, ştiu eu, cu un efectiv de 90% încadrat cu tot ce înseamnă element de comandă-control în funcţiune, vom putea să spunem că suntem gata pentru orice tip de misiune ni s-ar ordona, oricât de grea ar fi ea.

Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final. Invitatul ediţiei a fost generalul maior Lucian Foca, comandantul Comandamentului Forţelor Întrunite. Am discutat despre adaptarea României la noul mediu de securitate şi despre exerciţiile militare complexe de pe teritoriul ţării noastre. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă mulţumesc că aţi fost alături de Radio România Actualităti, pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica".


Etichete Comandamentul Forţelor Întrunitecomandament forte intrunitegeneral maior Lucian FocaRadu-Costin DobritoiuEXCLUSIV RADIOsiginthumintimintforte operatii specialeemisiunea EuroatlanticaArina PetroviciMaria Mandita

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live