Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Coeziunea euroatlantică şi exerciţiile militare comune cu NATO

Şeful Statului Major General, generalul-locotenent Nicolae Ionel Ciucă, invitat special la Euroatlantica

Coeziunea euroatlantică şi exerciţiile militare comune cu NATO

05 Iunie 2015, 13:24

Radu Dobriţoiu: Ediţie dedicată exerciţiilor la care Armata României participă în acest an, cu accent pe aplicaţiile militare desfăşurate în comun cu NATO, cu un invitat special, şeful Statului Major General, generalul locotenent Nicolae Ionel Ciucă, cel mai important lider militar român în acest moment, inclusiv pentru relaţia cu Alianţa Nord-Atlantică. Informaţii în exclusivitate pentru RRA, într-un context special determinat de ultimele evoluţii de la graniţa de est a României, cu exerciţii militare executate şi implementate în primul rând alături de forţele din Statele Unite, un calendar amplu de aplicaţii, având ca reper principal operaţia Atlantic Resolve, exerciţii care simulează situaţii speciale de luptă, adaptate la atacuri asupra flancului de Est al NATO. Generalul deşertului Nicolae Ciucă este astăzi la RRA pentru un subiect extrem de important - coeziunea euroatlantică şi exerciţiile militare comune cu NATO. Domnule general Nicolae Ciucă, bun venit la RRA!

Nicolae Ciucă: Bine v-am găsit, bună seara!
Radu Dobriţoiu: Un an încărcat, un 2015 care implică Armata României mai mult ca nicioadată în exerciţii complexe alături de aliaţii din NATO. Este adevărat?
Nicolae Ciucă: Anul 2015 încă de la început a fost caracterizat de decizia de implementare a măsurilor stabilite la finele summitului NATO din Ţara Galilor şi, în baza deciziei politice, militarii au trecut la implementarea practică a tuturor măsurilor din planul decis în anul 2014. În acest context au fost planificate, oraganizate şi executate o serie întreagă de exerciţii care au acoperit întreaga gamă de misiuni şi, chiar în momentul în care vorbim, sunt exerciţii în desfăşurare, atât în ţară, cât şi împreună cu partenerii noştri în poligoanele şi centrele de instrucţie din alte ţări şi de asemenea sunt o serie intreagă de alte exerciţii care sunt în pregătire şi urmează să se desfăşoare în cea de-a doua jumătate a anului 2015.

Radu Dobriţoiu: Operaţiunea Atlantic Resolve este mai degrabă o denumire generică, care include însă sute de aplicaţii militare, mai mari sau mai mici, desfăşurate de statele aliate. Armata României este inclusă în cele mai multe dintre exerciţiile militare de amploare, inclusiv pe poligoanele româneşti de la Babadag, Cincu sau Câmpia Turzii.
Nicolae Ciucă: Babadag, Cincu, Poligonul de la Câmpia Turzii, aici vă referiţi şi trebuie să facem această specificaţie este vorba de activităţile specifice de instruire ale Forţelor Aeriene şi în plus de cele două...
Radu Dobriţoiu: Avem Smârdanul.
Nicolae Ciucă: Şi în plus de cele două, exact, doream să menţionez Poligonul de la Smârdan, care de asemenea oferă capabilităţi de instruire foarte bune, atât pentru Forţele Terestre, cât şi pentru Forţele Aeriene. De altfel, în tot acest context aş dori să subliniez faptul că, în afara acestor eforturi care se depun pentru pregătirea şi desfăşurarea exerciţiilor, există o serie întreagă de demersuri care sunt în desfăşurare pentru îmbunătăţirea infrastructurii şi a bazelor şi a centrelor de instrucţie la întreg nivelul forţelor armate. În acest context doresc să subliniez din ce în ce valoarea tot mai crescândă a Centrului de Instrucţie a Forţelor Terestre de la Cincu. Deşi aparţine Forţelor Terestre, el capătă pe zi ce trece valenţe multiple şi putem să-l redefinim ca un poligon de instrucţie naţional, care permite întrebuinţarea şi a altor categorii de forţe şi astfel devine un centru de instrucţie întrunit.

Radu Dobriţoiu: Românii au aşteptat foarte mult, în cele din urmă iată că în 2015 putem spune cu adevărat că au venit americanii s-a văzut în primul rând prin acea coloană de transportoare blindate care a tranzitat România între baza de la Mihail Kogălniceanu şi Poligonul Cincu, o mişcare, să spunem, şi de imagine, dar care a impresionat peste tot pe unde a trecut această coloană de transportoare blindate Stryker ale forţelor americane.
Nicolae Ciucă: Aţi menţionat mai devreme cadrul general al acestor exerciţii, este vorba de operaţia Atlantic Resolve. Toate exerciţiile care au fost planificate, pregătite şi desfăşurate împreună cu partenerul nostru strategic Statele Unite ale Americii...
...au căutat să acopere întreaga gamă de misiuni şi, de asemenea, întreg spectrul acţiunilor militare, astfel încât să putem să demonstrăm că am reuşit să realizăm acel nivel de interoperabilitate, care se manifestă atât în câmpul acţiunii militare demonstrat pe timpul exerciţiilor desfăşurate în poligoanele de instrucţie la care am făcut referire mai devreme, dar şi în celelalte elemente care fac obiectul implicării forţelor armate într-o acţiune, şi anume cele legate de transportul sau deplasarea dintr-o zonă în alta sau de pe un aliniament pe altul. Ca atare, acea deplasare a coloanei de maşini de luptă şi de echipamente ale forţelor terestre americane a făcut parte dintr-un context de deplasare multimodală, în sensul în care o parte dintre efective şi echipamente şi tehnică au venit fie pe calea aerului, fie pe calea ferată şi iată am putut să verificăm şi să testăm şi interoparabilitatea în ceea ce înseamnă deplasarea terestră.

Radu Dobriţoiu: Vorbim despre un exerciţiu complex, la care au participat peste 2.000 de militari, desfăşurat împreună cu o altă aplicaţie. Putem vorbi deja despre un exerciţiu întrunit cu Hohenfels.
Nicolae Ciucă: Vă referiţi la Centrul de instrucţie din Germania Hohenfels, unde, de asemenea, este un centru regional care permite de asemenea ridicarea gradului de interoperabilitate pentru toate forţele participante. Sunt exerciţii care au fost planificate şi desfăşurate de cu mult timp în urmă. Nu este prima noastră participare. Practic, în momentul de faţă, Centrul de instrucţie de la Hohenfels capătă valenţe noi, în sensul în care noi am desfăşurat primele activităţi de instruire acolo pentru pregătirea detaşamentelor care participau la misiunile din Afganistan şi Irak...
Radu Dobriţoiu: Împreună cu trupele americane, militarii români care urmau să participe la misiune cu ceva timp în urmă putem zice se întâlneau acolo cu militarii americani cu care urmau să execute misiunile într-un teatru de operaţii complex şi se familiarizau şi se cunoşteau mai bine.
Nicolae Ciucă: Exact, aţi sesizat foarte bine, era perioada de pregătire înainte de desfăşurarea structurilor în teatrul de operaţii şi ulterior, pe măsură ce misunea din Afganistan s-a diminuat din punct de vedere al efectivelor participante, Centrul de instrucţie de la Hohenfels spuneam că a căpătat valenţe noi, în sensul în care acolo s-au creat facilităţi şi scenarii care permit îmbunătăţirea şi dezvoltarea relaţiilor de comandă şi control al interoperabilităţii ale tuturor elementelor de înţelegere comună a filosofiei acţiunii militare, astfel încât, atât la nivel de alianţă, cât şi la nivel de parteneriat, să putem oricând să răspundem că avem certitudinea unei acţiuni comune, fără să avem niciun fel de problemă în ceea ce priveşte planificarea, organizarea şi desfăşurarea oricărui fel de misiune.

Radu Dobriţoiu: Comandamentul aliat întrunit de la Napoli se mută la Cincu pentru o perioadă, vorbim de peste 1.000 de militari din 21 de ţări, un comandament important, capabil să coordoneze operaţiuni complexe. Ce ne puteţi spune despre această aplicaţie de anvergură care se desfăşoară în această lună pe teritoriul României?
Nicolae Ciucă: Subliniam anterior capabilităţile în dezvoltare şi posibilităţile tehnice pe care le oferă Centrul de instrucţie şi de luptă al Forţelor Terestre Cincu. Tocmai acest exerciţiu care se desfăşoară în această lună în centrul nostru de instrucţie vine practic şi demonstrează realitatea celor afirmate anterior, pentru că nu întâmplător a fost ales Centrul de instrucţie din Cincu ca locaţie de desfăşurare a acestui exerciţiu. Spun nu întâmplător pentru că el, în momentul de faţă, oferă posibilitatea planificării şi desfăşurării instrucţiei pe patru nivele, mă refer la nivelul de simulare, la nivelul de instrucţie constructivă şi mă refer la nivelul de instrucţie real în care se pot folosi elemente de muniţie reală şi acţiunea capătă, de asemenea, o apropiere cât mai mare de realitatea câmpului de luptă şi, nu în ultimul rând, palierul distribuit, în sensul în care avem în momentul de faţă echipamentele şi tehnologia necesară pentru a putea să legăm echipamentele noastre şi tot sistemul de simulare din centrul de instrucţie cu altele similare, cum ar fi cel de la Hohenfels, despre care aţi precizat mai devreme, sau cel din Grafenwöhr sau cel din Novo Selo, din Bulgaria, iată că se constituie într-un hub regional care permite...
Radu Dobriţoiu: ...interconectarea între toate aceste comandamente...
Nicolae Ciucă: ...între toate aceste comandamente şi, practic, el nu face altceva decât reduce costul acestor exerciţii şi presiunea pe bugetul Ministerului Apărării Naţionale în ceea ce priveşte instrucţia.
Şi, pentru că tot am făcut referire la buget, trebuie să menţionez că toate aceste elemente s-au dezvoltat ca urmare a faptului că MApN, anul trecut şi anul acesta, a beneficiat de fondurile necesare astfel încât să poată să îşi planifice şi să îşi dezvolte toate aceste capabilităţi şi să putem să atingem standardele care sunt cerute atât la nivelul Alianţei, cât şi la nivelul cooperării bilaterale cu partenerii noştri strategici. Vreau să mai fac precizarea că exerciţiul Comandamentului de la Napoli antrenează o serie întreagă de structuri ale naţiunii gazdă, ale noastre, care vin practic să demonstreze că tot ceea ce noi am înscris în normativele specifice şi tot ceea ce noi am stabilit împreună cu partenerii noştri se poate proba practic prin asigurarea elementelor de sprijin ale naţiunii gazdă şi, nu în ultimul rând, de asemenea avem structuri care sunt destinate şi conectate la acest exerciţiu tocmai pentru a ne folosi şi de această oportunitate în tot ceea ce înseamnă programul de pregătire a elementelor de comandă şi control şi programul de pregătire şi instruire a forţelor. Am conectat la acest exerciţiu nu numai structuri de comandă şi control, ci şi structuri care aveau planificate exerciţii reale cu muniţie reală în celelalte poligoane din ţară, ceea ce este foarte important. Este o capabilitate pe care noi o folosim şi o punem la dispoziţia tuturor partenerilor noştri.

Radu Dobriţoiu: Până la 12 iunie, calendarul de aplicaţii NATO menţionează şi un exerciţiu în domeniul culegerilor de informaţii HUMINT, unde România are o experienţă recunoscută de Alianţă chiar prin Centrul de excelenţă HUMINT de la Oradea. Ce presupune această aplicaţie în domeniul intelligence?
Nicolae Ciucă: Este adevărat. Trebuie să subliniem şi să aducem de fiecare dată în vorbire elementele de specificitate pentru tot ceea ce a însemnat domeniul HUMINT pentru Armata Română şi pentru aliaţii noştri, probat practic în misiunile pe care le-am executat în Afganistan şi Irak şi mă folosesc de acest prilej pentru a le mulţumi tuturor celor care lucrează în domeniul informaţiilor militare şi care au executat misiuni în ambele teatre de operaţii, şi Irak, şi Afganistan, şi rezultatele pe care colegii noştri le-au obţinut în misiunile reale au determinat decizia ca în ţara noastră să fiinţeze şi să-şi desfăşoare activitatea cu rezultate remarcabile Centrul de excelenţă HUMINT. Acest exerciţiu se desfăşoară nu în altă paletă decât aceea de a întări şi de a ridica nivelul de interoperabilitate pe care l-au atins structurile noastre de HUMINT împreună cu partenerii noştri din NATO şi cu partenerii strategici şi el are de asemenea ca obiectiv să poată să răspundă tuturor situaţiilor de criză şi, în felul acesta, să asigure elementul de sprijin cu informaţii pentru tot ceea ce înseamnă managementul situaţiilor de criză la nivel de alianţă.

Radu Dobriţoiu: Să amintim că HUMINT înseamnă Human Intelligence. Este o abreviere şi detaşamentele noastre speciale din Afganistan şi din Irak au gestionat foarte bine astfel de misiuni. Îi numeam noi atunci, la Radio România Actualităţi, luptătorii din umbră. De asemenea, sunt specializaţi aceşti militari şi în culegerea de informaţii cu ajutorul aeronavelor fără pilot, dronelor, cu ajutorul baloanelor care transmit informaţii în timp real de pe cer, de la înălţime şi de asemenea sunt specializaţi şi în Signal Intelligence, SIGINT, ceea ce înseamnă culegerea de informaţii din spectrul radio.
Nicolae Ciucă: Toate celelalte componente pe care dvs le-aţi amintit vin şi sunt complementare la tabloul nevoilor de informaţii pe care orice armată îl foloseşte pentru a-şi asigura minimum de date şi informaţii pentru a lua o decizie cât mai bună.
Radu Dobriţoiu: Să nu fim modeşti, dle general. Nu e un minimum, pentru că militarii noştri s-au descurcat foarte bine în toate misiunile şi au salvat vieţi cu informaţii, poate, minime, dar esenţiale pentru siguranţa aliaţilor, pentru siguranţa propriilor militari care executau misiuni în Afganistan şi Irak.
Nicolae Ciucă: Am folosit sintagma minimum, pentru că, de regulă, încercăm ca, cu puţin, să facem mult.

Radu Dobriţoiu: Radio România Actualităţi a transmis în exclusivitate informaţia sosirii celor patru aeronave portugheze în România. Ce misiune execută aceste avioane multirol şi în ce măsură există o legătură cu pregătirea militarilor români din Portugalia pentru a naviga pe aeronave F-16?
Nicolae Ciucă: Sigur, există o legătură în sensul în care, în momentul de faţă, între forţele aeriene române şi forţele aeriene portugheze se întăresc relaţiile interprofesionale şi interumane pentru că piloţii noştri, care urmează să zboare pe avioanele F 16 se instruiesc, se pregătesc şi îşi desăvârşesc pregătirea printr-un program care se derulează în Portugalia. Sigur, nu este întâmplător faptul că Portugalia a decis să sprijine eforturile de reasigurare pe flancul estic al Alianţei, şi în felul acesta au oferit participarea cu aceste patru aeronave în serviciul de poliţie aeriană şi instruire în România şi iată că această participare se transformă într-o oportunitate prin care piloţii români, împreună cu piloţii portughezi, împreună cu piloţii americani care sunt în continuare şi asigură o continuitate a instrucţiei în comun la...
Radu Dobriţoiu: ...Câmpia Turzii...
Nicolae Ciucă: ...la Câmpia Turzii în România, este o oportunitate pe care cu toţii o plasăm astfel încât să atingem un nivel maxim al implementării planului de reasigurare şi în felul acesta să ne şi instruim în comun să ne şi îmbunătăţim procedurile de operare şi tot ceea ce ţine de tacticile şi procedurile specifice acţiunii militare în spaţiul aerian.

Radu Dobriţoiu: Înţeleg că această escadrilă de aeronave portugheze F 16, pe lângă sprijinul misiunilor de poliţie aeriană pentru forţele noastre aeriene, ne ajută şi la pregătirea pe teritoriul României a piloţilor noştri. Urmează în viitor să manevreze, să piloteze aeronavele româneşti F 16.
Nicolae Ciucă: Cu scuzele de rigoare nu este chiar escadrilă, sunt doar patru avioane şi ele, aşa cum aţi zis, desfăşoară misiuni în comun, participă la misiunile de poliţie aeriană, iar pentru piloţii noştri şi pentru personalul nostru tehnic, care îşi desfăşoară activitatea în baza aeriană de la Câmpia Turzii, constituie într-adevăr o oportunitate de a învăţa, o oportunitate de a-şi dezvolta paleta de cunoştinţe deja acumulată şi în felul acesta să se facă tranziţia mult mai uşor de la MIG 21 către F 16.
Radu Dobriţoiu: Tot RRA a dat în exclusivitate informaţia privind preluarea, să zicem, în totalitate, în inventar a şase aeronave F 16, primele din cele 12 de la Portugalia. Când vom prelua tot lotul şi cum vor fi organizate? Făceaţi diferenţa mai devreme între patru avioane şi o escadrilă, cum vor fi organizate cele 12 aeronave?
Nicolae Ciucă: Cele 12 aeronave vor face parte din prima noastră escadrilă de F 16 şi vor fi organizate pe structuri specifice forţelor aeriene, în celula şi patrule de aviaţie, iar în momentul de faţă, aşa cum aţi zis, programul este în plină desfăşurare, deja o parte dintre aeronave, şase dintre ele, sunt deja preluate iar piloţii noştri îşi desfăşoară orele de zbor şi de antrenament pe aeronavele aparţinând Forţelor Aeriene Române. Programul este în derulare, urmând ca la finele anului 2016 aeronavele să fie...
Radu Dobriţoiu: În totalitate...
Nicolae Ciucă: În totalitate.
Radu Dobriţoiu: Cum se descurcă piloţii noştri şi cu cât au avansat în manevrarea acestor aeronave?
Nicolae Ciucă: Programul pentru a face tranziţia de la instruirea la simulator la zborul real era prevăzut să se desfăşoare într-o anumită perioadă de timp. Pot
să vă spun că datorită dedicaţiei, datorită abilităţilor, datorită dorinţei de a învăţa şi de a fi la fel de buni şi la fel de competitivi precum colegii lor portughezi, piloţii noştri au determinat decizia intructorilor portughezi să iasă la zbor, să facă tranziţia de la simulator la zborul real cu cel puţin o lună mai devreme.
Radu Dobriţoiu: Inclusiv monocomanda.
Nicolae Ciucă: Inclusiv monocomanda. Sigur că da.
Radu Dobriţoiu: Ce ne puteţi spune despre aeronave? Sunt zvonuri că ar fi vechi, eu ştiu însă că avionica este modernizată pentru aceste 12 aeronave F 16 şi au o resursă de zbor destul de lungă.
Nicolae Ciucă: Este o întrebare foarte bună şi chiar este important a face precizarea că deşi platforma nu este una nou-nouţă, avionul în sine este o platformă pe care s-au adăugat partea mecanică şi partea de avionică complet noi, care asigură o resursă de zbor ca pentru o aeronavă nouă.

Radu Dobriţoiu: Bun, 12 aeronave pot asigura poliţia aeriană, sunt însă suficiente pentru apărarea flancului de est al NATO?
Nicolae Ciucă: Sigur că niciodată nu există o suficienţă deplină, de aceea revin la minimul de suficienţă, nu sunt suficiente cele 12 aeronave,...
...de aceea ministrul apărării a anunţat că sunt în derulare activităţile de analiză, astfel încât să se poată demara achiziţia unei a doua escadrile.
Radu Dobriţoiu: Tot de 12 aeronave?
Nicolae Ciucă: Tot de 12 aeronave.
Radu Dobriţoiu: Forţele Navale, anunţaţi la începutul anului aici, la Radio România Actualităţi - continuarea modernizării fregatelor. Cum se derulează acest proces?
Nicolae Ciucă: Este vorba de demararea fazei a doua de modernizare a fregatelor T22. Programul este în momentul de faţă în analiză, odată cu decizia urmând a fi lansat în execuţie. Cert este că până la finele anului va fi demarată faza a doua a programului de modernizare a fregatelor.

Radu Dobriţoiu: De ce mai aveţi nevoie pentru a consolida capacitatea militară a Forţelor Navale, nu mă refer, bineînţeles, la flota de la Dunăre, ci la Marea Neagră?
Nicolae Ciucă: Sigur, sunt o serie întreagă de capabilităţi care există în momentul de faţă. Avem nevoie de un program de modernizare, aşa cum afirmam anterior, avem nevoie de un program de menţinere a stării de operativitate a tehnicii şi a echipamentelor pe care le avem în dotare, concomitent cu derularea unui program concret de achiziţie a echipamentelor noi, a mijloacelor de luptă, atât pe mare, cât şi ţărm mare.
Radu Dobriţoiu: Aţi adus aminte de ţărm, de mare. Ce ne puteţi spune, domnule general Ciucă, despre artileria de coastă? Este foarte importantă, dar destul de îmbătrânită în acest moment.

Nicolae Ciucă: Este. Sigur, este o capabilitate care tot timpul a existat în discuţie şi în dezbatere. Ea nu este una modernă care să fi ţinut pasul cu evoluţiile noi tehnologice, iar în acest moment inclusiv această capabilitate este luată în discuţie, în dezbatere şi urmează să se ia o decizie.
Radu Dobriţoiu: Să vorbim, domnule general, despre planurile de contingenţă. Sunt acestea pregătite la nivelul Statului Major General?
Nicolae Ciucă: Sigur că da.
Radu Dobriţoiu: Comunicate la NATO? Pentru că au fost voci de acolo că nu ar exista pentru România planuri de contingenţă.
Nicolae Ciucă: Nici nu se pune problema.

Radu Dobriţoiu: Vorbim la "Euroatlantica", domnule general Nicolae Ciucă, de aproximativ un an, despre un război informaţional în derulare, o luptă dusă pe un front invizibil, un război la care suntem martori sau chiar, fără voia noastră, actori. Cum priveşte Statul Major General această evoluţie?
Nicolae Ciucă: La nivelul Statului Major General, toată această activitate este analizată şi se desfăşoară o serie întreagă de prognoze şi proiecţii, astfel încât să fim în măsură să facem faţă şi să avem răspuns oricărei acţiuni de acest tip.
Radu Dobriţoiu: În multe ţări din NATO, mai ales cele de pe flancul de Est, se discută despre posibilitatea reînfiinţării serviciului militar obligatoriu. Are România nevoie de asta?
Nicolae Ciucă: În momentul de faţă, nici măcar nu s-a pus în dezbatere acest subiect.
Radu Dobriţoiu: Dar există o lege în acest moment privind rezervistul voluntar. Cât de necesară este aceasta?
Nicolae Ciucă: Există o lege care este în dezbatere în Parlamentul României şi, odată ce va fi adoptată, ea va reglementa toate măsurile care vor trebui luate la nivel instituţional, astfel încât să fim în măsură să pregătim acel segment de rezervă pentru nevoile de generare şi regenerare a forţelor.
Radu Dobriţoiu: Domnule general, vă mulţumim foarte mult.

Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022
Euroatlantica 29 Aprilie 2022, 21:44

Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022

După războiul din Ucraina un nou îngheţ al relaţiilor Est - Vest?

Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022
Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica 11 Martie 2022, 10:09

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina

Euroatlantica: Ucraina - Jurnal de război; Radio România Actualități. Invitații emisiunii au fost colegii mei Ilie Pintea și...

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica 11 Februarie 2022, 21:28

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022

Securitatea Europei, între baletul diplomatic și zâmbetele autocrate

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica 21 Ianuarie 2022, 10:20

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022

"Euroatlantica" - "Est-Vest, dialog sau confruntare"

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica 07 Ianuarie 2022, 11:53

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica 03 Ianuarie 2022, 13:09

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică

Euroatlantica - Ediția din 30 decembrie 2021.

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica -  Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica 17 Decembrie 2021, 16:35

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"
Euroatlantica 03 Decembrie 2021, 13:57

Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"

Euroatlantica- Ediția din 2 decembrie 2021.

Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"