Ceremonii de comemorare a Holocaustului

Miercuri, au loc diverse ceremonii în toată ţara pentru a comemora evreii şi romii care au murit în Holocaust.

La Monumentul Memorial al Holocaustului din Bucureşti a avut loc miercuri o ceremonie de depunere de coroane cu ocazia Zilei Holocaustului din România.

Manifestările de astăzi vor mai cuprinde un serviciu religios şi alocuţiuni.

La eveniment participă reprezentanţi ai preşedinţiei, guvernului şi ai parlamentului, precum şi preşedintele Comunităţilor Evreieşti din România, Aurel Vainer, şi ambasadorul Statului Israel, Dan Ben Eliezer.

Şi la Bistriţa a existat un ghetou aflat pe locul unde astăzi se află Staţiunea de Cercetare Pomicolă, mai precis pe Dealul Dumitrei.

Acolo au fost adunaţi cei peste 6.000 de evrei din judeţ, şi ulterior deportaţi.

Diana Medan, doctor în psihologie, a surprins aceste momente ale istoriei în cartea "Evreii someşeni", spune corespondentul Radio România, Cristiana Sabău.

Diana Medan: "Dorinţa mea a fost ca în partea a doua a cărţii să mă axez pe cauzele politico-sociale ale antisemitismului, dincolo de statistica nudă. Pentru că, până la urmă, ceea ce s-a întâmplat este un exemplu universal. Indiferent de momentul istoric, atunci când ura devine doctrină de stat, vor exista victime, nu doar din rândul evreilor, ci şi al altor popoare. Cartea se intitulează "Evreii someşeni", este practic istoria comunităţii evreieşti din Bistriţa-Năsăud, din Bistraţia şi din localităţile învecinate, acoperind şi aria Dejului şi a localităţilor învecinate. Titlul "Someş" provine de la fostul judeţ interbelic Someş, evreii din această zonă împărtăşind aceeaşi soartă tragică în timpul Shoahului - Holocaustul, atunci când Ardealul de nord a fost alipit Ungariei. Practic, am dorit ca această carte să se refere la toate comunităţile din zonă".

Reporter: A existat şi aici, la Bistriţa, un ghetou. Aţi descoperit informaţii legate de acest ghetou, despre mărturii ale evreilor, cum au petrecut ei acele zile?

Diana Medan: "Da, ultimele două capitole din carte se referă în mod special la această tragedie, în 1940 au început deja să se aplice, imediat după ce Transilvania a fost alipită Ungariei, o serie de măsuri antievreieşti, care au culminat cu deportările masive, inclusiv ale femeilor, bătrânilor, copiilor şi bebeluşilor, cu garniturile de tren la Auschwitz. În Bistriţa a fost, la ieşirea din oraş, un ghetou, la fel a fost şi ghetoul din Dej. Cel din Bistriţa, ca şi cel din Dej, sunt printre puţinele din Europa care au funcţionat în aer liber, condiţiile fiind extrem de dure, şi, de aceea, foarte mulţi oameni au murit până să mai apuce să fie urcaţi în tren. Era clar o metodă de exterminare. Oamenii mureau deja în lipsa apei, în lipsa aerului, până să ajungă la camerele de gazare. Au existat întotdeauna oameni care au încercat să-i ajute pe evrei, simpli oameni, simpli ciobani, care s-au străduit să-i ajute să treacă graniţa, să ajungă în sudul Transilvainiei, care rămăsese sub administraţie românescă, iar de acolo să ajungă chiar la Constanţa şi, eventual, cu vapoarele către Israelul vremii. Au fost şi cazuri din acestea, au fost cazuri de oameni care s-au refugiat pe la stâni. Bineînţeles, au fost şi extrem de puţini care s-au întors din lagăre, şi sunt, în general, cei care fuseseră repartizaţi pentru munci grele. Cum se ştie, în general, femeile şi bătrânii erau gazaţi imediat ce ajungeau la Auschwitz, dar o parte din tinerii buni de muncă nu erau ucişi imediat".

Tot cu această ocazie, miercuri seară, Maia Morgenstern va juca în "Janka", un spectacol-confesiune ce va avea o reprezentaţie specială la Teatrul Evreiesc de Stat.

Textul scris de Oscar Speace are la bază experienţa autentică a unei evreice supravieţuitoare a lagărelor de exterminare naziste.

De aceea, spectacolul a fost programat în data de 9 octombrie, ziua în care România comemorează victimele Holocaustului.