Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Matinal (continuare) Joi, 29 Septembrie

Cele mai citite

Articole recente

Autor

Cătălin Cîrnu

30 August 2022
Vizualizari: 2087
Comentează add

"Apel matinal" - invitat: Radu Magdin, consultant, analist și comentator de politică externă.

Ce câștigă cetățenii români odată cu aderarea țării la spațiul Schengen?

catalin-cirnu

Radu Magdin, consultant, analist și comentator de politică externă. FOTO: facebook.com/radu.magdin

Emisiunea: Apel matinal - Realizator: Cătălin Cîrnu - România, Croaţia şi Bulgaria îndeplinesc toate cerințele tehnice pentru aderarea la Spațiul Schengen, care trebuie protejat și dezvoltat, ceea ce înseamnă închiderea golurilor rămase. România a primit astfel susținerea cancelarului german Olaf Scholz la reuniunea europeană care se desfășoară la Praga.

Autoritățile române salută sprijinul Germaniei pentru aderarea țării noastre la Schengen, un obiectiv strategic reconfirmat și de președintele Klaus Iohannis. Conform ministrului român de externe, Bogdan Aurescu, este pentru prima oară când Germania își anunță de la cel mai înalt nivel, în mod necondiționat, susținerea pentru aderarea României la Spațiul Schengen.

Discutăm pe acest subiect alături de invitatul 'Apelului matinal' de astăzi Radu Magdin, consultant, analist și comentator de politică externă. Bună dimineața.


Radu Magdin: Bună dimineața. Bine v-am găsit.


Realizator: De mai bine de 10 ani cred că așteptăm momentul, dar de la declarațiile politice până la aderarea propriu-zisă, credeți că va mai dura mult?


Radu Magdin: Nu știu dacă mult, dar cu siguranță va mai dura. Nu vă așteptați ca acum, în mod miraculos, la doar câteva zile după sau la 24, 48 de ore dintr-odată, guvernul olandez să vină să spună 'a, am văzut ce au spus germanii și având în vedere că sunt mai mari, mai puternici și în general suntem coordonați, vom ridica orice fel de opoziție a noastră față de aderarea României și Bulgariei la Schengen'. Deci, semnalul politic, într-adevăr, este important. Opoziția olandeză față de aderarea noastră s-ar părea că pe moment rămâne în sensul în care nu vedem, cel puțin în plan imediat, o schimbare de atitudine. Dar, din nou, semnalul politic contează. Spun asta pentru că, de multe ori, în cercuri europene, atunci când o țară din, să spunem așa, din centru, din core, cum se definește, al Uniunii Europene, și Olanda este un stat fondator, alături de alte state din Benelux, Germania, Franța și Italia, al proiectului european, atunci când câteodată un asemenea stat se opune la un proiect punctual al altui stat, multă lume se gândește, din zona de analiză, la faptul că ar putea să aibă și altă susținere în spate, din partea unui partener mai mare. Or, în contextul în care Germania îți vine cu un mesaj atât de ferm, putem concluziona faptul că - și foarte probabil, apropo, Germania se sincronizează cu Franța pe asemenea dosare, putem concluziona faptul că cel puțin orice fel de opinie legată de alt sprijin în spatele Olandei, separat de opoziția lor punctuală, nu mai există. Deci, vorbim în momentul de față doar, eventual, de opoziție olandeză, pentru că nu mai există dubii în ceea ce privește poziția unor state mai mare în ceea ce privește România și Bulgaria și Schengen.


Realizator: De ce s-au tot opus Țările de Jos?


Radu Magdin: Ele spun că din rațiuni de politică internă și de rațiuni de lipsă de încredere. Eu cred că România trebuie să învețe mult mai mult, în perioada imediat următoare, atât finețurile comunicării europene și internaționale, cât și capacitatea sa de a juca mai, să spunem așa, mai în forță politic, atunci când există oportunitatea. Spun asta pentru că noi, de foarte multe ori, nu știm să ne pledăm cauza cum trebuie sau nu știm să ambalăm cum trebuie întotdeauna progresele noastre şi asta este o  vulnerabilitate. Pe de altă parte, mai există momente de ipocrizie la parteneri în momente-cheie peste care se trece relativ ușor, dar asta ține și de faptul că noi nu știm de multe ori, în est, și nu e doar cazul României, să punem problema în asemnea momente, în sensul de "quid pro quo", în sensul în care - "Uite, putem să parteneriem cu voi aici, dar și voi ar trebui să lăsați orice fel de opoziție raportat la lucrurile care ne interesează pe noi". O să vă dau un exemplu foarte concret: una dintre știrile relativ șocante ale săptămânii trecute a fost că un oraș olandez, orașul Haga, dorește să fie oarecum exceptat de la sancțiunile rusești, de la regimul sancțiunilor față de Rusia, pardon. Or, în momentul de față, sincer, imaginați-vă o asemenea știre dacă vreun oraș din România, din Bulgaria, din Polonia, să spun așa, sau sau chiar și din Ungaria, care este mai prietenoasă față de Rusia decât media europeană, ar fi fost un adevărat șoc dacă cineva și-ar fi permis să facă așa ceva. Or, sesizați că nu a fost chiar o poziționare din estul Europei, în sensul în care nu este bine ceea ce a făcut Olanda. Spun asta pentru că, dincolo de comunicare, apropo de fineţurile comunicării europene, România trebuie să învețe, alături de Bulgaria și de alte state, periodic să își prezinte ceea ce noi numim în comunicarea politică ascendentul moral. Este foarte important ca atunci când avem dreptate să împachetăm lucrurile și să arătăm că avem dreptate, să nu ne fie rușine să spunem că avem dreptate și să nu avem ezitări în a arăta faptul că avem dreptate.


Realizator: Şi, evident, să susținem tot ceea ce...


Radu Magdin: Iar pe dosarul Schengen avem dreptate.


Realizator: Avem dreptate. Românii știu că se pot deplasa oricum liber în statele Uniunii Europene, dar, de fapt, ce câștigă cetățenii români, ce câștigă România odată cu aderarea țării la spațiul Schengen?


Radu Magdin: Pentru cetățeni este o realitate pe care eu o văd deja atunci când călătoresc între două țări care sunt în zona Schengen. Practic, ei nu mai trec printr-un regim de control, că vorbim de aeroport sau că vorbim de vamă, da. Deci treci liniștit cu mașina din Franța în Spania, da. Treci liniștit cu trenul din Germania în Belgia și tot așa, fără control, da, deci acestea sunt exemplu, sau pe aeroport, da. Pentru transportatori, acolo unde cu adevărat, pe o industrie de nișă, lucrurile sunt foarte importante, pentru transportatori, lucrurile într-adevăr au o miză și am descoperit această miză, cu atât mai mult în contextul în care vămile noastre au fost din ce în ce mai aglomerate, noi dând dovadă de solidaritate față de Ucraina și România, fiind un hub logistic cheie, poate chiar mai important decât Polonia, apropo de situația actuală a Ucrainei, dar și viitoarea sa reconstrucție. Deci faptul că, după cum am văzut la un moment dat în primele săptămâni ale războiului din Ucraina, s-a aglomerat vama dintre România și Ungaria, și am văzut manifestate o serie de frustrări raportat la regimul vamal dintre România și Ungaria, e o dovadă foarte concretă a ceea ce Schengen ar însemna. Schengen, concret ar fi însemnat că puteai liniștit, trece cu mașina din România în Ungaria, Ungaria fiind în zona Schengen și din Ungaria mai departe, în Austria sau în alte state.


Realizator: Sau din România în Bulgaria. Pentru că și pe la Giurgiu au fost multe probleme, transportatorii cu siguranță n-ar mai pierde ore întregi până când ar ieși sau ar intra în țară. Să așteptăm și momentul decisiv. Interesantă însă declarația lui Olaf Scholz, cred eu, și după ce premierul guvernului României, Nicolae Ciucă, anticipa că în acest an 2022, încă de la începutul lunii ianuarie, că România va adera la zona Schengen, avem șansa în acest an? - pe final de interviu.


Radu Magdin: Rămâne de văzut. Eu sunt un tip optimist în general, dar aș spune, haideți să fim realiști, haideți să cântărim lucrurile la justa valoare. Noi - declarații politice, e adevărat, nu de o asemenea magnitudine, am mai văzut. Inclusiv de la Comisia Europeană, care periodic a spus faptul că noi din nou avem dreptate în dosarul Schengen, dar viața câteodată este nedreaptă. Deci, haideți să vedem dacă Olanda își va schimba poziția și va trece, dincolo de ipocriziile sale de politică internă și de interesele sale și va face un gest european solidar, putând ulterior, eventual, conta și pe solidaritatea noastră, când o să aibă și ei nevoie de ea.

Realizator: Da. Este ceea ce trebuie, în primul rând, să facă diplomația. Mulțumesc pentru discuția pe care am purtat-o. Radu Magdin- consultant, analist și comentator de politică externă, astăzi la ''Apel matinal'', după ce cancelarul german Olaf Scholz a declarat clar că susține aderarea României la spațiul Schengen.


Etichete exclusiv radioapel matinalradu magdinschengenromaniagermaniaceolandaolaf scholztarile de jos(RS)

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live