Cartoful, prietenul cel mai bun al BNR

În luna iulie, România a experimentat, pentru prima oară în mulți ani, fenomenul deflației, sau al scăderii prețurilor de consum. Marți, Institutul Național de Statistică a confirmat că este vorba deja de un trend: prețurile au scăzut și în septembrie, cu 0,21% față de luna august.

Rata anuală a inflației este, în acest moment, de 3,45%, însă poate mai relevant ar fi ca, de la începutul anului, cu toate urcările și coborârile, prețurile au crescut în medie cu doar 1,82%. Banca Națională, care și-a stabilit să încheie anul cu o inflație de doua până la patru procente, se bucură că e în grafic. Însă nici inflația anuală, nici inflația de la începutul anului nu sunt la fel de relevante ca situația de zi cu zi a prețurilor. Deflația este un fenomen asociat în general depresiilor economice. Scăpată de sub control, reducerea prețurilor poate conduce la o reducere a producției, pentru că firmele nu mai vad rostul de a vinde în pierdere. O reducere a producției duce la tăierea salariilor și, mai departe, la reducerea cererii, care conduce la o și mai mare micșorare a prețurilor. Acest cerc vicios are și un nume: spirala deflaționistă și e unul dintre fenomenele de care economiștii se tem cel mai tare. Marea Depresie din anii '30 este considerată un exemplu de asemenea spirală. În istoria recenta, Hong Kong a trecut printr-o lungă perioadă deflaționistă la sfârșitul anilor '90, iar în timpul crizei din ultimii ani, Irlanda și Statele Unite au avut experiențe similare, însă băncile centrale au reușit să țină fenomenul în frâu.

De vină pentru deflația înregistrată în ultimele luni în România ar fi reducerea prețurilor la alimente. Dacă prețurile produselor nealimentare și ale serviciilor cresc încă, mâncarea este tot mai ieftină. La începutul anului, cartoful împingea inflația în sus și dădea dureri de cap economiștilor Băncii Naționale. Acum, culmea, același cartof este prietenul cel mai bun al BNR cu a sa țintă de inflație: într-o singură lună, s-a ieftinit cu un amețitor 35%.