Calea eroilor - Calea desăvârşirii

Pe Calea Eroilor, la Târgu Jiu stau ferm aşezate - cuprinzând întreaga urbe - Masă moşilor, Scaunele, tulburătoare Poarta sărutului, biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel - şi, nesfârşiţă, Coloană!

Pentru a nu uita de ce ne trimitem copiii în excursie la Târgu Jiu, pentru a face ca energiile să se adune în sfârşit pentru includerea Ansamblului Brâncuşian între monumentele patrimoniului mondial UNESCO - vă propunem să ne urmaţi, într-o călătorie, în documentarul Radio România Actualităţi, Calea eroilor - Calea desăvârşirii.

Ascultaţi documentarul realizat împreună cu Sorana Gorjan-Georgescu, fiica inginerului împreună cu care a lucrat Brâncuşi la înălţarea Coloanei infinite, arh. Sergiu Nistor, Alexandri Murariu, dir. gen. al Institutului Naţional al Patrimoniului, câţiva localnici şi specialişti din Târgu Jiu.

Audio: Documentarul "Calea eroilor - Calea desăvârşirii".

Ansamblul Monumental "Calea Eroilor” de la Târgu-Jiu va deveni obiectiv din patrimoniul mondial UNESCO, începând cu anul 2014.

Institutul Naţional al Patrimoniului (INP), principala instituţie care se ocupă de gestionarea documentației, în vederea înscrierii operelor în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, susține că elaborarea dosarului de înscriere a Ansamblului Monumental Calea Eroilor din Târgu-Jiu, operă a lui Constantin Brâncuşi, în Lista Patrimoniului Mondial, a început acum trei luni şi se va încheia în anul 2014.

Un grup alcătuit din arhitecţi/urbanişti, istorici de artă şi arheologi ai INP, împreună cu Ministerul Culturii şi cu autorităţile locale din Gorj vor întreprinde în următoarele luni proceduri şi acţiuni complexe pentru ca dosarul să fie complet atunci când va ajunge la UNESCO în vederea declarării Ansamblului "Calea Eroilor” obiectiv din patrimoniul mondial.

Ansamblul de artă modernă de la Tîrgu-Jiu este o capodoperă a geniului creator uman, datorat unuia din promotorii de frunte a artei moderne.

Ansamblul realizat în România este singura lucrare de artă monumentală de amploare creată de Constantin Brâncuşi care avea la data conceperii ansamblului (1935-1936) o recunoaştere mondială.

Întregul ansamblu monumental este un omagiu adus eroilor căzuţi în timpul primului război mondial.

Componentele ansamblului sunt situate de-a lungul arterei de circulaţie "Calea Eroilor", având o lungime de 1,5 km. cu orientarea generală est-vest.

Componentele ansamblului Masa tăcerii - este situată în Grădina Publică lânga malul râului Jiu. Este realizată din piatră (calcar de Bampotoc) şi este înconjurata de 12 scaune de piatră rotunde (în formă de clepsidră). Anul realizării: 1938. Aleea scaunelor - 24 scaune din piatră, pătrate (în formă de clepsidră) dispuse de o parte şi de alta a aleii în grupuri de câte trei, fac legătură înte grupul Mesei Tăcerii şi Poarta Sărutului situată spre est, la intrarea în parc. Anul realizării:1937-1938. Poarta sărutului - este un portal de mari dimensiuni realizat din travertin. Motivul decorativ este cel "al sărutului". Anul realizării:1937-1938. Coloana - situată în parcul cu acelaşi nume este considerată în general componenta cea mai importantă a ansamblului. Este constituită dintr-o suită de module din fontă alămită (16 module având 180x90x45 cm. fiecare şi două semimodule, cu înălţimea totală de 29 m.) Anul realizării:1937-1938.

Brâncuşi a fost solicitat în 1935 de către soţia primului ministru, din partea Ligii Naţionale a Femeilor din Gorj, să construiască un monument comemorativ în memoria eroilor gorjeni căzuţi în timpul primului război mondial, a fost de a ridică numai o coloană de 16 module.

Mai târziu, Brâncuşi a adăugat o poartă monumentală şi apoi o masă şi un grup de scaune realizate din travertin de Bampotoc.

Deşi realizate ulterior şi fără să prezinte analogii stilistice cu Coloană, piesele litice sunt într-o relaţie simbolică cu această din urmă, ele constituind un ansamblu coerent simbolic.

Între momentul primirii temei şi inaugurarea monumentului este un interval de trei ani, în care Brâncuşi a proiectat şi chiar a executat personal părţi ale ansamblului, în paralel cu proiectul unui templu eroto-thanatic în India pentru Maharajahul din Indore.

Poarta Sărutului a fost inaugurată pe data de 7 noiembrie 1937, împreuna cu biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel iar Coloana pe data de 27 octombrie 1938, când s-a inaugurat şi sfinţit întregul ansamblu, imediat după sfinţirea monumentului comemorativ de la Mărăşeşti.

În prezent, ansamblul realizat de Constantin Brâncuşi este reabilitat prin lucrări de restaurare propriu-zisă a obiectelor componente ale ansamblului şi prin lucrări de punere în valoare a acestora în cadrul sitului.

Lucrările începute în 1995 au durat 10 ani, fiind o lucrare de restaurare de ample proporţii care a comportat investiţii deosebite din partea fodurilor guvernamentale şi prin împrumut de la Banca Mondială.