Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: AGENDA GLOBALA Marţi, 11 Decembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobriţoiu

7 Decembrie 2018
Vizualizari: 348
Comentează add

Rusia şi-a intensificat manevrele militare din Marea Neagră unde desfăşoară în aceste zile aplicaţii navale la sud de Strâmtoarea Kerch.

Butoiul cu pulbere din Marea Neagră

radu-dobritoiu

Radu Dobriţoiu: Bun găsit. Rusia şi-a intensificat manevrele militare din Marea Neagră unde desfăşoară în aceste zile aplicaţii navale la sud de Strâmtoarea Kerch, care face trecerea dintre Marea Neagră şi Marea de Azov. Aceste acţiuni au început la 10 zile după incidentul naval din 25 noiembrie, când Gărzile de Coastă ruse au interceptat şi sechestrat prin utilizarea forţei trei nave militare ucrainene care încercau să traverseze Strâmtoarea. În urma incidentului, Ucraina a instituit legea marţială pentru 30 de zile în 10 regiuni de frontieră, restricţionând totodată intrarea cetăţenilor ruşi pe teritoriul său. Conform coordonatelor transmise de Moscova sistemului internaţional NAVTEX pentru emisie şi recepţie automată a mesajelor de siguranţă maritime, zona de manevre navale este situată la sud-est de Peninsula Crimeea. În această perioadă regiunea respectivă este declarată ca prezentând pericol pentru siguranţa navigaţiei. Manevrele sunt programate să se încheie pe 9 decembrie şi se desfăşoară pe fondul unor tensiuni accentuate la graniţa de Est a Ucrainei cu Rusia. Vom discuta despre aceste evoluţii la Euroatlantica cu Liviu Mureşan, preşedintele executiv al Fundaţiei Eurisc. Pe parcursul emisiunii vom avea corespondenţe din SUA şi Moscova. Titlul ediţiei: "Butoiul cu pulbere din Marea Neagră". Bună seara, dle Liviu Mureşan. Bun venit la RRA la emisiunea "Euroatlantica".
Liviu Mureşan: Seară bună. Mulţumesc pentru invitaţie.

Radu Dobriţoiu: Dle Liviu Mureşan, asistăm la o nouă etapă de tensionare a relaţiilor dintre Ucraina şi Rusia, la doar câteva sute de kilometri de graniţele României. Cât de mult să ne îngrijoreze această evoluţie?
Liviu Mureşan: Este o realitate care trebuie să preocupe nu numai factorii militari, ci în general societatea noastră, discuţiile la nivelul factorilor politici trebuie să fie concentrate de acuma încolo tot mai mult pe problemele de securitate naţională, poziţia României în acest mediu de securitate extrem de complex în care ne găsim, pe lângă responsabilităţile pe care le avem în cadrul Preşedinţiei, aşa încât situaţia internă trebuie să fie lăsată într-o formulă de înţelegere la nivel de minim numitor comun şi în acelaşi timp să ne concentrăm pe această realitate care este atât de aproape de noi. Suntem într-o zonă în care suntem în raza directă a unor rachete care au fost instalate sau sunt în curs de a fi instalate în Crimeea. La conferinţa de securitate de la Moscova de anul trecut de exemplu din aprilie erau prezentate hărţile de către generalul Gherasimov, şeful Statului Major, în care România era ţară obiectiv primă ţintă în acest sens, deci trebuie să fim conştienţi de gradul ridicat de imprevizibilitate şi de pericol, dar să ne uităm în acelaşi timp cum abordează problema şi SUA şi ţările vest europene. Dincolo de discursurile absolut critice la adresa Rusiei, trebuie o mare atenţie şi văzut care au fost raţiunile pentru care şi Ucraina s-a implicat în acest joc şi noi trebuie să fim conştienţi şi de calendarul intern care există atât la Kiev, cât şi la Moscova şi să avem o poziţie ponderată în coordonare cu colegii noştri în aşa fel încât să nu fim atraşi într-o dispută care până la urmă nu ştim exact dacă sunt numai cei doi jucători sau au în spate şi alte puteri care sunt interesate în această evoluţie a lucrurilor.

Radu Dobriţoiu: Din anul 2014 de când putem spune a început această agresiune în Estul Ucrainei, am avut mai multe etape. În primul rând, Crimeea şi Sevastopolul care, iată, au devenit un adevărat cap de pod al Moscovei, în apropiere de flancul de est al NATO, apoi avem Donbasul şi, bineînţeles, această evoluţie inclusiv pe această frontieră estică a Mării de Azov, Doneţkul împărţit pe jumătate, intenţia Rusiei este probabil şi se spune să ajungă la Mariupol, unde ştim foarte bine sunt nişte combinate siderurgice acolo, cu un port important. Acea zonă este o frontieră, o graniţă temporară stabilită între trupele ucrainene şi cele ruseşti şi, ca în orice război, şi cu o porţiune de "no man's land". Sunt etape şi, iată, asistăm acum la încă o etapă. Adică totul se petrece cu o ciclicitate, nu neapărat foarte bine pusă la punct, dar Rusia tot insistă şi tot avansează într-un fel.
Liviu Mureşan: Să luăm nişte elemente de reper. În primul rând, conform ultimelor sondaje, preşedintele Poroşenko are cam 7-8%.
Radu Dobriţoiu: Cam pe locul cinci, se pare.
Liviu Mureşan: Este o stea în creştere care vrea să joace rolul de Maica Tereza, Iulia Timoşenko, care ştim foarte bine câte activităţi a avut, problemele din urmă, condmnarea care n-a putut fi contestată până la urmă şi am văzut şi colegii americani care nu s-au implicat atunci când a fost dată această decizie... Deci situaţia este extrem de complexă. Din păcate, după mai multe deplasări care le-am avut în Ucraina, în special în Kiev, pot să spun că dezamăgirea la nivelul populaţiei este extremă. A tineretului... Deci aici este un mare grad de aşteptare ca ceva să se întâmple, totuşi ca această ţară să poată să funcţioneze. "Maidanul" a fost o experienţă eşuată şi încercarea de a găsi acum o soluţie în afara graniţelor prin această provocare şi în aceste şanse oferite Rusiei de a reacţiona imediat, sunt extrem de periculoase în condiţiile în care se întâmplă atât de aproape şi trebuie evitat ca să ne implicăm până nu se clarifică exact aceste jocuri. Să nu uităm faptul că în zona respectivă există interese deosebit de mari. Ucraina nu este o ţară legată, ca să spun aşa. Este extrem de complexă...
Radu Dobriţoiu: Şi nici cu o istorie...
Liviu Mureşan: Cu o istorie controversată ş.a.m.d. Asistându-i în redactarea unor documente de strategie, de securitate, am văzut că este foarte greu să-şi definească interesul naţional, planuri de viitor, să fie de acord unii cu alţii, civilii şi militarii, în legătură cu ceea ce pun pe hârtie. Deci în această confuzie, riscăm să intrăm în această busculadă care este la ora actuală, la nivel naval, între Rusia şi Ucraina.

Radu Dobriţoiu: SUA urmăresc cu atenţie situaţia din Marea Neagră şi situaţiile create în zona strâmtorii Kerch care asigură accesul spre Marea de Azov. Flota a VI-a americană poate trimite o navă de război în Marea Neagră.

Corespondenţă din Washington - Reporter: Doina Saiciuc - Pentagonul a cerut Departamentului de Stat să notifice Turcia cu privire la un posibil plan de a trimite o navă de război în Marea Neagră ca răspuns la acţiunile Rusiei împotriva Ucrainei în strâmtoarea Kerch. Accesul la Marea Neagră prin strâmtoarea Bosfor este guvernat de Convenţia privind regimul strâmtorilor din 1936, Convenţia Montreux, care impune ţărilor ce nu se află pe coasta Mării Negre să notifice Turcia în legătură cu intenţia de a trimite nave militare în Marea Neagră cu cel puţin 15 zile înainte de a tranzita strâmtorile. Notificarea ar asigura forţelor navale americane opţiunea de a trimite o navă de război în Marea Neagră, dar ar putea fi posibil ca opţiunea să nu se transforme în acţiune. Kyle Raines, purtător de cuvânt al Flotei a VI-a a SUA, care supervizează operaţiunile navale în regiune, a arătat că flota este oricând gata să răspundă atunci când este solicitată. "Conducem operaţiuni de rutină pentru a avansa securitatea şi stabilitatea în întreaga arie de operaţiuni a Flotei a VI-a care include apele internaţionale şi spaţiul aerian ale Mării Negre" - a arătat purtătorul de cuvânt Reyes. Ultima navă americană care a intrat în Marea Neagră în luna octombrie este nava de transport rapid USNS Carson City. Distrugătorul USS Carney a părăsit Marea Neagră la sfârşitul lunii august. Sub incidenţa Convenţiei Montreux, navele Statelor Unite pot rămâne în Marea Neagră numai 21 de zile. Marţi, la sediul NATO în Bruxelles, secretarul de stat Mike Pompeo a spus că Alianţa va dezvolta un set de răspunsuri care să demonstreze Rusiei că atitudinea sa este inacceptabilă. O alternativă, spun unii analişti, ar fi trimiterea de mai multe arme Ucrainei, a cărei forţă navală constă în 66 de nave, faţă de aproximativ 2.800 ale Rusiei.

Radu Dobriţoiu: Domnule Liviu Mureşan, s-a discutat foarte mult în ultima perioadă de dorinţa Rusiei de a recâştiga într-un fel Ucraina, cu atât mai mult cu cât ştim foarte bine, recent, în Constituţia Ucrainei s-au definit ca ţinte NATO şi UE, ceea ce se pare că este deranjant pentru Moscova.
Liviu Mureşan: Rusia n-are nevoie să recucerească Ucraina. Rusia este prezentă într-o proporţie deosebită nu numai în partea de est, dar şi în structurile ucrainene. Poroşenko, dacă ne amintim, preşedintele vorbea, acum câteva luni, că serviciul de informaţii ucrainean este controlat 80% de către serviciul de informaţii ruseşti. Acesta este un element care e profund de îngrijorare. În acelaşi timp, dacă ne uităm, dezvoltările acestea pe tabla de şah, care se întâmplă acum, sunt cu o mare încărcătură economică. Nu ne uităm numai la nave şi la forţele militare desfăşurate, deci este vorba de interesul Ucrainei de a-şi putea extrage de acolo oţelul, cerealele ş.a.m.d. pentru a le scoate în Marea Neagră şi a le putea comercializa. În acelaşi timp, Rusia a fost nevoită să investească patru miliarde în acel pod...

Radu Dobriţoiu: Imens, de patru km sau cinci km.

Liviu Mureşan: /.../ Crimeea este teribilă pentru bugetul şi aşa fragil al Federaţiei Ruse. Dar, din punct de vedere militar, nu putem uita că această mare putere nu poate să renunţe sub nicio formă la Crimeea. Este singura zonă, singura bază pe care o au în jurul lumii care nu îngheaţă niciodată şi, în plus, un lucru mai puţin comentat este faptul că preşedintele Putin, lucrând ani de zile, a reuşit să creeze o axă geopolitică care trebuie să ne îngrijoreze, şi anume Caspică, Marea Neagră, Marea Mediterană. Deci, pe această axă geopolitică se vor întâmpla nişte lucruri care ţin şi de ...

Radu Dobriţoiu: Kaliningrad - Peninsula Crimeea, putem să facem o axă care coincide în mare parte şi cu flancul de est al NATO, dacă ne gândim foarte bine. Mă gândeam mai degrabă, domnule Mureşan, nu la o recucerire, ci la o recâştigare într-un fel a Ucrainei, şi iată că vorbim în seara asta despre Marea de Azov, despre zona aceea cuprinsă, cum am spus, între Mariupol şi Doneţk, unde foarte multă populaţie, dacă nu mă înşel peste 75%, este vorbitoare de limbă rusă.
Liviu Mureşan: Nu numai atât, dar să nu uităm, practic, capacităţile de proiectare, producţie care au existat acolo în zonă, de tehnică de vârf, aviaţie, spaţiul cosmic ş.a.m.d. De ce a fost nevoie de acea coloană de ajutor umanitar de 100 şi ceva de camioane care au adus alimente şi după aceea au plecat cu echipamentele de acolo. Deci, Rusia trebuie să-şi refacă baza de producţie pentru această zonă specială, de producţie de securitate şi apărare. În acelaşi timp, dacă încercăm să ne uităm un pic mai larg asupra acestei zone şi a momentului, este vorba de o linie de contact între NATO şi Shanghai Cooperation Organization, care este deja la Marea Neagră prin prezenţa rusă, chiar dacă nu este în spate acoperită această mişcare a Rusiei şi de către o decizie a acestui for care este acel NATO de est, ca să-i spunem aşa, este această zonă şi trebuie să ţinem cont de această apropiere şi evoluţiile posibile.

Radu Dobriţoiu: După ce a fost audiat în această săptămână de Comisia de specialitate din Senat, ministrul apărării naţionale, Gabriel Leş, a declarat că diplomaţia şi dialogul politic sunt importante pentru rezolvarea crizei provocate de reţinerea de către Rusia a unor nave şi militari din Ucraina în Portul Kerch, din Peninsula Crimeea.

Gabriel Leş: Chem la calm şi presa şi populaţia. Nu vreau să escaladăm un astfel de subiect, care este totuşi sensibil. Cred cu tărie că diplomaţia şi dialogul politic încă nu şi-au spus ultimul cuvânt, şi asta este cel mai important. Pe de altă parte, România şi MApN monitorizează foarte atent această situaţie şi bineînţeles, făcând parte din structurile UE şi NATO, deciziile se iau la nivelul acesta. Credem că până acum România şi-a făcut datoria foarte bine în structura NATO, aducând Marea Neagră la nivelul la care trebuie, având în vedere că vorbim de flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice. Tot ceea ce se întâmplă acolo ştim şi monitorizăm împreună cu structurile NATO.

Radu Dobriţoiu: Ministrul Gabriel Leş a mai spus că este foarte posibil ca pe ordinea de zi a şedinţei CSAT din 11 decembrie să se afle şi subiectul reprezentat de acţiunea Rusiei în Marea Neagră şi deteriorarea situaţiei de securitate la graniţa de est a Ucrainei. Dle Liviu Mureşan, vorbim de Marea Neagră, unde chiar în apropierea noastră, în proximitatea României avem o flotă rusă extrem de importantă şi peninsula Crimeea, aţi amintit de un arsenal important acolo, până zilele trecute erau trei sisteme de rachete S-300, S-400, două sisteme de rachete Iskander-M, au anunţat ruşii că vor muta acolo în peninsula Crimeea încă un sistem S-400, iată, întărind această zonă. Putem spune, iată, l-am ascultat şi pe ministrul apărării, Gabriel Leş, că în aceste condiţii, în care, iată Ucraina cu un Poroşenko care este mai degrabă orientat spre propria campanie electorală, încercând să câştige capital politic şi o zonă extrem de delicată, România poate juca un rol important, de stabilizare în această regiune?

Liviu Mureşan: Nu numai că poate, dar este obligată să joace şi are şi cărţile în mână de data aceasta. Timp de şase luni de zile, noi având această preşedinţie, putem să exprimă îngrijorări, să venim cu propuneri, cu soluţii, iniţiative de dialog pentru detensionare. Este o şansă care sper că va fi folosit. Doi actori aş vrea să menţionez pentru spaţiul acesta al Mării Negre. În primul rând, s-a vorbit mai puţin despre Turcia, care este interesată în găsirea unei formule care să joace un rol în apropierea sau găsirea unei formule negociate între Ucraina şi Rusia ca să-şi menţină puterea şi diplomatică...
Radu Dobriţoiu: Şi statutul de putere regională, pe care...
Liviu Mureşan: .. putere regională şi discutăm şi de situaţia personală a preşedintelui Turciei şi în acelaşi timp să nu uităm că în Marea Neagră au fost prezente nave din China, Rusia şi China au făcut manevre comune în Mediterană, deci China este prezentă deocamdată prin această formulă de Belt and Road şi 16+1 şi cu siguranţă că este interesată în stabilitate începând de la această nouă axă geo-politică, coborând după aceea spre zona Suez-ului, MENA (Middle East and North Africa). Aş vrea să nu uităm că ruşii sunt jucători de şah, lucrează pe termen lung, profită de orice moment de slăbiciune sau de spaţiul lăsat liber...

Radu Dobriţoiu: Au o arhivă extrem de bună, nu uită nimic.
Liviu Mureşan: Da. Şi să recunoaştem un lucru pe care l-am spus şi recent ambasadorului Morgenstern, care a fost aici, ambasadorul SUA care era delegat în această zonă. Noi am avut activităţi împreună cu colegii americani, în urmă cu circa zece ani pe această zonă în probleme de energie. SUA era prezente aici cu proiecte, după care SUA s-au retras, considerând că Asia, Pacificul ar fi o prioritate, o greşeală a administraţiei Obama...
Radu Dobriţoiu: Se pare că revin acum în zona Mării Negre.
Liviu Mureşan: Şi acum... spaţiul... nu există spaţiu liber. Este spaţiu ocupat şi avem această nouă realitate cu prezenţa în forţă a Rusiei.

Radu Dobriţoiu: Rusia consideră că incidentul din strâmtoarea Kerch este unul minor, utilizat de preşedintele Ucrainei, care încearcă să câştige capital politic. Colegul meu Alexandr Beleavschi a realizat la Moscova a realizat la Moscova un interviu în exclusivitate pentru Euroatlantica, având ca temă principală evoluţia de securitate din bazinul Mării Negre.
Reporter: Preşedintele Putin a numit incidentul naval ruso-ucrainean din strâmtoarea Kerch un incident de frontieră minor şi o provocare organizată de preşedintele ucrainean Petro Poroşenko pentru a-şi creşte raitingul electoral în perspectiva alegerilor prezidenţiale din martie viitor şi a institui starea de război în detrimentul adversarilor săi politici. Analistul militar Igor Korotcenko, redactor şef al publicaţiei "Nationalnaia Oborona" ("Apărarea Naţională"), în interviul acordat Radio România consideră escaladarea situaţiei din zona Mării Negre puţin probabilă.

Igor Korotcenko: Nu înclin să exagerez că Marea Neagră devine un butoi de pulbere. A fost o provocare măruntă din partea Ucrainei, determinată de încercarea lui Poroşenko de a acumula puncte politice înaintea alegerilor pentru a-şi consolida electoratul naţionalist. Că americanii trimit acum în Marea Neagră o navă militară eu nu văd în aceasta nicio tragedie. Navele vin periodic, mai ales că mijloacele de monitorizare electronică ale Rusiei, complexele antinavale de coastă şi aviaţia Flotei Mării Negre controlează tot ce se întâmplă la acvatoriul ei şi de aceea eu cred că situaţia va fi calmă dacă SUA nu vor organiza provocări la graniţa noastră. Navele vor intra, vor sta un timp şi vor pleca aşa cum prevede Convenţia de la Montreux. Toţi înţeleg foarte bine că este o situaţie preelectorală. Nu cred că NATO va lupta pentru Ucraina, mai ales că nici Rusia nu se află în stare de război cu Ucraina.

Reporter: Şeful Statului Major Rus, Valeri Gherasimov, a declarat ieri la un briefing pentru ataşaţii militari străini că în cazul în care SUA se vor retrage din Tratatul cu Moscova privind lichidarea rachetelor nucleare cu rază intermediară cu bazare terestră şi vor desfăşura asemenea rachete pe teritoriul ţărilor europene, aceste ţări vor deveni ţinte potenţiale pentru loviturile de ripostă ale Rusiei. L-am întrebat pe Igor Korotcenko cum va influenţa criza rachetelor intermediare situaţia de securitate din zona Mării Negre.

Igor Korotcenko: Totul depinde de situaţia dacă ţările NATO, în speţă cele de pe flancul sudic, vor amplasa pe teritoriile lor rachete americane cu rază medie şi scurtă de acţiune. Dacă nu vor desfăşura, situaţia nu se va schimba. Dacă însă ţările din Europa de Sud şi de Est vor începe să desfăşoare pe teritoriile lor poziţii pentru rachete americane îndreptate împotriva Rusiei, ele devin automat obiectul primelor lovituri de răspuns ale sistemelor ruseşti strategice şi tactice.

Radu Dobriţoiu: Extrem de interesante aceste informaţii aduse la Euroatlantica de colegul meu Saşa Beleavschi. Iată, dle Liviu Mureşan, o situaţie extrem de complexă în această zonă de conflenţă între NATO şi UE, Ucraina care are dorinţa de a ajunge în NATO şi UE şi bineînţeles Rusia - avem cele două tabere, Rusia şi NATO, putem spune cu ghilimelele de rigoare în acest spaţiu important de confluenţă unde şi România are un rol important. Şi ajungem la criza rachetelor intermediare. Iată, de la, putem spune o hârjoneală între bărci în Kerch, o strâmtoare adevărat importantă pentru Ucraina, dar sperăm să nu fie adevărat că Poroşenko şi-ar fi dorit acest incident.

Liviu Mureşan: Să privim cu atenţie şi cu înţelepciune la această evoluţie şi mă bucur că aţi pus în această cheie discuţia noastră. Acest incident face parte dintr-un coş de probleme care se discută în orice moment între cei doi preşedinţi - preşedintele Statelor Unite şi preşedintele Rusiei - la o primă întâlnire, există canale care funcţionează foarte bine între ei şi să ne uităm în urmă cum a funcţionat teatrul de operaţiuni în Siria, unde a fost o proximitate absolut la nivel de stradă între diversele forţe acolo şi cum aceste puteri, Statele Unite în principal, participanţii de acolo au reuşit să evite confruntări între ele, cu desfăşurare de forţe...
Radu Dobriţoiu: Şi incidente care ar putea fi dus la ...
Liviu Mureşan: Absolut. Aşa încât, aici trebuie să ţinem cont de o chestiune care nu s-a clarificat, şi anume incidentul aviatic dintre Israel şi Rusia, pentru că a existat...
Radu Dobriţoiu: Cu avion de cercetare rusesc doborât de rachetele siriene de producţie rusească.
Liviu Mureşan: De producţie rusească şi modul în care aviaţia israeliană a profitat de un moment de ecranare şi s-a salvat un avion /..../ a căzut avionul de cercetare cu 15 oameni. Federaţia Rusă nu uită acest lucru şi trebuie restabilită această legătură, care este foarte importantă pentru zonă, şi anume o relaţie echilibrată între factorii de putere din zona Mării Negre şi extinsă.

Euroatlantica la final. Am discutat despre evoluţiile recente de securitate din marea Neagră. Invitatul ediţiei a fost Liviu Mureşan, preşedintele executiv al Fundaţiei EURISC.

Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul Euroatlantica şi alături de producătorul emisiunii Nicu Popescu vă mulţumesc pentru că ne-aţi ascultat la Radio România Actualităţi.

Transcriere RADOR.


Etichete Exclusiv RadioIgor KorotcenkoEmisiunea EuroatlanticaPeninsula CrimeeaLiviu MuresanRadu DobritoiuNicu PopescuGabriel LesDoina SaiciucAlexandru BeleavskiStramtoarea Kerch

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live