Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: TOPUL NOSTRU... MUZICA VOASTRA Duminică, 26 Mai

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobriţoiu

15 Martie 2019
Vizualizari: 2836
Comentează add

Un deznodământ greu de anticipat pentru Brexit după ultimele decizii ale Parlamentului de la Londra.

Brexitul şi securitatea europeană

radu-dobritoiu

Radu Dobriţoiu: Radu Dobriţoiu - Radu Dobriţoiu: Bun Găsit! Un deznodământ greu de anticipat pentru Brexit după ultimele decizii ale Parlamentului de la Londra. Ultimul vot a avut loc astăzi după ce ieri parlamentarii au stabilit că Marea Britanie nu poate părăsi Uniunea Europeană fără un acord de retragere. Cu toate acestea moțiunea care a trecut la limită nu este obligatorie. În această seară aveam un nou vot care poate aduce amânarea Brexitului. Este însă necesară și o aprobare din partea Uniunii Europene pentru amânarea Brexitului, situație în care retragerea Regatului Unit din blocul comunitar ar putea să nu aibă loc la data programată, respectiv 29 martie 2019. În această seară Parlamentul britanic care raspins cu o largă majoritate amendamentul prin care se solicita ca în moțiunea Guvernului pentru amânarea Brexitului să se prevadă și organizarea unui al doilea referendum pe tema ieșirii din Uniunea Europeană. Este pentru prima dată când Camera Comunelor ia o poziție clară în problema organizării unui al doilea referendum privind Brexitul. A fost respins și amendamentul care prevedea ca extinderea articolului legat de notificarea intenției de retragere din Uniune să se facă doar până la 30 iunie. Altfel spus, s-a votat pentru ca guvernul să încerce amânarea datei Brexitului. Brexitul are o evoluție complicată de deciziile luate de Londra în această săptămână. Vom analiza la Euroatlantica impactul pe care acest proces îl are asupra securității euroatlantice. Invitatul ediției este Claudiu Degeratu, analist politico-militar. Sunt Radu Dobrițoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualități pentru a asculta Euroatlantica. Tema ediției: 'Brexitul și securitatea europeană' Bună seara domnule Claudiu Degeratu, bun venit la Radio România Actualități la emisiunea Euroatlantica
Claudiu Degeratu: Bună seara. Mulțumesc pentru invitație.

ASCULTAŢI AICI ÎNREGISTRAREA EMISIUNII


Radu Dobriţoiu: Domnule Claudiu Degeratu, Brexit cu multe provocări, atât pentru Marea Britanie, cât și pentru Uniunea Europeană. Greu de anticipat chiar și după ultimele voturi din parlamentul britanic. Ce se va întâmpla sau cum se va produce Brexitul? Pornim de la aceste decizii luate de Londra după un document negociat îndelung cu Uniunea Europeană. Cum va continua acest proces complicat al divorțului dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană?

Claudiu Degeratu: Sunt mai multe scenarii. Probabil că acum s-au mai redus ca număr. După ultima știre pe care ați dat-o și dumneavoastră principalul efort este spre un curs al evenimentelor care să cuprindă o amânare tehnică. Însă din ce îmi dau seama din dezbaterile din Parlamentul britanic și din reacțiile de ieri ale unor oficiali europeni, nu este exclus și o amânare, dar de natură strategică mai amplă, adică să se ia în discuție o amânare pe un termen mai lung, nu doar până la 30 iunie.

Radu Dobriţoiu: Este o decizie tactică pentru o strategie de renegociere în alți termeni a tratatului?
Claudiu Degeratu: Bun, până în ultimul minut al, să zicem, al termenului stabilit, orice se poate întâmpla în materie de decizie pentru că discutăm în primul rând o decizie politică în Marea Britanie și discutăm de asemenea de o decizie care stă pe masa liderilor care vor trebui să se întâlnească la summitul Consiliului European. Deci cumva nu exclud nici o altă înţelegere politică de a amâna Brexitul pe un termen mai lung. Sigur că apar şi alte elemente de incertitudine, de data asta din perspectiva proceselor europene, să spunem mai largi, legate de alegeri pentru Parlamentul European şi cele legate de negocierea bugetului multianual. Doar ca să dau două exemple. Sigur, mai sunt şi altele. Dar un scenariu pe termen scurt, până pe 30 iunie, ar fi unul tehnic care nu ar mai implica o discuţie politică, în timp ce un scenariu cu o amânare pe termen mai lung, doi ani, sau ceva de genul acesta, aşa cum spunea şi Donald Tusk, ar însemna de fapt un acord politic intern între restul membrilor UE şi bineînţeles o dezbatere destul de sensibilă, mai ales dacă ne uităm la reacţia dinspre Paris sau dinspre Berlin.

Radu Dobriţoiu: Tema ediției: "Brexitul și securitatea Europeană" Domnule Claudiu Degeratu, retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, cum va afecta securitatea continentală, și pornim în primul rând de la contribuția pe care Marea Britanie ar fi avut-o la apărarea europeană pornind chiar de la Fondul comun de apărare.
Claudiu Degeratu: În principiu, prezența Marii Britanii pe flancul nordic asigură această securitate a Europei. Cred că cu această idee suntem cu toții de acord este aproape o chestiune banală de spus sau ultra cunoscută. În schimb există celelalte implicații legate de noua, să zicem, noul proiect al Apărării Europene. Cum va interacționa una dintre cele mai importante țări și care sunt actorii importanți şi în cadrul NATO cu noile proiecte de apărare europeană, cu PESCO, cu toată politica structurală legată de această politică externă și de securitate. Şi aici sigur că Marea Britanie deja a reușit în 2017 și 2018 să dezvolte niște direcții conceptuale împreună cu alte țări din Uniunea Europeană. Dacă va duceti aminte, și cred că am mai menționat, Marea Britanie a semnat deja anul trecut câteva acorduri noi de cooperare în domeniul securității și apărării cu Franța, cu Germania, acorduri laterale, care de fapt au în vedere o agendă europeană de securitate.

Radu Dobriţoiu: Cu Franța, de altfel, există, și un proiect militar, o mare unitate comună franco-britanică.
Claudiu Degeratu: Da, Și bineînțeles cooperarea, la fel de importantă, din punct de vedere economic în industria de apărare, cu companii, cu proiecte comune. Radu Dobriţoiu: Unde interesul este foarte mare și din partea Regatului Unit, pentru că dorește să obţină contracte de la UE. Aici s-ar putea, termenii de negociere pentru Brexit să afecteze un pic colaborarea în domeniul industriei de apărare.
Claudiu Degeratu: Da şi cred că vor fi...sunt deja avute în vedere câteva decizii și la nivelul Uniunii Europene și la nivelul Londrei, pentru că este vorba de fapt de fluxul de mărfuri, fluxul de, să zicem, legat de activitatea de business curentă a unor companii multinaționale iar aici sigur că lucrurile sunt destul de complicate pentru că înseamnă totul, înseamnă profit în primul rând, și impact economic asupra altor sectoare europene majore, pentru că multe sectoare europene majore contribuie de fapt la proiecte britanice din domeniul apărării.

Radu Dobriţoiu: Marea Britanie are capacități militare expediționare, cu baze navale importante. Ne gândim la Malta, ne gândim de exemplu la Cipru, foarte aproape de noi, Gibraltarul.
Radu Dobriţoiu: Cât de importantă va fi retragerea sub acest aspect al securității maritime în această zonă protejată de Marea Britanie?
Claudiu Degeratu: Bun, cu excepţia chestiunii Gibraltarului, unde într-adevăr sunt câteva lucruri politice, în cazul Ciprului, cazul Maltei, în cazul altor prezențe și în zona...să zicem în zona de nord.

Radu Dobriţoiu: Vorbim de ţări din Uniunea Europeană. Şi să vedem și cu Gibraltarul ce se va întâmpla.
Claudiu Degeratu: În Gibraltar sigur există o problemă bilaterală legată cu Spania. Este una de natură istorică, legată de retrocedarea, solicitarea Spaniei de a se retroceda acest teritoriu. Cred că în restul restul zonelor în care este prezenţă militară britanică agreată prin acorduri bilaterale nu vor fi probleme, nu va exista un impact, nu vor fi probleme, pentru că Marea Britanie în interiorul UE sau în afara Uniunii Europene oricum va contribui la securitatea Mediteranei. Deci acest lucru trebuie să înțelegem și în planul securității în cadrul NATO, dar și în cadrul Uniunii Europene. Britanicii vor participa naval, aerian și inclusiv schimb de Intelligence și așa mai departe pentru securitatea flancului sudic, pentru această zonă în care Uniunea Europeană investește cu prioritate resurse.

Radu Dobriţoiu: Cu siguranță, să spunem, în partea de nord există situația unor țări care sunt în NATO și astfel sunt aliate militar cu Marea Britanie. Am amintit însă de această zonă sudică între Cipru, Malta și Gibraltar, unde nu există aceeași situație și este foarte important să existe o colaborare între Uniunea Europeană și Marea Britanie în domeniul apărării pe această zona de sud.
Claudiu Degeratu: Da, şi ca să întregim axa, în afară de Gibraltar, Malta și Cipru va fi și Constanța. Avem semnale, cel puțin în ultimii doi ani, Marea Britanie va intenționa să intensifice prezența și cooperarea militară și cu România. Mai există însă o zonă de interes, este cea a Atlanticului de Nord. Nu vom putea asigura, mai ales vedeți în contextul activității foarte intense și aeriene şi navale a Federației Ruse în această zonă, în contextul în care calota glaciară se topește și se deschid noi rute militare în această zonă.
Radu Dobriţoiu: Geografia se modifică.

Claudiu Degeratu: Geografia se modifică, dar prezența militară în Atlanticul de Nord a Marii Britanii este crucială de fapt pentru securitatea europeană.
Radu Dobriţoiu: România este un partener cheie, declară ministrul britanic al apărării într-un interviu acordat colegului meu Dan Vasiliu. Sunt amenințări cărora trebuie să le facem față împreună, inclusiv cele din partea unei Rusii care își dorește să se impună, declară ministrul britanic al apărării. Să ascultăm corespondența trimisă de la Londra de Dan Vasiliu.
*
Reporter: Într-o declarație pentru Radio România, ministrul britanic al apărării, Kevin Williamson, s-a declarat convins că Brexitul nu va afecta în nici un fel  securitatea pe continent și nici parteneriatele militare din care face parte Marea Britanie. Ministrul a subliniat cooperarea foarte bună din acest domeniu cu România şi a adăugat că şi-ar dori să vadă o relaţie şi mai strânsă după Brexit.
Kevin Williamson: Eu văd România ca pe unul dintre partenerii noştri cheie în ceea ce priveşte domeniul apărării. România a fost o prietenă extraordinar de bună pentru Marea Britanie şi sper că am reuşit să răsplătim acest lucru. Iar în această perioadă de schimbări, în care ne pregătim să părăsin UE este foarte important să evidenţiem faptul că acest parteneriat va fi unul mai puternic. Sunt foarte multe lucruri pe care le avem în comun. Sunt ameninţări cărora trebuie să le facem faţă împreună, sunt ameninţări comune, provocări care vin din partea unei Rusii care îşi doreşte să se impună. Şi este mai bine să înfruntăm aceste provocări împreunăm ca prieteni. Marea Britanie a fost mereu implicată în securitatea Europei, cu mult înainte de apariţia UE, cu mult înainte de crearea NATO şi vom fi implicaţi în securitatea continentului multă vreme de acum înainte, a declarat ministrul britanic al apărării, Kevin Williamson.
Guvernul de la Londra a precizat că Marea Britanie va fi și după Brexit parte a Inițiativei europene pentru intervenție, lansată în iunie 2018 la inițiativa Franței, însă bugetul fondului pentru apărare european înființat în 2017 cu scopul de a fi folosit pentru achiziționarea de echipamente defensive ar putea avea de suferit după ce Marea Britanie nu va mai contribui financiar, estimându-se o pierdere de aproximativ un miliard euro.
*
Radu Dobriţoiu: Domnule Claudiu Degeratu, în situația ipotetică a amânării Brexitului avem în luna mai alegeri pentru Parlamentul European cu locuri reconfigurate prin eliminarea europarlamentarilor britanici. În situația în care Brexitul va fi amânat sau chiar anulat se va reveni asupra deciziei de reconfigurare a componenței Parlamentului European?

Claudiu Degeratu: Nu cred că se va reveni, cred că există deja o decizie politică luată unanim în acest sens. Este prea târziu. UE a emis din timp toate avertizările sau semnalele către către Londra că acest acest termen este foarte clar și nu vom avea, nu cred că vom avea flexibilitate din partea Bruxelles-ului.
Radu Dobriţoiu: Parlamentul britanic a respins în această seară, cu o largă majoritate, amendamentul prin care se solicita ca în moțiunea guvernului pentru amânarea Brexitului să se prevadă și organizarea unui al doilea referendum pe tema ieșirii din Uniunea Europeană. Luăm pulsul Londrei la Euroatlantica în direct, cu Dan Vasiliu, corespondentul Radio România Actualități în capitala Regatului Unit. Bună seara, Dan Vasiliu!
*
Reporter: Bună seara! Da, nicio surpriză în votul de astăzi din Camera Comunelor, după cum era de așteptat. Parlamentul a votat în favoarea unei amânări a Brexitului. Au fost şi patru amendamente înaintate de parlamentari. Unul dintre acestea cerea organizarea unui nou referendum, însă a fost respins cu o largă majoritate, pentru că liderii Partidului Laburist au cerut membrilor formaţiunii să se abţină de la acest vot, fapt ce i-a determinat pe deputaţii scoţieni să-i acuze de ipocrizie şi de faptul că pun interesul de partid mai presus de interesul naţional. Conducerea laburistă spune că susţinerea unui astfel de amendament astăzi nu ar fi făcut decât să diminueze şansele organizării pe viitor a unui astfel de scrutin. S-a încercat astăzi în parlament şi să se preia controlul asupra Brexitului, a fost propus un amendament care să permită Camerei Comunelor să găsească soluţii care pot atrage o majoritate parlamentară. Acest amendament a fost respins la o diferenţă de doar două voturi. Guvernul britanic a anunţat că ar putea cere de la Bruxelles o amânare a Brexitului doar până la 30 iunie, cu condiţia ca acordul negociat de Theresa May să fie aprobat de parlament până la 20 martie, cu o zi inainte de summitul UE. În caz contrar, a averizat premierul, amânarea ar putea fi de o mai lungă durată, ceea ce ar putea duce inclusiv la faptul ca Brexitul să nu mai aibă loc. Bineînţeles că această amânare trebuie aprobată în unanimitate de către liderii europeni care până acum au spus că va fi nevoie de un motiv serios pentru a o accepta, cum ar fi organizarea unui alt referendum, sau alegeri anticipate. Preşedintele Comisiei Europene, Donald Tusk, a precizat însă în această dimineaţă că va face un apel către liderii europeni să accepte o amânare mai îndelungată pentru a da timp Regatului Unit să-şi reconsidere strategia.
*
Radu Dobriţoiu: Ultimul vot din această seară, comunicat de agențiile de presă indică 412 parlamentari care au votat pentru o moțiune care spune că guvernul trebuie să caute modalități de amânare a datei Brexitului.

Reporter: Da, asta am spus şi mai devreme, acum guvernul va trebui, Theresa May va trebui să meargă săptămăna viitoare la summitul de la Bruxelles şi să ceară în mod oficial această amânare. Rămâne de văzut dacă liderii celor 27 de state vor acorda această amânare. Nu există motive să credem că nu o vor face în acest moment. Apoi rămâne de văzut cât de lungă va fi această amânare. Va fi doar o amânare scurtă, tehnică, pentru ca britanicii să poată să treacă prin parlament a treia oară, la un al treilea vot acest acord, propus de Theresa May, sau va fi o amânare pe o durată mult mai lungă. Nimeni nu va şti ce se va întâmpla mai departe. Se vorbeşte de organizarea de alegeri europarlamentare, se vorbeşte de un al doilea referendum, se vorbeşte de alegeri anticipate. Numeni nu poate şti în acest moment ce se va întâmpla mai departe. 
Radu Dobriţoiu: Te întreb pentru că ești acolo și iei pulsul foarte bine de la Londra. Te întreb și pe tine: crezi că pe de altă parte Marea Britanie dorește prin această amânare, poate chiar pe termen mai lung, să obțină și renegocierea unei părți din acest acord pentru Brexit?

Reporter: Eu cred că acest lucru este imposibil. Liderii europeni au fost destul de clari. În urmă cu câteva zile au spus: acesta este acordul, nu-l mai renegociem. Ori îl treceţi pe acesta, ori vă îndreptaţi către un nou deal Brexit, un Brexit fără acord. Theresa May bineînţeles face eforturi pentru ca acest acord, pe care l-a tot negociat de doi ani încoace să treacă prin parlament. A fost respins deja de două ori, dar odată cu apropierea acestei date de 29 martie, ea vrea să le forţeze un pic mâna parlamentarilor şi intenţionează să revină cu acordul săptămâna viitoare în parlament şi ori conservatorii eurosceptici îl vor susţine de această dată de teamă ca Brexitul să nu se amâne şi eventual să dispară de tot din peisaj, ori cumva să le forţeze, mai greu de crezut asta, să le forţeze mâna laburiştilor pentru ca puşi în faţa unui eventual Brexit fără niciun acord ei să susţină totuşi o ieşire controlată cu o înţelegere.

Radu Dobriţoiu: Mulțumim foarte mult, am fost în direct cu Londra unde se află corespondentul Radio România Actualități, Dan Vasiliu. Mulțumim foarte mult pentru aceste informații din capitala Regatului Unit. Iată că lucrurile devin din ce în ce mai complicate, domnule Claudiu Degeratu. Revenim la tema emisiunii noastre, la tema Euroatlantica: Brexitul și securitatea europeană Cât va conta despărțirea de Marea Britanie în termenii unui acord din punctul de vedere al securității continentale sau despărțirea fără un acord, așa cum a amintit că este posibil, chiar de la Londra a amintit colegul meu, Dan Vasiliu.

Claudiu Degeratu: Da e o diferență foarte mare pentru că în cazul unui Brexit cu acord discutăm de fapt de niște planuri care sunt deja agreate între părți pentru a gestiona fluxuri de cetățeni, fluxuri de mărfuri și procese importante financiare și de afaceri. Acest lucru poate să creeze tensiuni. Odată obstrucţionate cele trei tipuri de fluxuri bineînțeles că am putea avea crize, care se transformă ușor și în crize de natură de nivel de securitate pentru că întotdeauna știți cum e, acest lucru înseamnă și blocaje și tot felul de controverse dacă nu avem un plan comun cu Londra. Fără un plan comun cu Londra bineînţeles că am putea intra și în crize serioase, cele legate de tranzitul de mărfuri, tranzitor de cetățeni Am putea avea crize la nivelul sistemelor vamale. Am putea avea inclusiv la nivelul culoarelor aeriene. Nu mai vorbesc de impactul financiar pentru că discutăm de posibile pierderi în cazul în care nu se aplică un acord cu prevederi deja negociate, legate de blocarea unor conturi, schimbul valutar și așa mai departe.

Radu Dobriţoiu: Pentru că atunci când vorbim de securitate europeană, vorbim bineînțeles și de securitatea economică, de securitatea resurselor, financiară, comercială.

Claudiu Degeratu: Închipuiţi-vă, eu am văzut planul din 7 martie anul curent cu cele 28 de măsuri pentru un plan de urgență în cazul lipsei unui acord și a unui deal, a unui non-deal, așa cum se spune, și acolo sunt 28 de măsuri din care mai mult de trei sferturi sunt legate de securitatea produselor alimentare care tranzitează viitoarea graniță între Uniunea Europeană și și Marea Britanie, inclusiv granița comună cu Irlanda de Nord. Deci discutăm de securitate alimentară, discutăm de securitate de natură medicală și bineînțeles securitate aeriană și navală care ar trebui să le avem în vedere.
Radu Dobriţoiu: Vorbim domnule Claudiu Degeratu despre documente care au o istorie unele dintre ele de 46 de ani. Credeți că pot fi înlocuite acestea cu acorduri bilaterale? Adică dacă vom avea, ipotetic, un Brexit fără acord cu Uniunea Europeană, acordurile bilaterale pot înlocui acordul cu Uniunea Europeană?

Claudiu Degeratu: Doar parțial. Probabil că o parte esențială legată de cum vă spuneam partea medicală, partea vamală și probabil internet, telecomunicații deja sunt asigurate cu jucătorii mari, să zicem cu Franța cu Germania cu Olanda, cei care sunt în proximitatea Marii Britanii, probabil și cu țările nordice. Dar nu toate serviciile esențiale. Nu cred că sunt sau vor fi acoperite de către Londra sau să se fi reușit acest lucru, într-un an, 2018. Nu cred că s-a reuşit acest lucru.
Deci acordul negociat, de fapt tocmai acest lucru reuşea să facă, să ofere de fapt Londrei o ieşire controlată şi în acelaşi timp sigură.

Radu Dobriţoiu: Domnule Claudiu Degeratu, să vorbim şi despre relaţia transaltantică. Brexitul va contribui la o întărire a relaţiei dintre Marea Britanie şi SUA? Ata pe fondul unei anumite distanţări a Washingtonului de principalele capitale europene în domeniul securităţii?
Claudiu Degeratu: Da, vedeţi, prioritatea Washingtonului a fost expusă chiar ieri, cred că de preşedintele Trump. Este cea legată de un acord comercial. SUA se grăbesc de fapt să ofere imediat această nouă platformă de cooperare la nivel transatlantic cu cea economică pentru că este o prioritate a administrației americane și în același timp speculează de fapt anumite probleme economice cu care Marea Britanie sigur se va confrunta. Şi nu știu dacă, nu știu dacă această această presiune americană ar îmbunătăți de fapt relaţia transatlantică dacă se va oferi în primul rând ocazia de a negocia ceva comercial în contextul în care Marea Britanie are ca prioritate negocierea unui acord economic cu Uniunea Europeană. Vă aduceţi aminte că anul trecut Londra asta cerea: vrem acordul pentru ieșire din Brexit cu Bruxellesul, dar în același timp am vrea și acord economic. Deci cumva s-ar putea ca și relația transatlantică să fie afectată. Washingtonul să fie nu foarte mulțumit dacă Londra nu va răspunde rapid solicitărilor privind o negociere comercială.

Radu Dobriţoiu: Aceeași întrebare, dar cu altă valență. Credeți că Statele Unite, pentru că ne referim tot la relația transatlantică, Statele Unite ar putea să se folosească de Brexit și de Marea Britanie în relația cu principalii actori din NATO, din Uniunea Europeană pentru a-i forța să accepte solicitarea Washingtonului  de mărire a bugetelor pentru apărare la 2% din PIB sau pentru alte acțiuni în domeniul securității și apărării?

Claudiu Degeratu: Poate pentru alte acțiuni legate să zicem de negociere a acordului nuclear cu Iranul sau pentru alte zone. Pentru cel cu bugetul, deja cred că Washingtonul are o linie stabilită de mai mult de un an de zile și nu cred că chestiunea Brexitului va schimba major actuala poziție a Washingtonului. Pentru moment cred că ceea ce se face de la Washington ar da rezultate. Avem o creștere semnificativă a tuturor bugetelor apărării, cele mai importante, că nu toate țările sunt din NATO. Au această capacitate economică, dar nu cred că va fi folosit Brexitul într-un asemenea context al sporirii bugetului apărării NATO.
Radu Dobriţoiu: Se complică situația și tocmai de aceea ipotetic trebuie să ne gândim la orice situație pentru că iată dacă acum două săptămâni am fi discutat despre această temă probabil nu ne am fi gândit la rezultatele...
Claudiu Degeratu; Cu siguranță.
Radu Dobriţoiu:... de la Londra de astăzi.

"Euroatlantica" la final. Tema emisiunii: ''Brexit-ul şi securitatea europeana”. Invitatul acestei ediţii, în studioul Radio România Actualităţi, a fost Claudiu Degeratu, analist politică-militar.

Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul Euroatlantica şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi la Radio România Actualităţi.

Transcriere RADOR


Etichete Exclusiv RadioEmisiunea EuroatlanticaRadu DobriţoiuClaudiu DegeratuNicu PopescuDan Vasiliudecizii Brexitnegocieri Brexit

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live