Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: PROBLEME LA ZI (R) Marţi, 31 Martie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobriţoiu

31 Martie 2017
Vizualizari: 920
Comentează add

Impactul şi eventualele consecinţe în domeniul apărării şi securităţii în urma ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Duplex RRA Bucureşti – Londra.

Brexit-ul, Uniunea Europeană şi apărarea

radu-dobritoiu

Radu Dobriţoiu - Bun găsit. Brexitul a intrat de ieri în linie dreaptă după ce premierul britanic Theresa May a confirmat în Parlamentul de la Londra că Marea Britanie a invocat Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona care dă startul negocierilor pentru ieşirea Regatuluin Unit din Uniunea Europeană. Un anunţ istoric, la scurt timp după aniversarea a 60 de ani de existenţă pentru Uniunea Europeană. Premierul britanic, Theresa May, a semnat scrisoarea oficială prin care se declanşează procedura formală de separare a Regatului Unit de Uniunea Europeană. Cu o zi înainte de declanşarea oficială a Brexitului, Parlamentul regional al Scoţiei a votat pentru organizarea unui al doilea referendum pentru independenţă. Vom analiza la "Euroatlantica" impactul şi eventualele consecinţe în domeniul apărării şi securităţii în urma ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, inclusiv cu o Scoţie independentă şi posibil în interiorul Uniunii Europene. Voi realiza această ediţie împreună cu Pavel Ionescu, trimisul special la Londra al RRA. Corespondenţe de la Amsterdam şi din SUA vor susţine emisiunea.

Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta Euroatlantica. Tema ediţiei: Brexitul, Uniunea Europeană şi apărarea.

Avem legătura cu Londra, unde se află Pavel Ionescu, trimisul special RRA. Bună seara, Pavel. Pavel, Brexitul a fost declanşat, care sunt următorii paşi în această procedură de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană?

Reporter: Bună seara. Este un moment într-adevăr deosebit. Mă uitam chiar acum câteva clipe la BBC News - era invitat vicepreşedintele Parlamentului European, fostul ministru român de externe Ioan Mircea Paşcu. Dnia sa spunea: intrăm într-o fază în care nu am mai fost până acum, avem doi ani la dispoziţie în care aceste negocieri vor trebui să ducă la un rezultat. Dacă nu vor duce, vom intra din nou într-o fază în care nu vom mai fi fost până acum şi în acea situaţie va trebui să găsim o soluţie.

Poate că e nevoie de puţină istorie, doar pentru un minut. Să ne aducem aminte de unde există acest Articol 50. A apărut la 1 decembrie 2009 în Tratatul de la Lisabona şi propunerea îi aparţine unui scoţian, un parlamentar britanic lordul Kerr of Kinlochard, care spune practic următorul lucru: odată ce o ţară vrea să iasă şi declanşează acest articol 50, se instalează o limită de 2 ani în care părţile încearcă să negocieze un acord. Nu se ajunge la aşa ceva, care cere ieşirea, va urma apoi în relaţia cu Uniunea Europeană regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului, care sunt mult mai dezavantajoase decât calitatea de membru pe care nu o mai are şi decât un eventual acord care ar putea să-i permită negocieri mai favorabile. Deci scrisoarea de 6 pagini trimisă de premierul May preşedintelui Consiliului European, dar şi limbajul folosit în Camera Comunelor arată de fapt complexitatea momentului. Doamna May a cerut o negociere constructivă şi respectuoasă, a vorbit de obligaţiile Marii Britanii ca ţară care părăseşte Uniunea Europeană - aluzie la cele 60 de miliarde de euro de care negociatorul european, Michel Barnier, spunea că le datorează Regatul Bruxellesului, şi a admis că va renunţa la ideea accesului la Piaţa Unică Europeană, pentru că, spunea ea, Marea Britanie a respins prin referendum cele 4 libertăţi impuse de Uniune. A adus, de asemenea, în discuţie cooperarea în domeniile combaterii criminalităţii şi terorismului. Aici e un element important - ştiu că vom discuta mai mult despre aceste aspecte, dar, tot ieri, ministrul britanic de interne, Amber Rudd, spunea că dacă nu se va ajunge la un acord, Marea Britanie ar putea să se retragă din Europol, structura de cooperare a poliţiilor europene la care participă şi SUA, unde Marea Britanie este cel mai important contributor şi unul din membrii cu o foarte importantă participare. Cu alte cuvinte, ce avem acum: avem astăzi, după momentul de ieri, a fost declanşată cuprinderea în legislaţia britanică a legislaţiei europene - e vorba de o legislaţie foarte vastă, aquisul comunitar despre care ştim foarte, se tot vorbea şi când România a aderat la Uniunea Europeană şi pe care a trebuit, gradual, de-a lungul anilor, să-l înglobeze în legislaţia naţională, ca orice stat membru; Marea Britanie va prelua tot ceea ce nu preluase până acum, îl va aduce în legislaţie şi el ulterior va putea fi amendat, va fi legislaţie naţională şi va putea fi pus pe masa parlamentelor din cele patru provincii britanice, va putea fi amendat, va putea fi ajustat astfel încat, spuneau astăzi reprezentanţii guvernului britanic, mediul de business de aici să nu simtă o sincopă în tranziţia dinspre calitatea de membru în cea de dinafara Uniunii Europene.

Radu Dobriţoiu: Este ceva inedit. Nu s-a mai petrecut până acum, Marea Britanie este prima ţară care va părăsi Uniunea Europeană. Ai amintit de Scoţia, care, la rândul său, este foarte probabil că va declanşa un al doilea referendum pentru independenţă, dacă Londra va aproba acest lucru.

Reporter: Deocamdată, premierul britanic şi premierul Scoţiei au ajuns la acest acord, cel de-al doilea referendum - a mai fost unul în 2014 - privind o posibilă ieşire a Scoţiei din Regatul Unit va fi amânat până când aceste negocieri se vor încheia. Deci mai devreme de finalul lui 2018 când expiră termenul limită nu e de aşteptat ca în Scoţia să fie pornit acest referendum. E o concesie importantă pe care doamna May a obţinut-o. Ea făcut, de altfel, ieri, apel la unitatea întregului Regat, a tuturor forţelor din Regat pentru ca acest Brexit să fie un succes. Doamna May spunea că, de fapt, votul la referendum a arătat direcţia către care ţara să meargă, dar modul cum acest lucru se va pune în realitate depinde de politicienii de aici. Cu alte cuvinte, trebuie să pună toţi umărul ca acest lucru să fie într-adevăr o soluţie de succes pentru Marea Britanie.

Radu Dobriţoiu: Este foarte interesant această informaţie. Înteleg că dacă până în 2018, 2019, dacă se va mai amâna acest lucru, nu va avea loc un referendum în Scoţia şi va fi după 2019, când probabil Marea Britanie va ieşi defintiv din Uniunea Europeană, referendumul va fi cu o Scoţie ieşită din Uniunea Europeană.

Reporter: Un al doilea referendum este un lucru deocamdată de viitor, trebuie să spunem lucrul ăsta.

Radu Dobriţoiu: Sunt foarte multe probabilităţi.

Reporter: Foarte multe variabile, exact. Termenul de organizare a lui este foarte important, când va avea loc. Circumstanţele în care el se va desfăşura, iarăşi, sunt foarte importante. Ecuaţia politică din Scoaţia, ecuaţia politică din Marea Britanie la acel moment vor conta şi ele foarte mult, pentru că tot acest proces de ieşire din Uniunea Europeană, gestionarea lui va uza politic, inclusiv guvernul de acum la Marii Britanii, e posibil să uzeze şi poziţia de forţă pe care o deţine în prezent Partidul Naţionalist Scoţian şi care, în clipa asta, conduce într-adevăr lucrurile către un al doilea referendum.

Radu Dobriţoiu: Un aspect important, Pavel, cel care ne preocupă şî pe noi în această emisiune este implicarea Regatului Unit în apărarea europeană, retragerea forţelor brianice din EUFOR, din Europol şi din alte structuri militare ale Uniunii Europene inclusiv de intelligence, va afecta cu siguranţă forţa armată europeană.

Reporter: Sunt anumite măsuri, anumite proporţii pe care trebuie să le avem în vedere. Este o declaraţie a ministrului britanic al Apărării, Michael Fallon, după atacurile de la Bruxelles de-acum un an - luna aceasta este un an. El spunea că Europa are mai multe mecanisme pentru partajarea informaţiilor de intelligence, despre mişcările teroriştilor, schimburi şi puneri în comun de date între serviciile secrete. Lucrurile s-au accentuat destul de mult atunci. Chiar dacă mulţi au criticat lipsa lor de eficienţă, dar după atacurile de la Paris, din noiembrie 2015, Marea Britanie, Franţa, Germania şi Belgia şi-au aprofundat cooperarea. Problema principală care stă în calea unei cooperări mai de succes a serviciilor secrete europene, a serviciilor de intelligence - o spun experţii - este absenţa unei structuri militare comune la nivelul Uniunii Europene, aşa cum e, de exemplu, NATO. Colaborarea de intelligence nu funcţinează bine într-o structură mare, de 28 de membri care nu au interesele puse sub aceeaşi umbrelă de securitate, cum este NATO.

Radu Dobriţoiu: Informaţia, în general, nu poate fi păstrată secretă nici când sunt două persoane, darămite când sunt 28 de state.

Reporter: Cu interese şi cu forţe şi cu ponderi cu proporţii, cu poziţionări geografice, geostrategice diferite. Ceea ce Marea Britanie face, şi asta va lipsi în absenţa unui acord, este poziţia ei de placă turnantă între Uniunea Europeană - vorbesc de poziţia ei prezentă - între Uniunea Europeană şi între statutul de membru al aşa-numitului Grup al celor 5 Ochi, extrem de puternic, unde se fac schimburi aprofundate. Este vorba de SUA, Marea Britanie, Canada, Australia şi Noua Zeelandă. Între ei există o colaborare extrem de puternică şi închisă pe domeniul intelligence. Or, Marea Britanie dădea drumul la aceste informaţii, atât cât se putea face, şi către Uniunea Europeană; odată ce ea nu va mai fi membră a Uniunii, şi acest aport va lipsi.

Radu Dobriţoiu: Ai adus aminte despre această placa turnantă reprezentată de Marea Britanie. Acolo eşti conectat la tot ce înseamnă informaţii, la media britanică şi, cu siguranţă, am văzut, ai realizat deja o serie de interviuri, ai intrat în contact cu analişti de acolo, cu profesori universitari. Brexitul va impune o mai mare apropiere între Londra şi Washington în interiorul NATO?

Reporter: Aşa ar fi de aşteptat. Pe de o parte, doamna Theresa May, când a fost la Washington, a primit din prtea preşedintelui Donald Trump o ofertă de o aprofundare mai puternică. Între Marea Britanie şi SUA există o colaborare extrem de puternică. Cele două ţări practic au un canal direct de comunicare care nu ţine cont de Uniunea Europeană, nu ţine cont de geografie, de nimic. Au interese comune care au în spate o istorie foarte veche, din al Doilea Război Mondial, poate mai mult decât atât. E posibil, într-adevăr, ca această mişcare să apropie, pe de o parte Marea Britanie de SUA. Pe de altă parte trebuie avut în atenţie şi faptul că Donald Trump a venit şi a zis: 'America first' - interesele Americii în primul rând -, aşa că nu ar fi exclus ca această ofertă, această dorinţă de... Donald Trump a felicitat-o pe Theresa May pentru ideea cu Brexitul, a spus că Marea Britanie va avea de câştigat, a lăudat demersul britanic. Cu alte cuvinte chiar europenii au ajuns să-i ceară domnului Trump să renunţe la acest tip de discurs politic pentru a nu-i mai încuraja şi pe alţii din Uniune să părăsească structurile comunitare. Deci nu este exclus ca toată această colaborare să nu se concretizeze neapărat într-o formă care să pună interesele europenilor în pericol.

Radu Dobriţoiu: "Nicio altă ţară nu împărtăşeşte viziunea Washingtonului în chestiuni geopolitice, aşa cum o face Marea Britanie. De mult timp, Marea Britanie este cel mai loial aliat al SUA în materie de securitate şi manifestă cel mai mare entuziasm în privinţa intereselor comerciale, care sunt baza abordării internaţionaliste a Americii" - am citat dintr-o analiză publicată de "New York Times" pe tema Brexitului, cu siguranţă o decizie ce îngrijorează Washington-ul, pentru că vorbim de cea mai importantă interfaţă a SUA cu Uniunea Europeană. În planul securităţii şi apărării, SUA vor solicita aliaţilor europeni din NATO o foaie de parcurs clară, pentru îndeplinirea ţintei de alocare a 2% din PIB pentru apărare. Din SUA, avem o corespondenţă, transmisă pentru "Euroatlantica", de Doina Saiciuc.

*

Reporter: Un raport al Consiliului Atlantic privind alternative ale viitorului Europei arată că viitorul continentului va fi determinat de modul în care va răspunde unor incertitudini cheie de la Brexit la agresiunea Rusiei în Est. Marea Britanie va rămâne un partener important de securitate pentru Europa şi după separare, ca rezultat cu o mai puternică politică comună de securitate şi apărare chiar. Dacă SUA îşi vor retrage parte din sprijinul pentru securitatea Europei, consolidarea cooperării ţărilor europene în domeniul securităţii se va dovedi foarte importantă. Acum, cu preşedintele Donald Trump la Casa Albă exista o incertitudine mai mare decât oricând după anul 1945 privind legăturile SUA cu Europa.

În analiza Consiliului Atlantic din Washington, o retragere a SUA din Europa ar avea, de fapt, pe termen lung, un efect salutar pentru că i-ar forţa pe europeni să-şi în propriile mâini propria securitate. Pe termen scurt însă este probabil ca divizările din rândurile europenilor privind obiectivele şi priorităţile de securitate alături de modul în care să-şi finanţeze propria apărare să fie mai proeminente. Două dintre cele 5 scenarii ale Consiliului Atlantic privesc Rusia şi SUA. Rusia ar putea lansa o nouă ofensivă în Ucraina şi ar exploata proteste în Kaliningrad pentru ameninţta statele baltice, iar Europa ar avea dificultăţi în a rămâne unită în abordarea faţă de Moscova. America ar rămâne membră NATO, dar s-ar angaja rar în acţiunile aliaţilor. Ar descuraja activ interacţiunea cu Uniunea Europeană, preferând interacţiuni bilaterale cu statele europene. În ciuda Brexitului sau poate datorită Brexitului, în mod special cu Marea Britanie. Cert este deocamdată că, mâine, la Bruxelles, secretarul de stat Rex Tillerson le va cere aliaţilor din NATO să vină cu o Foaie de parcurs clară pentru realizarea ţintei de alocare a 2% din PIB Apărării, şi este vorba depre capacităţi reale, nu despre cheltuieli de /.../ cheltui - a avertizat un oficial al Departamentului de Stat.

*

Radu Dobriţoiu: Pavel Ionescu, vorbeam mai devreme despre Scoţia. Există acolo o bază pentru submarinele nucleare britance. Ce se va întâmpla cu acea bază în situaţia, ipotetică, în care Scoţia se va desprinde de Regatul Unit?

Reporter: /../ ca şi de rezervele de petrol din Marea Nordului, ale cui vor fi în cele din urmă. Baza de acolo este un cui al lui Pepelea, ca să-i zicem aşa, în relaţia cu Scoţia de foarte multă vreme. Toate partidele pro independenţă din Scoţia, inclusiv Partidul Naţional Scoţian, al doamnei Nicola Sturgeon, acum prim-ministru, se opun existenţei lângă Glasgow a acestei baze. E vorba de un program, de fapt, un program amplu, un program nuclear, se cheamă Trident, care acoperă dezvoltarea, echiparea şi operarea unei generaţii prezente pe care o are Marea Britanie acum de arme nucleare, cu submarine din care unul este permanent în patrulare din clasa Vanguard; sunt echipate fiecare cu rachete Trident II D-5, capabile să poarte focoase termonucleare. Fiecare submarin are 8 rachete şi 40 de focoase; capacitatea lor e mult mai mare. Asta, în ultimă instanţă, viitorul /.../ este într-adevăr un lucru extrem de delicat. Marea Britanie chiar anul trecut a decis , Parlamentul britanic a decis ca din 2028 să devină operaţională o nouă clasă de submarine. Cu alte cuvinte perspectiva este ca acea bază să rămână britanică. Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu viitorul Scoţiei. Asta face din Marea Britanie una din cele două ţări europene - vorbim încă de Marea Britanie şi Uniunea Europeană - singurele două ţări europene cu puteri relativ comparabile, Marea Britanie şi Franţa; amândouă au întregul spectru de capabilităţi militare, au câte un loc de membru permanent în Consiliul de Securitate ONU şi, în plus, ca să facem legătura şi cu tocmai ce spunea Doina Saiciuc înainte, Regatul Unit are cel mai mare buget militar din Uniunea Europeană şi contribuţia de 2%, pe care Donald Trump i-a reproşat Germaniei că nu şi-a plătit-o.

Radu Dobriţoiu: Marea Britanie de bună vreme are această alocare pentru apărare din PIB. Pavel Ionescu îţi propun să ascultăm interviul pe care l-ai realizat la Londra cu fostul şef al secţiei române din BBC, Cristian Mititelu, o viziune asupra apărării europene după Brexit:

*

Cristian Mititelu: E un element care va figura, dacă nu deschis, cumva, tacit, în negocierile cu restul Uniunii Europene pentru că Marea Britanie are o contribuţie militară şi de securitate importantă. Însă felul în care a formulat această idee a părut unora ca o mică ameninţare voalată. Acum, lăsând deoparte tonul sau felul în care a fost exprimată, cred că pentru ţări ca România şi celelalte din Europa Răsăriteană este important să rămână această strânsă cooperare pe domeniul militar, pe domeniul securităţii pentru că ţările astea sunt ceva mai vulnerabile în faţa ameninţărilor actuale şi în special în faţa ameninţărilor din partea Rusiei. Deci e important ca în negocieri România să insiste pe importanţa acestui element subliniat de doamna Theresa May. Însă sigur că există şi problema legăturii mai strânse poate cu SUA, în sensul că Marea Britanie e mai aproape de a îndeplini dezideratul firesc al SUA ca toată lumea să contribuie cu cca 2% din PIB la bugetul NATO - sunt alte ţări din Europa care nu fac asta, în special Germania, de exemplu, o putere economică mare care cheltuieşte foarte puţin din punct de vedere militar - şi care vor trebui să facă un efort, dacă se doreşte ca această cooperare să supravieţuiască şi să fie cât mai eficace.

Reporter: Cum apreciaţi dorinţa politicienilor de aici de a păstra implicarea Marii Britanii în vecinătatea estică a Europei, unde a avut o voce înainte în Republica Moldova, în Georgia, în Ucraina, într-o zonă unde tangenţa cu Rusia obligă la nişte instrumente pe care Marea Britanie le-a folosit înainte când era în Uniunea Europeană?

Cristian Mititelu: Cred că Marea Britanie a fost un partizan al extinderii Uniunii Europeneşi a jucat un rol important în acest sens în detrimentul aprofundării coeziunii europene, dar cu rezultate pozitive pentru ţările care au aderat din punct de vedere al prosperităţii, din punct de vedere al evoluţiei democratice, politice. Ele au arătat că aderarea la Uniunea Europeană este benefică şi cred că în acest sens Marea Britanie a jucat un rol important. Acum, ce se va întâmpla pe viitor rămâne de văzut. Dacă preocupările vor fi atât de mult concentrate pe negocierile pentru ieşirea din Uniunea Europeană şi negocierea unui acord, probabil că diplomaţia în proximitatea estică va trece pe locul doi.

*

Radu Dobriţoiu: Pavel Ionescu, în plan economic se anunţă negocieri dure între Uniunea Europeană şi Marea Britanie pentru finalizarea procesului de părăsire a Uniunii. Se vorbeşte de o sumă foarte mare, de 60 de miliarde de euro ce urmează să fie solicitate Marii Britanii. Ce informaţii ai despre acest subiect?

Reporter: Lucrurile sunt în negociere, ca să zicem aşa. Cifra a fost lansată de negociatorul din partea Uniunii Europene de fostul premier francez Michel Barnier. El spunea mai mult decât atât, deşi şi asta este un lucru foarte important, suma este foatre ridicată, spunea că Marea Britanie nu trebuie să aibă după procesul de negociere în niciun caz un statut mai bun decât cel de membru, cu alte cuvinte, trebuie să se simtă ieşirea ei din Uniune; la fel, de aceea a fost şi amintită suma de 60 de miliarde. Sunt mai multe lucruri în joc aici. Unul din ele a fost anunţat, în fine, astăzi; e vorba de Grupul de asigurări Lloyd's, care îşi deschide la Bruxelles un centru regional. Aceasta cumva prefigurează o posibilă pierdere de către Londra statutului de "passporting" pentru băncile europene - e vorba aici de dreptul Marii Britanii primit şi stabilit ca unic gestionar al afacerilor bancare pentru Uniunea Europeană. Or, asta făcea din Londra un centru economic enorm ca importanţă. Acest statut este dorit de Frankfurt. Francezii, la fel, la rândul lor, şi-ar dori ca în Franţa să existe un astfel de centru, acum, odată ce Marea Britanie ar părăsi Uniunea.

Radu Dobriţoiu: Una dintre cele mai capabile armate părăseşte forţa militară a Europei cu influenţă şi asupra schimburilor de informaţii, extrem de importante pentru securitatea continentală. Un lucru este clar, Brexitul nu trebuie să oprească o strânsă cooperare în domeniul apărării şi cooperarea în lupta împotriva terorismului. Pentru "Euroatlantica" transmite din Amsterdam Claudia Marcu:

*

Reporter: Uniunea Europeană, actor important atunci când vorbim de /.../ pierde prin Brexit /../ formidabilă, care nu numai că are un loc permanent în Consiliu de Securitate al ONU, dar şi una din cele mai capabile armate din Europa, spre deosebire de alte state membre ale Uniunii Europene Se ştie că până mai de curând bugetele pentru Apărare nu au fost o prioritate pentru statele membre. Dacă ne uităm la schimbul de informaţii pentru contracararea terorismului, acesta ar putea fi afectat, în special pentru că s va trebuie să renegocieze o mare parte din legislaţie. Iată însă că în scrisoarea premierului britanic, dar şi în proiectul de rezoluţie prezentat ieri de Parlamentul European securitatea este una din priorităţi. Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani a spus că orice ar fi, cu sau fără un acord încheiat între cele două părţi, un lucru este sigur: "Cooperarea strânsă în domeniul apărării, luptei împotriva terorismului, schimbul de informaţii, trebuie să continue, indiferent de situaţie" - a precizat Antonio Tajani. Din punct de vedere geopolitic nu putem să nu ne gândim la Rusia, care de foarte mulţi ai încearcă să întoarcă un stat membru împotriva altuia.

În opinia lui Sijbren de Jong, expert al Centrului pentru Studii Strategice din Haga, mesajul Brexitului este următorul:

Sijbren de Jong: Apartenenţa la Uniunea Europeană nu poate fi garantată pentru viitor şi Bruxelles-ul este slăbit, exact ceea ce-i place Kremlinului în dosare diferite, cum este securitatea energetică sau politica externă şi de securitate.

Reporter: A menţionat într-un interviu pentru RRA, Sijbren de Jong, expert al Centrului pentru Studii Strategice din Haga.

*

Radu Dobriţoiu: Avem, aşadar, şi o concluzie pentru această emisiune. Un lucru este clar: Brexitul nu trebuie să oprească o strânsă cooperare în domeniul apărării şi cooperarea în lupta împotriva terorismului. "Euroatlantica" la final. Pavel Ionescu, suntem din nou în legătură cu tine. Spuneam mai devreme că un lucru este foarte clar: Brexitul nu trebuie să afecteze apărarea europeană şi, bineînţeles, cooperarea pentru securitatea continentală.

Reporter: O singură idee, Brexitul ar putea, dintr-o anumită perspectivă chiar să relanseze această cooperare, e adevărat, perspectivă de nişă. Marea Britanie s-a opus întotdeauna înfiinţării unui comandament - s-a opus din 2011 înfiinţării unui comandament militar unic la Bruxelles. Intenţiile europenilor de a stabili o structură militară comună au fost întotdeauna blocate de Marea Britanie. Acum, cu britanicii în afară nu ar fi exclus ca Uniunea Europeană să poată dispune de o stfel de structură.

Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica", la final. Am realizat această ediţie împreună cu Pavel Ionescu, trimisul special la Londra al RRA. Vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de RRA pentru a asculta "Euroatlantica".


Etichete Brexit aparare europeanaBrexit EuropolBrexit EuFOREmisiunea EuroatlanticaPavel IonescuRadu DobriţoiuNicu PopescuClaudia MarcuDoina Saiciuc

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live