Brâncuși e al meu sau nu?

"Brâncuși e al noastru!" și apoi "Brâncuși e al meu!"au fost sloganele anului!

Am fost indemnați să ni-l asumăm și să participam la colecta națională pentru strângerea de fonduri necesare achiziționării lucrării Cumințenia Pământului.

Proprietarii ar fi vrut pe ea 20 de milioane de euro. Statul le-a propus doar 11 milioane de euro.

S-au ridicat voci care au replicat: se putea cumpăra și pentru 5 milioane de euro, sau altele care considerau că sculptura este de drept a Statului Român.

AUDIO: Reportaj.

Campania națională de strângere de fonduri nu a dat, însă, prea multe roade!

S-au adunat aproape o șesime din banii care ar fi trebuit și acum se pune problema ca Guvernul să îi dea pe toți... La ultima rectificare bugetară, totuși, Cumințenia Pământului nu avea niciun leu alocat! Este nevoie de avizul Parlamentului - spun reprezentanții Executivului!... Dar Legislativul este în campanie electorală și nu mai lucrează! Între timp, la DNA, există o plângere penală și un dosar privind achiziționarea operei de artă. Au apărut zilele acestea și informații potrivit cărora procurorii ar fi și ridicat de la sediul Ministerului Culturii acte în acest sens – informații pe care ministrul de resort Corina Șuteu le-a dezmințit.

”Proprietarii sunt dezamăgiți! Au îndoieli foarte serioase că această tranzacție va fi încheiată până la 20 decembrie 2016, iar culpa aparține exclusiv Statului Român!” Dezamăgirea despre care mi-a vorbit Bogdan Grabovschi – avocatul proprietarilor actuali ai sculpturii Cumințenia Pământului - are legătura cu amânarea încheierii contractului de vânzare-cumpărare și implicit a plății... ”Există riscul ca la 1 ianuarie, Statul să nu fie nici proprietar, nici să n-o mai aibă expusă într-un muzeu. Proprietarii pot să disună cum doresc de ea – sigur, cu respectarea prevederilor legale”, mi-a mai spus Bogdan Grabovschi.

De ce ce s-a ajuns aici?... când aproape un an am fost îndemnați să ni-l asumăm pe Brâncuși?...

Anul acesta Guvernul a decis să-i implice pe români în achiziția lucrării și a lansat o subscripție publică.

La sfârșitul lunii mai, ministrul culturii Corina Șuteu se arăta mai mult decât încrezătoare în rezultatul campaniei... Din păcate ... din cei 6 milioane de euro care se așteptau de la oameni prin colectă, s-au strâns doar puțin peste un milion.

Corina Șuteu: ”Trebuie să ne responsabilizăm individual și cred eu că ne vom permite să repunem un subiect cultural pe agenda preocupărilor tuturor cetățenilor!”

Iar pentru încurajarea donațiilor, statul a promis facilități fiscale. La acea vreme, Consiliul Legislativ care și-a dat totuși avizul, observa că acestea nu se justificau, întrucât donația reprezintă UN ACT CU TITLU GRATUIT!...

Acum, se pune problema restituirii banilor, dar avocatul Bogdan Grabovschi spune că procedura va fi destul de greoaie și-i va descuraja pe mulți: ”Cu siguranță, o persoană care a donat 2 euro, sau un leu, sau o sumă foarte mică, n-o să ceară pentru că o să aibă mai multe cheltuieli de facut pentru recuperarea sumei. Va trebui să se deplaseze la Administrația Financiară, să completeze o cerere, să o înregistreze, să dea declarații pe proprie răspundere, să se ducă după aceea din nou la Trezorerie, să ridice banii... Vor fi comisioane bancare mai mari la restituire decât suma care se restituie! În principiu, nu e simplu să restitui bani de la Stat!”

La jumătatea lunii octombrie, Guvernul anunța că a aprobat ordonanța de urgență prin care erau asigurate toate sumele necesare achiziției.

Actul normativ nu a mai fost publicat totuși în monitorul oficial, deci era nul de drept... În consecință s-a revenit la o ordonanță mai veche ... ordonanța 10/2016... care prevedea modul de achiziție și care se afla în procedură de adoptare la Parlament... Senatul a aprobat-o tacit... A obținut, apoi, un raport și un amendament în comisia de cultură de la Camera Deputaților, dar mai așteaptă câte unul din partea comisiilor de buget și juridică... și votul în plen... însă cei mai mulți parlamentari lucrează acum oficial în teritoriu ... spune Traian Dobrinescu, membru în comisia de cultură a Camerei Deputaților: ”

Cum Parlamentul se află în campanie electorală, suntem puțini din cei care nu mai candidăm și care am rămas, de fapt, așa ca niște iluzii pe aici, prin Parlament. Este foarte importantă soluția pe care o va găsi comisia de buget-finanțe, pentru că avizul comisiei de cultură este mai mult formal!”

.... A urmat anunțul făcut de ministrul finanțelor Anca Dragu miercurea trecută cu privire la lipsa unei alocări de fonduri la recenta rectificare bugetară pentru Cumințenia Pământului: ”Dacă nu avem un temei legal, nu putem aloca o sumă în buget! Ca atare, nu există o sumă alocată Ministerului Culturii!” Bogdan Grabovshi spune, însă, că Guvernul nu are nevoie de avizul Parlamentului în această situație: ”În acest moment, Statul invocă faptul că are nevoie de avizul, acordul, sau votul în Parlament. Nu are nevoie de așa ceva! Aceasta este doar o scuză pentru a pasa responsabilitatea asupra unei alte instituții. Guvernul Ponta n-a vrut să-și asume o responsabilitate; a venit Guvernul Cioloș ... și-a asumat suma de 11 milioane de euro, dar când a fost pus în fața plății n-a mai fost capabil să-și ducă angajamentul până la capăt”
Deputatul Traian Dobrinescu nuanțează, situația: ”Trebuie să se parcurgă acest circuit până la urmă! Ar fi fost întrebări inutile, dacă Guvernul ar fi făcut chestiunea asta. De ce nu a cerut și votul Parlamentului, dar din punctul meu de vedere Guvernul putea să dea cu de la sine măsură și putere acești bani pentru Cumințenia Pământului!”

Și a venit și o posibilă soluție din partea aceluiași ministru de finanțe, Anca Dragu – să se ia bani din fondul de rezervă!

... Și aici apar din nou nuanțe, după ce în 2012, Curtea Constituțională arăta că fondul de rezervă aflat la dispoziția Guvernului trebuie să constituie o rezervă reală, folosită exclusiv în cazul perioadelor dificile, doar în ultimă instanță și în condițiile în care au fost epuizate toate celelalte căi de finanțare ale unui obiectiv sau acțiune.

Iar anul trecut, Curtea de Conturi și Consiliul Fiscal conchideau că banii din fondul de rezervă pot fi dați ”pentru cheltuieli neprevăzute”, fără a preciza tipul lor, iar alocalările se fac prin hotărâre de Guvern, în lipsa unui control parlamentar, cum se întâmplă cu legea bugetului...