Brăila, primul oraş care deversează apă curată în Dunăre

Brăila devine primul oraş de pe porţiunea românească a Dunării care nu va mai deversa ape uzate în fluviu şi se va alinia normelor europene de mediu, care intră în vigoare din 2019.

Prezent la eveniment, directorul ISPA, Mihaela Terchila, a spus că echipa de la Bruxelles este încântată de investiţie şi a transmis felicitări celor de la Brăila, sperând ca modelul ISPA să fie un model de succes, menţionând că vor începe şi monitorizarea staţiei.

Primarul Aurel Simionescu a declarat că întreţinerea staţiei se va face de Regia de Apă Brăila, iar din luna decembrie în facturile de intreţinere se va adăuga la taxa de canalizare şi taxa de epurare.

Oficialităţile brăilene au mai spus că primii beneficiari ai staţiei sunt gălăţenii care vor avea apă mai curată, fapt pentru care primarul Galaţiului, Dumitru Nicolae, prezent la eveniment, a mulţumit, menţionând că în scurt timp şi în oraşul pe care-l conduce se vor finaliza lucrările la staţia de epurare.

Preşedintele Adminstraţiei Fondului de Mediu, Gheorghe Popescu, a subliniat importanţa pe care trebuie să o acordăm deşeului rezultat de staţie şi folosirea acestuia într-un mod profitabil.

Există discuţii ca nămolul rezultat din filtrarea apelor uzate prin staţia de epurare care va funcţiona la Brăila să fie folosit ca îngrăşământ în agricultură, transmite corespondentul Radio România Actualităţi, Gina Bahor.

Isaccea, cel mai mare proiect de mediu din România

În luna septembrie, s-a inaugurat la Isaccea, prima staţie de epurare a apelor uzate dintr-un oraş de pe Dunare.

Staţia are o capacitate de 800 mc/zi, vine în folosul a peste 5000 locuitori şi a costat circa 2,5 milioane Euro.

La ora actuală, este funcţionala staţia de epurare de la Isaccea, iar stadiul de execuţie a celorlalte lucrari este de peste 55-60% în municipiul Tulcea şi în oraşul Măcin, şi de 40% la Sulina, cel mai estic oraş al României, unde se execută lucrări de 11 milioane de euro.

Proiectul presupune investiţii pentru îmbunătăţirea proceselor de captare, tratare şi distribuţie a apei potabile şi pentru colectarea şi epurarea apelor uzate, la care se adaugă modernizarea şi reabilitarea a 22 km reţele vechi si 94 km reţele noi pentru alimentări cu apa şi un total de 110 km reţele de canalizare.

Am fost asiguraţi de către edilii celor trei localităţi că lucrările vor fi finalizate până în vara anului 2012, transmite corespondentul România Actualităţi, Geta Negrişanu.

Municipiul Drobeta Turnu Severin are staţie de epurare din 23 iulie 2011.

Societatea de apă-canal a inaugurat, la acea dată, o staţie primară de tratare a apelor reziduale, pe fonduri europene, care a costat 4,5 milioane de euro.

Reprezentanţii SECOM SA au declarat că această staţie epurează doar parţial apele reziduale, urmând ca în viitor, printr-un alt proiect, sa fie realizată o staţie care să trateze de toţi compuşii chimici apele care provin din consumul populaţiei şi al agenţilor economici şi sunt deversate în Dunare, transmite corespondentul România Actualităţi, Mihai Bădescu.

Staţii de epurare în lucru la Giurgiu şi Constanţa

La staţia de epurare Giurgiu construcţiile civile şi laboratorul staţiei de epurare sunt realizate.

Termenul limită pentru finalizarea tuturor lucrărilor este iulie 2012, dar se pare, după ritmul constructorilor, ca termenul va fi devansat.

Pâna la intrarea în functiune a staţiei va mai dura, pentru că timp de 12 luni se vor efectua teste biologice.

Procesul de epurare în trei trepte al staţiei presupune o primă treaptă mecanică în care nisipul şi impurităţile sunt decantate într-un rezervor.

Ulterior, în cadrul treptei biologice, apa este filtrată printr-un sistem de suflători în care sunt eliminate din apa bacteriile, fosforul şi azotul.

În ultima etapă, care este tot una mecanică, apa este decantată în rezervoarele secundare, unde eventualul surplus de azot şi fosfor care poate rămâne după treapta biologică este eliminat, conform corespondentului România Actualităţi, Emil Talianu.

Regia Autonoma Judeţeană de Apă Constanţa a început procedura de modernizare a staţiilor de epurare a apelor uzate.

Astfel, in luna octombrie 2011 s-a dat startul oficial al lucrărilor de reabilitare şi modernizare a staţiei de epurare a apelor uzate de la Eforie Sud, investiţie cu fonduri europene de 33 de milioane de euro, ceea ce va duce la asigurarea calităţii apei de îmbăiere a Mării Negre, în zona Eforie - Mangalia.

Noul obiectiv va asigura epurarea apelor uzate pentru localităţile din zona Eforie - Mangalia.

Astfel, la finalizarea lucrărilor, apele deversate în Marea Neagră vor fi de o calitate ireproşabilă, conform celor mai înalte standarde europene, iar plajele din zonă vor putea arbora steagurile care arată că apele de îmbăiere respectă toate normele de calitate.

Pentru oraşul Hârşova, localitate riverană fluviului Dunărea, modernizarea staţiei de ape uzate se va finaliza în luna noiembrie 2013, în acest moment fiind în faza de evaluare a ofertelor pentru licitaţie.

Şi modenizarea staţiei de epurare a apelor uzate de la Cernavodă, va fi finalizată la sfârşitul anului 2013.

Reprezentanţii RAJA spun că deocamdată se lucrează la întocmirea documentelor necesare licitaţiei pentru reabilitarea obiectivului, transmite corespondentul România Actualităţi, Mona Constantinescu.

Staţii de epurare în modernizare la Călăraşi, Olteniţa, Budeşti

Construirea staţiei de epurare a municipiului Călăraşi se va finaliza pâna la sfârşitul acestui an, urmând ca aceasta sa fie data în folosinţă abia în 2013.

Modernizarea şi reabilitarea staţiei va costa 12 milioane de euro, iar finanţarea s-a făcut în cadrul programului POS mediu.

Din vechea staţie s-a păstrat doar un decantor, restul a fost demolat şi retehnologizat integral.

Staţia va fi una modernă care va produce chiar şi energie pentru funcţionare.

Potrivit directorului Ecoaqua, ing. Claudiu Iorgovici, nămolul rezultat din decantare va fi fermentat, iar în urma acestui proces va rezulta biogaz care trece în metatancuri, iar combustibilul rezultat va fi folosit pentru producerea de energie electrică şi caldură pentru a alimenta staţia de epurare.

Se preconizează că energia produsă va asigura 30% din necesarul de electricitate pentru funcţionare.

Tot pe fonduri de mediu au fost retehnologizate şi staţiile de epurare din Olteniţa şi Budeşti la care s-a lucrat un an şi jumatate.

Ambele investiţii au costat aproape 5 milioane de euro şi sunt aproape gata de punere în funcţiune, în acest moment aflându-se în probe.

Investiţiile în statiile de epurare vor reprezenta şi un cost suplimentar pentru populaţie, însa directorul Iorgovici nu a putut să precizeze cu cât va creşte factura, transmite corespondentul România Actualităţi, Dana Mihalache.

Staţie de epurare modernă şi la Galaţi

La sfârşitul acestui an şi municipiul Galaţi va avea în funcţiune o modernă staţie de epurare a apelor uzate, atunci când se încheie proiectul european ISPA, privind reabilitarea/modernizarea reţelelor de apă şi canalizare si constructia unei noi staţii de epurare a apelor uzate.

Noua staţie de epurare, în valoare de 18,8 milioane de euro, va filtra apa menajeră care, ulterior, va fi deversata în râul Siret, iar nămolul rezultat de la decantoare va produce biogaz prin fermentare.

Acest biogaz va fi utilizat la producerea de căldură şi energie electrică, folosite în procesul tehnologic al staţiei de epurare.

Contractul de finanţare a proiectului ISPA, în valoare totală de 74 de milioane de euro, s-a semnat în 2004 şi, iniţial, lucrările aveau ca termen de finalizare decembrie 2010, însă CE a prelungit cu un an termenul, pe fondul crizei financiare.

În cadrul ISPA, lucrările de modernizare şi reabilitare a reţelei de apă şi canalizare din municipiul Galaţi, în valoare de peste 40,6 milioane de euro, s-au finalizat, la fel şi lucrările de reabilitare a staţiei de tratare a apei potabile, a staţiilor de pompare şi a lucrărilor conexe, toate în valoare de 8,6 milioane euro.

Până la finele acestei luni se va da în funcţiune şi noua staţie de epurare a apelor uzate.

Prin proiectul ISPA, reţeaua de canalizare a oraşului acoperă acum 95% din suprafaţa oraşului, faţă de 40-45% cât era înainte de derularea proiectului european.

Totodată, prin ISPA Galaţiul va avea, în premieră, o staţie de epurare a apelor uzate, până acum apele menajere deversându-se direct în Dunare, transmite corespondentul România Actualităţi, Maria Măndiţă.