Botoșani, judeţ sărac pe pământ bogat!

Judeţ sărac pe pământ bogat!

Subsolurile judeţului Botoşani adpostesc resurse care ar putea aduce profituri de miliarde de dolari.

Nisip cuarţos, betonită, gisp, ape minerale şi chiar gaz metan au fost descoperite în anii 80 cu ocazia unor prospecţiuni care pregăteau construirea unor combinate mari pentru exploatarea şi prelucrarea acestor zăcăminte.

AUDIO: Reportaj.

Nicolae Ceauşescu a fost convins de cercetătorii geologi să investească 80 de milioane de dolari în industria de exploatare şi prelucrare a zăcământului de gips de la Ivăncăuţi, Păltiniş.

La 1 decembrie 1989 a fost semnat şi un decret prezidenţial în acest sens, urmând ca din 1990 să înceapă efectiv construirea combinatelor.

Revoluţia a şters orice urmă de investiţie în zonă, iar gipsul, ca şi celelalte bogăţii, zac neexploatate în adâncuri.

În tot acest timp, fabricile importă materia primă, satele s-au depopulat, iar judeţul Botoşani a ajuns unul dintre cele mai sărace din Europa.

Un secol şi poate chiar mai mult ar avea pământul din Păltiniş aur alb de scos la suprafaţă!

Un important zăcământ de gips, cu puritate de 99,8%, fără urme de radioactivitate, descoperit în anii comunismului, zace neexploatat sub câmpurile arse de secetă din comuna de pe malul Prutului.

Costel Romanescu, primarul comunei priveşte neputincios cum vecinii de peste Prut, transformă în bani acelaşi zăcământ, uşor de exploatat, pentru că se află la suprafaţă şi este pe alocuri, chiar vizibil.

Gipsul de la Păltiniş poate fi folosit cu succes in construcţii, dar şi în industria medicală. Din păcate, România importă această materie primă la preţuri destul de piperate.

Descoperit în anii 50, la peste 150 de metri în pământ, în Nordul judeţului Botoşani, se află îngropat cel mai fin nisip cuarțos din Europa.

Concentrația mare de cuarț dar și culoarea unicat l-au transformat în urmă cu 26 de ani într-una dintre cele mai râvnite resurse de pe bătrânul continent. Este cel care a adus bunăstarea locuitorilor din zonă şi faima internațională industriei sticlei din Dorohoi.

Din cauze economice, nisipul cuarţos de la Hudeşti zace neexploatat de patru ani. Industria sticlăriei a decăzut. Chiar şi mina de la Miorcani a fost închisă, mult mai devreme. De aici se extrăgeau bilele de silex, material de construcţie asemănător marmurei, dar mult mai ieftin.

Oamenii își aduc aminte cu nostalgie, de prosperitatea oferită de nisipurile albe.

Primarul comunei Hudeşti, Viorel Atomei, spune că în adâncuri încă există resurse. Până acum s-a extras doar 75% din zona exploatată, însă mai sunt ş alte zone virgine.

Dintre toate resursele existente pe teritoriul judeţului Botoşani, cele mai importante sunt cele de gaz metan. În urma forării pentru identificarea unor surse de apă potabilă, în anii 90 s-a dat peste o pungă de gaz metan cu o puritate de peste 97%. În unele puţuri acesta a erupt cu o presiune de peste 25 de atmosfere. Stau pe o astfel de comoară localităţile Agafton, Vorona şi Hilişeu Horia.

Primarul comunei Hilişeu, Ioan Butnariu, a vrut să profite de această şansă de redresare economică, însă nu a reuşit, pentru că informaţiile solicitate se referă la rezervele naturale ale statului român.

În tot acest timp, autorităţile judeţului gândesc strategii de dezvoltare care includ aducţiuni de gaz metan din alte zone.

Judeţul Botoşani mai are, la Viişoara, importante zăcăminte de betonită - material utilizat pentru realizarea formelor de turnătorie. Geologii estimează că zacamântul ar ajunge pentru câteva sute de ani în condiţiile în care s-ar extrage anual peste un milion de tone.

Toate acestea se află într-un judeţ sărac, cu cea mai mare nevoie de investiţii, dar care nu pare să prezinte interes nici pentru guvernanţi, nici pentru oamenii de afaceri.