Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Obiectiv, România (CONTINUARE) Joi, 20 Februarie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Mario Balint, Ilie Pintea

13 Iulie 2009
Vizualizari: 2544
Comentează add

Sunt vechi de peste 300 de ani, la fel de spectaculoase ca bisericile Maramureşului, dar mai mici ca dimensiuni.

Bisericile de lemn din Ţara Făgetului

mario-balint-ilie-pintea

Reporter: Construite în umbra efemera a unui imperiu vremelnic, bisericile de lemn din zona Fagetului au învins timpul si vremurile într-o extraordinara lectie de românism. Daca Imperiul Austro-Ungar a obligat populatia româneasca din Banat sa construiasca cu lemn într-o zona dominata de piatra, în speranta ca ortodoxia va putrezi si se va narui curând, cele 14 biserici de lemn din jurul orasului Faget, din judetul Timis, au înfruntat veacurile cu credinta în eternitate. Toacele si clopotele lor au vestit caderea Imperiului Habsburgilor si perenitatea catehismului ortodox pe aceste meleaguri.


Si totusi, ce nu au reusit vremurile potrivnice de la 1780 încoace pare sa izbândeasca modernitatea tranzitiei românesti, pentru ca monumentele istorice si religioase din zona de munte a judetului Timis sunt amenintate cu disparitia din cauza degradarii si a lipsei de fonduri. Profesorul Ion Gheorghe Olteanu, directorul casei de Cultura din Faget, omul care stie poate cele mai multe lucruri legate de aceste Biserici.


Ion Gheorghe Olteanu:
Au dainuit, desi din lemn nu din piatra si caramida, au dainuit, ceea ce nu se asteptau împaratii Imperiului la acea data. Daca au dainuit sute de ani trebuie sa dainuie si de acum înainte. Dar depinde de noi, românii, care stim sau nu stim, sau vrem sau nu vrem, sa ne pastram în continuare identitatea.


Reporter:
În satul Românesti l-am întâlnit pe preotul Claudiu Harusoiu, un paroh tânar dedicat bisericii si oamenilor din zona. Pentru el, reînvierea vechii bisericii a satului ramâne deocamdata un vis.


Claudiu Harusoiu:
Ne aflam aici, în monumentul istoric care dateaza din secolul XVIII, care pâna în 1967 a fost Biserica Parohiala a satului Românesti. În prezent este folosit doar la hramul bisericii, în 24 iunie, unde savârsim Sfânta Liturghie si Utrenia Hramului, sau atunci când avem o slujba de înmormântare. Multe date despre ea, sa zicem asa, istorice, nu prea avem, în sensul ca este adusa de pe Valea Muresului, cumva pe bârne adusa aici. Pictura, dupa cum vedeti, e din secolul XIX, pictura pe pânza, undeva prin anii 1940-'47 s-a intervenit la ea într-un mod rudimentar si în prezent este într-o stare destul de degradata. De asemenea, si pilonii de sustinere, bârnele, în exterior, daca va veti uita mai bine veti vedea ca au probleme.


Reporter:
Si la Marginea, biserica din lemn din localitate se degradeaza pe zi ce trece, desi ascunde, la fel ca celelalte biserici din zona, picturi de o inestimabila valoare.


Ion Olteanu:
Biserica din lemn din Marginea, unde ne aflam, a fost construita în 1737, pictata ulterior. Este una dintre bisericile în care pictura se pastreaza destul de bine. A fost cât de cât ferita de intemperii prin acoperisul din sindrile, refacut. Un clopot se mai gaseste aici, din vechea manastire care exista la iesirea din satul Marginea. De fapt este vorba despre domeniul lui Iancu de Hunedoara, aici locuia mama lui Iancu de Hunedoara. Ulterior asezarea s-a extins si au construit aceasta biserica. Acum este doar monument istoric, pusa mai putin în circuitul turistic.


Reporter:
Biserica se afla pe lista monumentelor istorice judetene sau nationale?


Ion Olteanu:
Nu, este pe lista monumentelor istorice de interes national, se fac demersuri pentru întretinerea ei prin fonduri nationale. Daca pâna la ora actuala nu s-au obtinut asemenea fonduri este o problema care tine de sistemul nostru de întretinere a monumentelor istorice.


Reporter:
O pictura aparte pe pânza lipita pe lemn, tipica pentru scoala de pictura bisericeasca banateana, sustine chiar peretii subrezi, prin care ploaia si vântul isi croiesc drum nestingherit.


Ion Olteanu:
Scoala banateana de pictura...


Reporter:
De pictura bisericeasca, sa specificam.


Ion Olteanu:
Bineînteles, bisericeasca - este asezata mai mult în Banatul de astazi al Serbiei, în jurul Vârsetului, la Srediste, unde întâlnim familia Diaconovici, Loga Gheorghe Diaconovici, care a pictat o serie de biserici din zona Fagetului si a trimis aici mesterii. Întâlnim pomelnicile din altare, nume de pictori, barbati si femei, care au realizat picturile. Pictura este aplicata, pânza aplicata pe lemn, lemnul de scândura de stejar; de fapt întreaga constructie a acestor biserici este din lemn de stejar. Nu s-au folosit cuie din fier, ci doar din lemn, si bârnele sunt din stejar masiv, ceea ce a facut ca ele sa dainuie peste ani, peste 200 de ani, altele 300, secolul XVI-XVII si chiar XVIII. La toate se impun într-un grad mai mic sau mai mare reparatii din partea celor care sunt îndrituiti sa faca acest lucru.


Reporter:
Bisericile de lemn din zona Faget necesita o restaurare temeinica si urgenta. Este si parerea doctorului inginer Paolo Ceriani, expert în restaurarea monumentelor istorice din lemn, care ne-a însotit de-a lungul peritului nostru.


Paolo Ceriani:
Este important sa faca lucrari de consolidare, de restaurare, toata structura, solicitata de exterior, de conditiile meteorologice...


Paolo Ceriani:
Se vede ca structura este deformata, are probleme, se pierde. Un aspect important de restaurare, restaurarea pentru persoane, pentru cetateni, pentru turismul european, nu numai românesc.


Reporter:
Cine poate restaura aceste biserici? Paolo Ceriani: Dar sunt restauratorii care sunt desemnati de Directia Monumentelor, sunt persoane calificate, sunt si în România, pe putin. Pentru restaurarea structurilor deformate este nevoie de examen preliminar, de agnostica. Tot pe agnostica, nu se cunosc toate lucrurile bine, se fac proiecte executate, dupa prima faza se poate sa se stie.


Reporter:
Picturile de aici, cum ti s-au parut?


Paolo Ceriani:
Plânge inima! Da, sunt infiltratii mari. Restaurarea în totalitate, de structura, nu o portiune, facuta cum zice proiectul de executie aprobat de minister. Ministerul are probleme de protejare, are tutela, are experienta în treaba asta, este normal!


Reporter:
Din pacate, ignoranta, superficialitatea si lipsa banilor au facut ca si putinele lucrari de restaurare întreprinse în ultima vreme sa puna în pericol soarta acestor monumente.


Claudiu Harusoiu:
În 2005 am restaurat, cu sprijinul Ministerului Culturii si Cultelor, prin banii alocati, acoperisul, pentru ca s-a ajuns de a plouat în ea si ca sa nu afecteze nici structura ei si nici pictura, am dispus sa schimbam acoperisul.


A fost o lucrare destul de complicata, destul de grea. Din momentul în care centrul bisericesc s-a mutat în biserica noua, atunci clar ca toata atentia s-a îndreptat spre biserica parohiala, mare, din sat si într-o oarecare forma a fost parasita, nu as spune, de oameni, pentru ca oamenii tin la ea, aici au mortii, aici au...mai degraba a fost parasita de autoritatile statului, pentru ca renovarea si restaurarea implica ceva bani, care nu se dau, se pare, ca oricâte demersuri ai face - noi am facut demersuri, a facut mitropolia, a facut protopopiatul, si noi, parohia, am facut, sunt acte care au fost trimise si înaintate la Ministerul Cultelor - si asteptam, si ori de câte ori avem ocazia, spunem si avem multi turisti care vin în zona si spun - turisti ma refer din afara tarii - "Parinte, daca noi am avea în Italia sau în Franta, ma rog, din Germania", spunea cineva, "vai! la noi ar fi ceva iesit din comun"! Dar aici se pare cu posibilitatile reduse materiale ale oamenilor nu vei putea face nimic!'. O reparatie capitala, o restaurare capitala a bisericii în care ne aflam ar costa trei miliarde de lei în bani vechi.


Reporter:
Restaurate si puse în valoare, cele 14 biserici de lemn din zona Fagetului pot constitui o veritabila atractie turistica. Ministrul turismului, doamna Elena Udrea, propunea o varianta de turism ecumenic. Se poate realiza acest turism ecumenic, incluzând, sa zicem, un traseu la bisericile de lemn din zona Fagetului?


Ion Olteanu:
Poate fi inclus pe lista traseelor, pentru ca exprima de fapt o istorie, o istorie care a fost cladita într-un imperiu, imperiul austriac, si care a mentinut treaza constiinta nationala a poporului român.


Reporter:
Atunci când românismul era în pericol.

Ion Olteanu:
Atunci, da, exact, când românismul era în pericol si au venit, desi din lemn, nu din piatra si caramida. *


Reporter:
La Mitropolia Banatului, Înalt Prea Sfintia sa Nicolae Corneanu crede ca restaurarea biserilor de lemn reaprinde flacara credintei, ce arde acum mocnit între bârnele roase de vreme si vremuri.


Nicolae Corneanu:
Cunosc exact situatia în care se afla aceste biserici. N-as vrea sa ma refer în mod special la una sau la alta dintre ele, dar va pot spune ca se afla în atentia conducerii eparhiei noastre. E adevarat ca în multe din aceste parohii, pe lânga bisericile de lemn, s-au construit alte biserici noi. În felul acesta, bisericile de lemn au ramas ca monument istoric, sunt mai putin cercetate, si din cauza asta, câteodata, parohiile nu le îngrijesc asa cum s-ar cuveni, dar, repet, ele se afla în atentia conducerii eparhiale si, rând pe rând, vom face tot ceea ce este posibil nu numai pentru a le restaura, dar pentru a le întretine si chiar a le folosi, ca sa ne aducem aminte totdeauna de trecutul nostru bisericesc si de trecutul nostru istoric.


Reporter:
Daca exista o sansa, am întrebat la Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National al judetului Timis. Ne-a raspuns Doina Antoniuc, consilier patrimoniu imobil.


Doina Antoniuc:
Interventiile sunt majore si nu se refera numai la lucrari minimale, eu stiu, doar de schimbat sarpanta sau de schimbat învelitoare. Multe dintre ele au probleme, pornind de la structura lor, de la stabilitatea peretilor, dar pe de alta parte nu s-a putut interveni din acest punct de vedere, deoarece foarte multe dintre ele sunt pictate. Ori, studiile pe care le-am facut noi au fost asupra partii construite a bisericii, dar pentru a putea sa le abordam într-o lucrare efectiv de reabilitare, ar trebui ca sa avem si o expertiza din punct de vedere al picturii, un proiect de reabilitare al picturii.


Fara asa ceva nu poti sa te apuci de structura bisericii, pentru ca altfel poate fi periclitata pictura. Este foarte important pentru a fi conservata, pentru ca este o pictura a unor mesteri anonimi, populari, dar care la unele dintre ele prezinta si influente ale culturii europene ale curentelor europene, si tocmai datorita frumusetii acestor picturi, ele sunt foarte importante pentru noi. Încercam sa întocmim acum, în prezent, prin consiliul judetean un proiect care sa poata sa obtina aceste fonduri europene pentru reabilitarea lor.


Reporter:
Soarele apune, nu dupa niste maguri, ci dupa turlele fragile, dar înca semete, cu bulbii sindrilati de mesterii din multe generatii. Si pentru ca pelerinajul nostru avea nevoie de un semn bun, l-am primit la Manastirea Izvorului Miron. Acolo, parintele David, un fost preot romano-catolic venit tocmai din Tara Galilor, convertit la ortodoxie, vietuitor în manastire, ne îndeamna sa credem în miracolul înverii nu o singura data pe an, ci în fiecare zi.


Parintele David:
Hristos a înviat si asta nu e ceva ce s-a întâmplat acum 2.000 de ani, ci un fapt care trebuie sa se întâmple în fiecare zi a vietii noastre. Sa traim în fiecare zi bucuria învierii lui Hristos! Sigur ca e greu. A fost greu în toate timpurile si nu întotdeauna reusim acest lucru, dar trebuie sa facem tot ce putem mai mult.


Amintiti-va ca preotul spune "Iata lumina lui Hristos!" si asta înseamna pentru noi sa facem tot ce putem ca sa împrastiem acea lumina în lumina în care traim. Reporter: Am plecat de la Faget cu tolba plina de povesti, imagini inedite si marturii despre o vreme în care biserica a fost, cu adevarat, unul dintre reperele existentei noastre. Nu suntem convinsi ca daca peste 10 ani copiii nostri vor trece pe aici, vor mai gasi în picioare aceste simboluri ale continuitatii si credintei poporului român. Nici noi, nici credinciosii din Românesti, Marginea, ori Curtea nu avem puterea de a îndrepta lucrurile, si de aceea tot ce ne ramâne este sa ne rugam.


Etichete biserici,corneanu,

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live