Bisericile de lemn din Cluj vor fi reabilitate
Bisericile vechi de lemn din Transilvania de Nord, care erau părăsite şi incendiate odată cu creşterea numerică a comunităţii, nu vor mai fi distruse, ci reabilitate şi transformate în obiective turistice.
Articol de Claudiu Pădurean, Cluj, 02 Martie 2011, 18:39
În Transilvania de Nord, unele comunităţi au păstrat până recent o tradiţie controversată.
Atunci când comunitatea creştea din punct de vedere numeric şi avea nevoie de o nouă biserică, membrii comunităţii părăseau vechiul lăcaş de cult, apoi îl incendiau.
”Motivul acestui demers straniu este reprezentat de teama localnicilor ca aceste biserici să nu fie pângărite sau profanate după ce aceste biserici erau părăsite”, spune profesorul Mircea Mureşan.
Ultimul caz de acest fel a avut loc în localitatea Solon din judeţul Sălaj, acum câţiva ani.
Acest caz a provocat un scandal imens, deoarece cei care au incendiat biserica nu aveau aprobările necesare.
Mai mult, cei care au decis acest lucru erau membrii comunităţii ortodoxe, iar biserica era revendicată de comunitatea greco-catolică.
Însă, de acum înainte, bisericile vechi de lemn nu vor mai fi distruse, ci reabilitate şi transformate în obiective turistice.
”În judeţul Cluj există numeroase astfel de lăcaşuri de cult care sunt vechi de 3-400 de ani, care trebuie să fie puse în valoare. Pot fi create circuite turistice care să rivalizeze cu cele care pun în valoare bisericile de lemn din Maramureş”, spune directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional, Leonard Horvath.
Proiecte noi
El a declarat că a obţinut acordul Ministerului Culturii pentru restaurarea bisericii de lemn din satul Aşchileul Mic.
Practic, va f recondiţionat lemnul bisericii, care datează din secolul al XVIII-lea, şi va fi restaurată pictura ei.
Un alt lăcaş de cult care va fi clasificat drept monument istoric este vechea bisericuţă de lemn din comuna Ţap, care a fost adusă de câteva zeci de ani în curtea mănăstirii Nicula, din judeţul Cluj.
”Aceste biserici sunt extrem de valoroase, atât pentru istoria lor, cât şi pentru arhitectură. Nu trebuie neglijat nici aspectul spiritual, pentru că ele au o semnificaţie deosebită pentru comunităţile din Transilvania de Nord”, mai spune Leonard Horvath.
