Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: NUMAI MUZICĂ Miercuri, 20 Septembrie

Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

Autor

Radio România Actualităţi

7 Iunie 2017
Vizualizari: 452
Comentează add

RRA a difuzat astăzi o ediţie specială a emisiunii "Probleme la Zi", cu specialişti şi cercetători de la Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară-Horia Hulubei.

AUDIO/Probleme la zi: RRA, în direct de la IFIN- HH despre Proiectul ELI NP AUDIO/Probleme la zi: RRA, în direct de la IFIN- HH despre Proiectul ELI NP - Conține audio

radio-romania-actualitati

 RRA,ediție specială, în direct, de la Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei (ELI-NP).

AUDIO: PROBLEME LA ZI. În direct de la IFIN- HH despre Proiectul ELI NP – realizări şi perspective ştiinţifice.

Jurnaliştii Radio România Actualităţi au fost primii care au ajuns să vadă Laserul de la Măgurele înaintea testelor de punere în funcţiune a instalaţiei de la Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei (ELI-NP).

RRA este primul post care a difuzat o ediţie specială (în premieră astăzi, 7 iunie), în direct între 13:20 şi 14:00, cu specialiştii şi cercetătorii institutului, despre proiectele lor, dar şi despre perspectivele cercetărilor ştiinţifice de pe platforma de la Măgurele.

În ediţia de astăzi a emisiunii Probleme la zi la Radio România Actualităţi s-a vorbit, printre altele, despre pregătirile pentru Day 1 (începerea testelor la laserul de mare intensitate), stadiul realizării proiectului finanţat din fonduri europene şi guvernamentale, modul în care este pregătit Parcul Ştiinţific - MHTC, dar şi despre cum va fi reprezentată în curând România prin acest proiect la Expo Astana - 2017, Expoziţia Mondială de la Astana (capitala Kazahstanului), care are ca temă Energia viitorului.

Invitaţi: acad. Nicolae Zamfir – directorul Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei", prof. Kazuo Tanaka (Japonia) – directorul ştiinţific ELI-NP, Raluca Stoicea – directorul de Resurse Umane al IFIN - HH, dr. Daniel Ursescu – cercetător şef Activitate de Cercetare 1 „Sistem laser de mare putere” şi Alexandru Popescu – director economic al ELI-NP.

Producător Magda Zăvoianu.

Realizator Alexandra Andon.

TEXTUL integral al emisiunii:

Probleme la zi - Realizator: Alexandra Andon -

Realizator: Bună ziua şi bun găsit tuturor! Este ediţia cu cea mai complexă şi cea mai emoţionantă premieră. Ne aflăm la Măgurele, în interiorul unei construcţii unice, care este sediul laserului de cea ma mare putere din lume. Şi ne aflăm chiar în camera de comandă a sistemului Extreme Light Infrastructure, laserul de 10 petawaţi. Dincolo de o fereastră acoperită acum, se află sistemul ELI, pe care însă îl putem vedea şi noi pe un ecran. Testele au început săptămâna trecută, urmează experimentele, precum şi drumul spre prima zi de funcţionare. Sunt alături de mine în această..., am privilegiul de a fi alături de mine în această ediţie specială academicianul Nicolae Zamfir, directorul Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei", vă mulţumesc, bună ziua!

Nicolae Zamfir: Noi mulţumim.

Realizator: Profesorul Kazuo Tanaka, directorul ştiinţific al ELI-NP. Domnule Tanaka, vă mulţumesc foarte mult.

Tanaka Kazuo: Bună ziua!

Realizator: Este de asemenea alături de mine doamna Raluca Stoicea, directorul juridic şi pentru resurse umane al IFIN "Horia Hulubei" şi al ELI. Bună ziua! Vă mulţumesc. Doctor Daniel Ursescu, cercetător, şeful activităţii de cercetare la sistemul laserului de mare putere, vă mulţumesc deopotrivă.

Daniel Ursescu: Bună ziua!

Realizator: Şi, de asemenea, dl Alexandru Popescu, directorul economic la ELI şi la IFIN. Vă mulţumesc şi bună ziua!
Alexandru Popescu: Sărut mâna!

Realizator: Dle academician Zamfir, sunteţi directorul acestui proiect, sunteţi omul care a început faza de proiectare a acestui proiect, aţi ajuns în faza de implementare a proiectului ELI, deja aveţi laserul. Ce se întâmplă acum?

Nicolae Zamfir: Suntem în etapa a II-a, să spunem aşa, etapa I a fost să avem casa, deci clădirea, construcţiile, etapa a II-a este să începem montarea atât a echipamentelor mari, laserul de mare putere şi sistemul Gama şi a aranjamentelor experimentale şi etapa a III-a va consta în a le testa, în a le pune în funcţiune, ca să intrăm în faza de operare.

Realizator: La ce zi vă gândiţi în mod special acum? Care este azimutul acum?

Nicolae Zamfir: Astăzi mă gândesc la ziua de astăzi, pentru că, în fiecare zi, drept să vă spun, sunt lucruri care necesită şi efort şi căutarea unor soluţii adecvate, nu e nimic standard, problemele apar pe măsură ce înaintăm, sigur ne gândim la ziua în care vom începe operarea, ca să răspund serios la întrebarea dvs., aşteptăm sau lucrăm deja de aproape deci 3 ani şi jumătate de la 1 ianuarie 2013 sunt 4 ani şi jumătate, mai avem încă 2 ani şi jumătate, deci aşteptăm demult sau în momentul când va porni suntem deja după ani buni de lucru şi sigur că bucuria va fi pe măsura efortului pe care l-am depus.

Realizator: Aşadar va fi esenţială prima zi de operare. Aveţi o estimare temporală?

Nicolae Zamfir: Da, probabil cursul anului 2019, intrarea în operaţie se va face gradual, pe măsură ce avem fascicole disponibile şi pe măsură ce avem experimentele puse la punct vor începe şi... - sigur, şi experimentele nu vor începe deodată şi la sfârşitul zilei vom obţine rezultatele - toate aceste echipamente fiind noi, noi în lume, nici măcar nu ştim de unde, nu avem de unde să învăţăm, nu va fi un lucru care îl vom repeta din altă parte - sigur s-ar putea să facem descoperiri extraordinare în prima zi, dar s-ar putea să necesite un timp de zile, săptămâni, luni până ne obişnuim, până vedem ce se obţine. Deci prima zi experiment înseamnă aranjamentele experimentale care ne-am gândit să fie puse la punct acum. Probabil că în momentul când începem acele experimente deja gândul colegilor şi cercetătorilor va sta ce să facem în următoarea zi să îmbunătăţim ce am pregătit câţiva ani de zile. Deci e un proces care va fi continuu.

Realizator: Profesor Tanaka, aveţi echipa, aveţi aşadar laserul de cea mai mare putere din lume, echipa dvs. de cercetători are laserul de cea mai mare putere din lume. Ce urmează pentru dvs.?/

Kazuo Tanaka: Avem acest laser fără precedent şi fotonic Gamma, aşa că, de ce nu, în timp ce căutăm mijloace noi ale ştiinţei şi aplicaţii noi, care nu au fost încă experimentate nici în SUA, nici în Japonia şi nicăieri în lume, putem studia procesele nucleare de metafizică şi pentru producerea de izotopi radioactivi medicali pentru vindecarea cancerului şi suntem toţi foarte încântaţi să lucrăm în acest domeniu cu oameni de ştiinţă de primă mână care s-au adunat aici, la acest eveniment, la centrul acesta de cercetare.

Realizator: Dle Ursescu, pentru că dvs. conduceţi activitatea de cercetare la sistemul laserului de mare putere, cât de complexă e munca la capătul căreia veţi stabili ce proiecte urmăriţi, ce teme de cercetare urmăriţi?

Daniel Ursescu: Practic, mă ocup de una dintre cele cinci echipe din cadrul proiectului, cea care are în vedere operarea sistemului laser. Principalele teme de cercetare aparţin celorlalte grupe care se ocupă explicit de experimente cu laser, dar într-un experiment există trei componente: am laserul, am ţinta şi am detecţia. Practic, toate acestea sunt foarte importante, fiecare în felul lui. Pe partea de laser avem în vedere generarea unor pulsuri de lumină laser unice în lume, aşa cum s-a mai spus şi aceste pulsuri laser sunt o provocare chiar să le măsori, să le ghidezi, să concentrezi lumina într-un spot, într-o pată mică pe ţintă, să o potriveşti cu precizie micrometrică pe ţintă./csimion/ Deci toate acestea sunt provocări în care nu e vorba doar de echipamentul laser livrat. E vorba şi de tot contextul, inclusiv de stabilitatea solului, de modul în care este construită clădirea, de cât de curat este mediul. Deci, practic, sunt foarte mulţi factori care contribuie pentru a obţine, în sfârşit, rezultatul dorit şi care pot perturba într-o măsură oarecare ceea ce ne dorim în experimente şi pentru asta avem nevoie de o echipă de vreo 30 şi ceva de persoane pentru început, de fapt în funcţie de numărul de ore pe care îl vom lucra, vom lucra inclusiv în weekend, atunci avem nevoie de o echipă semnificativ mai mare şi aceşti oameni, ca să vă dau un exemplu, sunt greu de găsit. Firma Thales a spus că ei nu acceptă ca la ei în firmă să lucreze cineva, pe un sistem laser, cineva care nu are cel puţin doctoratul. Deci, este vorba de o specializare extremă, trebuie rigoare, trebuie precizie şi concentrare pentru a face lucrurile cum trebuie.

Realizator: Da, domnule academician.

Nicolae Zamfir: Dacă îmi permiteţi, poate din modestie sau poate din faptul că nu vrea să divulge lucruri care s-ar putea să nu se adeverească, echipa pe care o conduce domnul doctor Ursescu se ocupă şi de studierea unor metode de mărire a puterii laserului. Vorbesc de factori, de patru, cinci, poate până la zece. Sperăm că..., experimentele premergătoare au fost foarte promiţătoare şi cu aceleaşi instalaţii, sigur cu câteva schimbări, să putem mări puterea laserului de aici până la suta de petawaţi. Deci, /.../ în dezvoltarea acestor sisteme de putere extremă.

Realizator: Domnul doctor Ursescu vorbea despre faptul că aveţi nevoie, de fapt aţi şi obţinut deja, ţintă sistemul de oglinzi, laserele, dar acestea mai există în altă parte în lume? Cât de uşor sau de greu a fost să descrieţi ce aveţi nevoie?

Daniel Ursescu: Fiecare etapă are provocările ei în acest proiect. A fost o provocare în sine în a descrie foarte specific ce anume vrem să avem în această facilitate. A fost un proiect, colegii mei din management pot să spună mai mult, a fost un proiect pregătitor, câţiva ani, participanţi din 13 ţări din întreaga Europă s-au gândit ce anume ar fi cel mai potrivit şi, cum să spun eu, pasul cel mai potrivit pentru a împinge cercetarea europeană şi mondială mai departe şi practic specificaţiile au fost luate în urma a câţiva ani de discuţii cu parteneri din întreaga lume, cum a spus şi profesorul Tanaka, din Japonia, din America, din Europa.

Practic toţi au fost întrebaţi şi în urma consultării şi încercând să vedem ce există pe piaţă s-a ajuns la un compromis care înseamnă că sistemul pe care îl avem are implementate patru tehnologii deja care nu erau disponibile pe piaţă în momentul în care am pornit la construcţia acestui laser. Deci practic am specificat, am studiat foarte atent tehnologiile şi s-a decis să mergem pe o tehnologie în care încă anumite cărămizi lipseau. Şi această parte de cercetare, în prezent, sunt foarte bucuros să spun că a fost depăşită, deci practic toate cele patru provocări ale sistemului laser au fost demonstrate în principal de firma care a construit laser, firma Thales, că pot fi depăşite. Bineînţeles şi ei au beneficiat de ajutorul comunităţii ştiinţifice.

Realizator: Dna Stoicea, câţi cercetători lucrează acum la ELI, de câţi mai este nevoie şi mai ales ce înseamnă să faci angajări de cercetători la acest proiect?

Raluca Stoicea: Să vă răspund la a doua întrebare: e şi frumos, e şi greu şi este un proces care cumva te obligă să depăşeşti, cum să vă spun, mentalitea funcţionarului care trebuie pur şi simplu să îndeplinească nişte formalităţi. Avem în jur de 130 de cercetători. Procesul este amplu, este deosebit şi este, cum să vă spun, la limita între dificultate şi provocare, pentru că trebuie să îmbinăm dorinţa de excelenţă şi de a trage cea mai bună expertiză cu nişte rigori ale reglementărilor în vigoare, cu nişte termene impuse de diverse legi, cu necesitatea de a le corela, vorbim de legislaţia în domeniul cercetării, statutul cercetătorului, legislaţia în domeniul angajării permiselor de muncă - vorbim de cei care vin din afara UE, spaţiul european. Toate astea au termene cu legislaţia în materia forţei de muncă, şomajului şi atunci noi încercăm prin regulamentele pe care le-am elaborat în cadrul ELI-NP să îmbinăm toate aceste reguli astfel încât să avem finalul fericit al angajării. Este destul de complicat, am spune, procesul. Avem de recunoscut diplome, avem de mers în Oficiul de Imigrări. În gradele superioare din partea de cercetare, procesul se mai prelungeşte, să zic, pentru că avem de obţinut şi titlurile ştiinţifice conform legii, însă, una peste alta, la sfârşit ai o satisfacţie, pentru că, pe lângă toate aceste provocări, să le spun, ca să nu le spun dificultăţi, în fapt asişti la un proces de veritabilă recrutare internaţională. Şi asta îţi dă o satisfacţie. Interviurile, documentaţia este în limba engleză. Ai privilegiul să asişti la interviuri cu profesori din universităţi de prestigiu din Europa şi din afară şi atunci, una peste alta, seara eşti mulţumit.

Realizator: Dar v-aţi mai lovit de anomalii de tipul: vine cercetătorul, profesorul din Statele Unite, vă arată diploma şi certificarea doctoratului, dar i se cere diploma de bacalureat sau cea de absolvire a şcolii generale?

Raluca Stoicea: Acum n-aş numi-o anomalie. Este o dispoziţie legală. Da. Înţeleg că totuşi sunt preocupări pentru a modifica legislaţia. Am avut într-adevăr un demers care s-a soldat cu un demers pozitiv în sensul ăsta, pentru că din decembrie pe partea de recunoaştere de diplome de doctorat ni se permite să recunoaştem la nivelul instituţiei diplomele de doctor din aşa-zisa listă a universităţilor de prestigiu şi din spaţiul economic european.

Realizator: Cât durează din momentul în care începe un proces de selecţie şi până la..., mai bine nu întreb? Totuşi, insist. Cam cât?

Raluca Stoicea: Acum trebuie să vă corelez diferite dispoziţii, care înseamnă aşa...

Realizator: Spuneţi-mi pentru că este relevantă.

Raluca Stoicea: Ştiţi cum este, putem ajunge şi la 200 de zile, de ce? Pentru că am de respectat, avem de respectat un termen de 30 de zile de publicări de publicitate, anunţ, avem de recunoscut diplome, diplome de licenţă şi de master se recunosc încă la CNRE, deci noi nu intrăm pe această recunoaştere, diplomele de doctor pe care nu le recunoaştem noi conform ordinului, sunt recunoscute de CNRE, dar la nivelul instituţiei noi am acordat un termen de maximum zece zile lucrătoare la nivelul CNRED sunt 30, 30 de zile lucrătoare sunt pentru licenţă-master. Ei, dacă le adunăm acum ele se mai şi suprapun, asta spun, după care urmează derularea concursului cu interviuri şi analiză de dosar la noi, pentru pziţiile de la cercetători ştiinţic până la cercetător ştiinţific gradul I, deci gradele III, II, I, intrăm cu aviz în Consiliul Ştiinţific la noii, în Consiliul de Administraţie.

Realizator: 200 de zile!

Raluca Stoicea: 200 de zile un dosar la CNATCU şi aşteptăm emiterea ordinului în Comisia de Fizică, CNATCU, Comisia mare şi după aia, emiterea ordinului ...

Realizator: ...şi toate termenele astea sunt adică răspunsurile vin la sfârşitul termenului, niciodată la jumătatea lui!

Raluca Stoicea: Problema este când depăşim toate lucrurile astea, tot trebuie totuşi pentru dosarul la minister să îi ceri diploma de bac şi aici cu profesorii să zicem aşa, partea de seniori, avem discuţie dacă a absolvit acum 40 de ani ...

Realizator: Da. Profesor Tanaka, odată ce există cercetătorii, sunt angajaţi, ce tip de răspunsuri ştiinţifice caută, la ce tip de întrebări caută răspunsuri echipa pe care o veţi conduce?

Tazuo Tanaka: Cum am spus şi mai devreme, noi punem bazele unei noi ştiinţe aici, o ştiinţă care nu a fost niciodată până acum testată într-un laborator şi aceasta se poate face numai prin folosirea acestui laser de mare putere, unic în lume şi prin care măsurăm intensitatea fotonilor. Astfel, de exemplu, prin studierea proceselor nucleare, putem înţelege cum elemente grele, precum aurul, poate fi creat într-un spaţiu restrâns şi asta înseamnă că noi vom putea să schimbăm istoria acestui element. Şi când ne uităm la producerea oricărei altei invenţii, decoperim noi posibilităţi, putem să descoperim noi ţurţuri de gheaţă, care pot fi folosiţi în diverse terapii. Astfel, putem să facem noi descoperiri în domeniul fizicii, să răspundem marilor întrebări din fizică, iar oamenii de ştiinţă din lume sunt dornici să descopere cât mai multe soluţii. Această platformă experimentală, aşadar, este locul excelent pentru ca oamenii din România să se adună şi să colaboreze cu oameni de ştiinţă de primă mână din întreaga lume.  

Realizator: Ce aveţi de făcut, domnuler academician, în plus în pregătirea acestei zile 1 de funcţionare, de operare a laserului?

Nicolae Zamfir: În afară de a pregăti echipamentele, de a pregăti experimentele, de a pregăti echipa, de a pregăti toate şi regulile interne şi adaptarea dla regulile externe, în rest nu mai avem nimic de făcut.  

Realizator: Nu ar fi mare lucru, nu?  

Nicolae Zamfir: Deci un lucru... Deci partea de pregătire a experimentelor - sigur că e un lucru care încercăm să facem împreună cu colaboratorii noştri din întreaga lume, echipa ELI. Un lucru care nu este uşor este formarea echipei. Aşa cum spunea şi colega mea, încercăm să aducem oameni de cea mai expertiză, cel mai înalt nivel din lume şi apoi să-i punem împreună. Fiind oameni din diferite culturi, diverse educaţii, diverse părţi ale lumii din Extremul Orient până în Balcani, şi ei trebuie să acţioneze coerent. Deci asta avem de făcut, să facem să construiim o echipă. Nu este uşor nici când e vorba de o echipă mult mai mică, dar când vorbim acum de câteva sute de oameni...  

Raluca Stoicea: /.../

Nicolae Zamfir: Acum avem din 20 de ţări ale lumii veniţi, români şi...  

Realizator: Dar aţi început deja să primiţi idei sau proiecte de cercetare?

Nicolae Zamfir: Aşa am început. Deci am fost suficient de realişti să realizăm ca atunci când am primit dreptul să facem proiectul, să realizăm că cu toată expertiza care există la Măgurele, toată istoria, şcoala de fizică de 60 şi ceva de ani, fiind domeniu extraordinar de nou, nimeni nu are răspunsuri directe, şi atunci răspunsurile pot fi găsite numai în cursul unor discuţii îndelungate, întâlniri, colaborări, făcutul... workshopuri. Şi acuma, avem, am făcut o socoteală chiar zilele trecute, avem 495 de cercetători din 29 de ţări ale lumii care participă la a pune la punct experimentele de la ELI. Vă daţi seama, noi suntem 150, cu încă 500, e o... deja ne apropiem de o cifră considerabilă, cei care participă la a pune la punct. În curând, vom lansa o chemare pentru propuneri de experimente cu aranjamentele experimentale care le avem. Deci va fi o facilitate... noi îi spunem user facility. Deci va fi un centru care este deschis tuturor din lume, sigur, bazat, se face o clasificare de acces pe baza meritelor ştiinţifice ale propunerilor respective, dar e deschis întregii lumi, deci vom avea aici probabil, cercetători din întreaga lume care vor veni să ... împreună cu cei de la ELI, să facă aceste descoperiri. Deci suntem prin... ca să spun aşa, nu că suntem altruişti sau.. acesta e obiceiul în ştiinţă. Deci ştiinţa este un lucru care s-a globalizat cu mult timp înainte de globalizarea economică. Ştiinţa, încă de pe vremea să zicem a lui Newton... Sau poate că pe vremea grecilor nu era globalizată, grecii făceau puţin diferenţă, sau au fost în etape diferite, egiptenii cu sirienii, asirienii şi cu romanii, dar în epoca, să zicem, începând din ... dezvoltarea Europei vestice, în 1500, 1600, ştiinţa s-a făcut de către toate naţiunile împreună, n-a ţinut cont de graniţe, n-a ţinut cont de războaiele care au fost, n-a ţinut cont de împărţirea administrativă şi ELI nu va face excepţie. Aşa am şi construit-o.

Realizator: Domnule Alexandru Popescu, sunteţi directorul economic şi financiar al acestei întreprinderi unice, al acestui proiect unic. Cum reuşiţi? Cum sunt asiguraţi banii, de fapt?

Alexandru Popescu: Banii sunt asiguraţi de către UE şi Guvernul României. Finanţarea a fost aprobată de către Comisia Europeană, printr-o decizie de finanţare şi, în prezent, derulăm toată această investiţie cu aceste fonduri. ealizator: Dar în momentul în care, spre exemplu, domnul Ursescu a ştiut, sau echipa ştia că are nevoie sau domnul academician Zamfir, că are nevoie, spre exemplu, de cristale de o anumită dimensiune, cu o anumită componenţă, pentru ca să fie ţinte la experimente, cum le cumpăraţi? : Greu.

Realizator: Greu... Haideţi să mediem cumva acest răspuns.

Alexandru Popescu: Eu am vrut să zic, foarte simplu. Foarte simplu, în sensul că... nu, nu, foarte simplu, în sensul că trebuie să respectăm legislaţia privind achiziţiile publice, dar aşa cum a spus colega mea - greu, foarte greu, în sensul că...  

Realizator: Greu pentru că nu găsiţi pe cei care... pentru că sunt probabil una sau maximum două firme care să poată să fie furnizori? Sau greu, din motive legislative?  

Alexandru Popescu: Greu, din toate punctele de vedere... Greu şi datorită faptului că sunt puţini furnizori pe piaţă, şi este greu de identificat potenţiali furnizori şi greu şi datorită complexităţii procesului privind achiziţiile publice. Derularea unei astfel de proceduri, din păcate, poate dura şi 7-8 luni de zile. : Cât o angajare... : Aproximativ 20 de zile. : Avem mai multe proceduri, totuşi, de câte posturi avem, nu?

Alexandru Popescu: Avem foarte multe proceduri, deci sunt peste suta de proceduri.

Realizator: În momentul actual, deci...

Alexandru Popescu: De la începutul proiectului, domnul academician s-ar putea să aibă dreptate, să fie mai multe proceduri decât salariaţi

Realizator: Dar ar fi ceva de schimbat, spre exemplu, în ce priveşte legislaţia atunci când ai nevoie să achiziţionezi ceva ce nu se produce, nu s-a produs niciodată în lume sau se produce într-un singur loc?

Raluca Stoicea: Ar fi de clarificat. Partea de achiziţie se desfăşoară conform legislaţiei, legii în vigoare, mai nou Legea 98. Acum, legea transpune directiva euroepană în materie. Este evident că de la ea nu te poţi abate, însă unde ne-ar ajuta pe noi - şi avem de mers în sensul ăsta, şi discuţii - este în partea de aşa-zise servicii de cercetare. Ce se întâmplă - vă spuneam mai devreme, ideea este că noi avem nevoie - ce vă spunea domnul academician - de multă colaborare cu comunitatea ştiinţifică. Ce înseamnă asta? Înseamnă universităţi, laboratoare din străinătate, din Europa sau din afară care ne pot oferi o expertiză ştiinţifică pe care nu o deţinem. Asta înseamnă de la diverse designuri, Tehnical Specification, deci anumite calcule, specificaţii care să ne ajute să demarăm o procedură pentru achiziţii. Vă dau un exemplu cu o universitate - sunt multe universităţi de prestigiu cu care am reuşit, fiind în colaborare, să ajungem la o înţelegere pe partea de a ne ajuta cu nişte calcule. Ei, calculele astea trebuie plătite! Calculele se fac de către partea de cercetători de la ei, de asistenţi postdoctorali ş.a.m.d.. Ca să achiziionăm aceste servicii înseamnă să aplicăm Legea achiziţiilor. Legea achiziţiilor înseamnă ca ei să se înregistreze ca un operator economic pe celebrul SEAP. Niciodată nu se va întâmpla lucrul acesta. Şi atunci încercăm acum o clarificare pe ce înseamnă exceptarea de la dispoziţiile Legii achiziţiilor publice a serviciilor de cercetare-dezvoltare, unde avem o excepţie instituită prin lege, prin raportare la directivă, şi încercăm să clarificăm lucrul acesta. Deci aici într-adevăr am putea să beneficiem de un ajutor.

Realizator: Domnule academician Zamfir, proiectul, de fapt ELI va repezenta România la Expoziţia mondială de la Astana. În ce fel? Cu ce mesaj? Ce propune România în acest fel? Propune, să zicem, o alternativă la ceea ce la CERN se caută, bosonul Higgs, şi noi cu ELI?

Nicolae Zamfir: Nu, Sigur, prezenţa României la Ezpoziţia de la Astana, prin prezentarea ELI înseamnă o ofertă de colaborare în domeniul cercetării ştiinţifice şi a dezvoltării tehnologice, o invitaţie adresată tuturor ţărilor din lume în care li se spune: 'Avem un centru de genul CERN şi vă invităm să colaboraţi'. Asta va fi mesajul.

Realizator: Cum arată pavilionul? - foarte scurt.

Nicolae Zamfir: Avem o machetă extrem de fidelă pe o suprafaţă de 12 metri sau 15 metri pătraţi care arată atât complexul de clădiri ELI, cât şi echipamentele mari, încât e extrem de atractivă. Asta şi prezentări...

Eealizator: Cred că a fost o provocare în sine materializarea machetei. Trebuie să încheiem emisiunea aici. Vă mulţumesc pentru acest privilegiu în numele ascultătorilor noştri.

Nicolae Zamfir: Noi mulţumim mult de tot.


Etichete probleme la zirralaserul de la magureleinstitutul de fizica si inginerie nucleara horia hulubei

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live