Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Armata României şi idealul naţional

Eroilor le datorăm România noastră şi în Anul Centenarului ne gândim cu respect la cei care s-au sacrificat pentru ţară.

Armata României şi idealul naţional

18 Mai 2018, 11:26

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! De Ziua Eroilor vorbim la "Euroatlantica" despre Armata României şi idealul naţional. Eroilor le datorăm România noastră şi în Anul Centenarului ne gândim cu respect la cei care s-au sacrificat pentru ţară acum 100 de ani, apoi în al Doilea Război Mondial, dar şi în istoria recentă în teatrele de operaţii. Peste 330 de mii de militari români şi-au pierdut viaţa în Marele Război, iar aproximativ 76 de mii au rămas invalizi. Acestoa li se adaugă victimele din rândul populaţiei civile, răpuse de boli, foamete sau executate de trupele de ocupaţie. În toate lăcaşele de cult, astăzi s-au tras clopotele la ora 12:00, iar în instituţiile publice şi unităţile de învăţământ s-a păstrat un moment de reculegere în semn de omagiu pentru eroii patriei. De Ziua Eroilor, marcată în fiecare an de Înălţare, vorbim la "Euroatlantica" despre militarii români, despre sacrificiul lor pentru idealul naţional, şi pentru această temă am doi invitaţi speciali, în studioul Radio România Actualităţi a venit preotul militar Gheorghe Matei şi prin telefon vom fi în direct, în Franţa, cu colonelul Augustin Pegulescu, veteran al teatrelor de operaţii din Afganistan şi Irak, rănit grav într-o misiune executată sub drapelul României. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica". Tema ediţiei: "Armata României şi idealul naţional". Bună seara, părinte Gheorghe Matei, bun venit la Radio România Actualităţi.

Preot Gheorghe Matei: Bună seara şi Hristos S-a înălţat!

Radu Dobriţoiu: Adevărat S-a înălţat, părinte! Părinte, vorbim despre o zi cu o semnificaţie deosebită pentru eroii României. Sunteţi preot militar. Vă rog să ne spuneţi câteva cuvinte despre importanţa sărbătorii de Înălţare şi totodată despre Ziua Eroilor.

Preot Gheorghe Matei: Avem argumentul biblic al Înălţării Domnului nostru Iisus Hristos trecut în Sfânta Scriptură, aşa cum toate sărbătorilor creştine sunt pe temei biblic întemeiate şi, în popor, sărbătoarea aceasta a Înălţării se numeşte şi Ispas, de aceea putem spune că eroii noştri din toate timpurile şi cei de acum, contemporani cu noi, ispăşesc pentru tot neamul nostru de-a lungul sutelor de ani pentru ca noi toţi, în frunte cu noi toţi să ne înălţăm şi noi la cer.

Radu Dobriţoiu: Ziua Eroilor este marcată de Înălţare după Primul Război Mondial.

Preot Gheorghe Matei: Da. Începând cu 1920, Regele Ferdinand instituie această sărbătoare pentru toţi eroii neamului nostru, sărbătoarea este ţinută până când vine "ciuma roşie" peste noi, în 1947-1948 şi este reluată după 1990.

Radu Dobriţoiu: Ministerul Apărării Naţionale a organizat în toate marile garnizoane din ţară ceremonii militare şi religioase dedicate Zilei Eroilor, zi extrem de importantă pentru poporul român, zi în care este cinstită memoria tuturor celor care s-au jertfit pentru ţară. În Bucureşti, manifestările au avut loc astăzi la Cimitirul israelit Filantropia, unde a fost organizată o ceremonie de depuneri de coroane de flori; tot în Capitală, la Cimitirul de Onoare Românesc Ghencea Militar s-a desfăşurat ceremonia intitulată "Rostirea solemnă a numelor eroilor români căzuţi în Primul Război Mondial". Au mai fost ceremonii de depuneri de coroane de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I, la Monumentul Eroilor Militari căzuţi în misiune, teatre de operaţii şi pe teritoriul României, din Parcul Tineretului, la Monumentul Eroilor Patriei, la Universitatea Naţională de Apărare Carol I şi la Cimitirul Eroilor Revoluţiei, la Mormântului Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I s-a desfăşurat o ceremonie militară de rostire solemnă a numelor eroilor căzuţi în Primul Război Mondial. Ministrul apărării naţionale, Mihai Fifor, a participat alături de preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, în Garnizoana Buzău, la manifestări dedicate Zilei Eorilor. La Buzău a avut loc o ceremonie militară şi religioasă de reinaugurare a Cimitirului Eroilor, în cadrul căreia au fost depuse coroane de flori la Domul Central ce adăposteşte mormântul Eroului Necunoscut, concomitent cu executarea salvelor de tun. A urmat defilarea a peste 850 de militari români şi străini pe Calea Eroilor din Municipiul Buzău. Părinte Gheorghe Matei, ce semnificaţii au aceste ceremonii desfăşurate astăzi?

Preot Gheorghe Matei: Aşa cum spuneam, eroii neamului nostru urmează linia Domnului nostru Iisus Hristos, există eroi şi laici, este adevărat, care îşi întemeiază eroismul pe simţul datoriei, pe onoare, pe demnitate, pe curaj, pe devotament, dar noi vorbim despre eroii creştini, aceia care ştiu că porunca lui Hristos este mai mare dragoste decât să-ţi pui viaţa pentru prietenii tăi nu este. Au înţeles acest lucru sute de mii de români de-a lungul timpului şi s-au jertfit pentru familiile lor, pentru neamul lor, pentru ţara lor, pentru credinţa lor, şi de aceea astăzi au fost pomenite numele lor în mod solemn, lucru care nu înseamnă o simplă apelare a numelor, ci înseamnă o înveşnicire a lor prin pomenire, pentru că numele la creştini nu este un simplu apelativ, ci este o pecete primită la botez.

Radu Dobriţoiu: Asta voiam să vă întreb, ce înseamnă rostire solemnă a numelor eroilor căzuţiîn Primul Război Mondial, pentru că, iată, vorbim în această ediţie "Euroatlantica", în primul rând despre eroii militari.

Preot Gheorghe Matei: Da. Rostirea numelor lor înseamnă, aşa cum spuneam, înveşnicirea lor în Împărăţia Cerurilor, pe de o parte, dar pe de altă parte înseamnă o aducere aminte pioasă din partea noastră a celor care suntem acum în viaţă şi le facem pomenirea, ca şi noi să ştim că vine şi rândul nostru nu ştim când şi în ce condiţii.

Radu Dobriţoiu: O să ne apropiem imediat, o să intrăm în legătură cu Franţa, dar până atunci, părinte, sunteţi preot militar, cât de important este rolul unui preot militar şi aici, în ţară, dar şi în teatrele de operaţii?

Preot Gheorghe Matei: În ţară, preotul militar are foarte multe îndatoriri legate de faptul că este consilier al comandantului unde funcţionează, este păstorul sufletesc al celor din cadrul unităţii militare, face pastoraţie de grup şi individuală, săvârşeşte Sfintele slujbe, participă la toate ceremonialuri, după cum pomeneaţi şi dvs, iar în teatrul de operaţii rolul lui este mult mai important, pentru că omul acolo se întâlneşte cu lucruri deosebit de delicate şi sufletul lui se sensibilizează volens nolens şi atunci caută legătura cu Dumnezeu mult mai abitir decât în rest.

Radu Dobriţoiu: Franţa a jucat un rol important ca aliat al României în Marele Război, atât prin sprijin logistic, dar şi prin misiunea militară condusă la noi în ţară de generalul Henri Mathias Berthelot. În Franţa se desfăşoară timp de trei zile ceremonii de comemorare a eroilor căzuţi în Primul Război Mondial. La aceste evenimente au fost invitaţi şi zece reprezentanţi ai MApN, inclusiv trei preoţi militari, dar şi trei militari români răniţi în teatrele de operaţii. Printre aceştia se află şi colonelul Augustin Pegulescu, militar român rănit în Afganistan. Suntem în direct cu domnia sa în Franţa. Bună seara, domnule colonel Augustin Pegulescu.

Col. Augustin Pegulescu: Bună seara, domnule Dobriţoiu, Hristos S-a înălţat şi mulţumesc pentru invitaţie.

Radu Dobriţoiu: Adevărat S-a înălţat! Domnule colonel, vă rog să ne datî mai multe informaţii despre ceremonia la care participaţi în Franţa.

Col. Augustin Pegulescu: Sunb comanda sau conducerea domnului colonel Ene Vasile, directorul Statului Major al Forţelor Terestre, la invitaţia partenerilor francezi, o delegaţie din 15 militari şi preoţi militari din Armata Română participă în perioada 17-21 mai la o activitate în localitatea Lourdes din Franţa. Aici se desfăşoară sub deviza "1918-2018 Lourdes şi pacea" un pelerinaj militar internaţional al cărui scop este cinstirea memoriei militarilor căzuţi în perioada primei conflagraţii mondiale. Astăzi, după ce am ajuns în zonă, am făcut o mică recunoaştere a /oraşului/ Lourdes şi vreau să vă spun că atmosfera este una deosebită. Am fost extrem de impresionat de faptul că - nu ştiu dacă e corect spus, dar Lourdes este o garnizoană internaţională, în care alături de militari din Franţa, alături de militari din Germania, din Italia, Belgia, Croaţia, Lituania, Luxembourg, Austria, Polonia, din Elveţia, din SUA, Irlanda, Marea Britanie şi nu sunt convins că i-am văzut pe toţi. Cele trei zile de evenimente pe care le petrecem aici sunt trei zile pline, programul este unul deosebit şi din ce am văzut până în momentul de faţă pot să vă enumăr câteva evenimente care se vor desfăşura, primul şi mi s-a părut foarte important, este vorba de un film documentar, proiectarea unui film documentar care poartă denumirea "Seminarul /.../ sârmei ghimpate". De asemenea, vreau să vă spun că în Piaţa Centrală din Lourdes va avea loc o ceremonie militară pentru comemorarea eroilor morţi în Primul Război Mondial. De asemeena, se va desfăşura o procesiune religioasă internaţională la Biserica Sf. Maria din Lourdes, au loc conferinţe şi seminarii, de asemenea slujbe de reconciliere şi confesiune şi nu în ultimul rând concerte de fanfară şi muzică religioasă.

Radu Dobriţoiu: Este onorant pentru ţara noastră să fie invitată să participe în Franţa, alături de aliatul nostru tradiţional, la aceste ceremonii. Aţi vizitat, sunt sigur, şi mormintele de acolo sau urmează? Mormintele militarilor.

Col. Augustin Pegulescu: Nu am avut timp astăzi. Am ajuns în jurul orei 14:00 şi până am făcut cazarea, dar am făcut o mică recunoaştere pentru a vedea locurile unde în zilele următoare să participăm la aceste ceremonii şi începând de mâine, în jurul orei 11:00, împreună cu militarii din ţările aliate şi partenere, ne vom înscrie şi noi în programul acestor evenimente.

Radu Dobriţoiu: Înţeleg că din delegaţie fac parte şi trei preoţi militari. Îşi vor exercita şi ei rolul în cadrul acestor ceremonii?

Col. Augustin Pegulescu: Sincer, încă nu ştiu care este rolul lor şi calitatea mea deocamdată este aceea doar de participant şi nu de organizator. Detalii o să vă dau după ce vom vedea ce se întâmplă mâine, poimâine...

Radu Dobriţoiu: O să revenim la dvs cu o întrebare, domnule colonel Augustin Pegulescu. Revenim în studioul de la Bucureşti. Părinte, în acest an, Ziua Eroilor coincide cu sărbătorirea a 95 de ani de la amenajarea în Parcul Carol I a Mormântului Ostaşului Necunoscut, simbol al sacrificiului şi dăruirii pentru făurirea României Mari, moment aniversar, de asemenea marcat în acest cadru solemn. Carol I şi-a dorit o mare catedrală a neamului, un deziderat pe care însă nu a reuşit să îl pună în operă. Părinte Gheorghe Matei, vorbim despre un ideal naţional. Ce ne puteţi spune despre această catedrală, în contextul Anului Centenar şi, iată, astăzi, de Înălţare, de Ziua Eroilor?

Preot Gheorghe Matei: Fiindcă aţi amintit de Regele Carol I, 1881 înseamnă întemeierea monarhiei la noi în ţară şi în 1884 Regele Carol îşi doreşte din toată inima, printr-o lege, să demareze lucrări la Catedrala Mântuirii Neamului. Pentru aceasta alocă 5 milioane de lei aur, care însemna la vremea aceea aproape 5% din bugetul ţării, pentru ridicarea acestei catedrale, pentru începutul acestor lucrări. Bineînţeles că ştiţi cum se întâmplă la noi de multe ori, banii au luat altă turnură în timp, s-au construit într-adevăr şcoli la ordinul miniştrilor de atunci, Tache Ionescu şi Spiru Haret, iar după 1900 începe altă etapă în care se încredinţează Sfântului Sinod de la noi această lucrare, să preia prin prescripţie publică ridicarea acestei catedrale, merge foarte greu treaba şi vine şi războiul Primul Război Mondial. În 1920, Regele Ferdinand reia această problemă de interes naţional e puţin spus, mai mult decât de interes naţional, de suflet se poate spune, şi îşi doreşte pentru că şi primul patriarh al ţării, Miron Cristea, este instalat la 1925 ca patriarh, să se apuce de aceste lucrări, să înceapă aceste lucrări. În 1929, se demarează găsirea... se sfinţeşte locul ş.a.m.d. dar din nou vine criza economică pe care o ştim, până în '33, apoi încep tulburările, al Doilea Război Mondial, şi abia după 1990 se reiau discuţiile de ridicare a catedralei, patriarhul Teoctist s-a străduit foarte mult, s-au plimbat în nenumărate locuri această ridicare a catedralei şi, în sfârşit, în 2007, patriarhul a sfinţit locul de aici, din Dealul Arsenalului, de lângă Parlamentul României, şi în 2010 au început lucrările de edificare, care stau foarte bine şi anul acesta se va sfinţi, cu mila Domnului, la 1 decembrie, la 30, de Sfântul Andrei, la 30 noiembrie se va sfinţi biserica la roşu, cum se spune.

Radu Dobriţoiu: Este şi acesta, alături de toate dorinţele poporului român, putem vorbi că şi acesta este un ideal naţional?

Preot Gheorghe Matei: Este un ideal naţional, fără drept de apel, pentru că orice neam, şi cei din jurul nsotru, ruşii, sârbii, bulgarii, ungurii nu mai spun ş.a.m.d., dar şi marile civilizaţii ale Occidentului au fiecare cel puţin o catedrală reprezentativă, care înseamnă închegarea unui neam, pe temeiurile acestea se face.

Radu Dobriţoiu: Şi să amintim, părinte Gheorghe Matei, ce hram va avea?

Preot Gheorghe Matei: Hramul principal va fi chiar Înălţarea Domnului, acesta va fi pentru că este în cinstea eroilor neamului nostru, care s-au jertfit în Războiul de Independenţă, în Primul Război Mondial, chiar şi în al Doilea ş.a.m.d., deci este limpede că în cinstea lor, a eroilor noştri, este ridicată această catedrală a mântuirii neamului nostru, prin aceşti eroi.

Radu Dobriţoiu: Iată, probabil că în Anul Centenarului vom avea şi Catedrala Mântuirii Neamului, un ideal naţional, care probabil se va înplini în acest an.

Preot Gheorghe Matei: Aproape îndrăznesc să spun cu certitudine va fi sfinţită catedrala.

Radu Dobriţoiu: Ne întoarcem în Franţa. Domnule colonel Augustin Pegulescu, sunteţi unul dintre veteranii tineri ai Armatei României, un erou în viaţă, cu excepţia acestor zile speciale în care sunt amintiţi, cei care s-au sacrificat pentru ţară cât de mult percepeţi atenţia pe care autorităţile le-o acordă veteranilor militari?

Col. Augustin Pegulescu: Dacă îmi permiteţi, aş vrea să fac referire în mod special la veteranii teatrelor de operaţii. Cunosc problema, ca să zic aşa, foarte bine, şi aş vrea să vă spun că în acest moment Ministerul Apărării Naţionale, Statul Major al Apărării acordă o atenţie din ce în ce mai susţinută veteranilor din teatrele de operaţii şi problemelor pe care aceştia le au. Pot să vă spun că de aceeaşi grijă beneficiază şi văduvele şi copiii celor decedaţi în teatrele de operaţii şi dacă stau bine să-mi aduc aminte, discutăm de 28 de militari căzuţi la datorie şi aproape 200 de răniţi. Despre ce discutăm concret? În primul rând, despre crearea unui cadru legislativ, care legiferează în momentul de faţă cât mai cuprinzător cu putinţă toate problemele pe care atât cei răniţi, cât şi văduvele celor decedaţi le au, fac aici referire la, dacă vreţi, tratament în spitalele militare, dispozitive medicale pentru cei cu nevoi speciale, scaune rulante, proteze, altfel de dispozitive. Nu în ultimul rând, fac referire la faptul că militarii răniţi au fost menţinuţi în activitate cei care şi-au dorit acest lucru, iar soţiile, văduvele celor decedaţi sau copiii acestora au fost angajaţi în cadrul MApN. Aş vrea să mai fac referire şi la faptul că în ultima perioadă de timp s-a urmărit atragerea militarilor răniţi în programe de recuperare fizică şi psihică prin sport şi nu numai, şi pentru cei care nu ştiu, aş vrea să vă spun, nu ştiu dacă este neapărat un element de noutate că la nivelul Clubului Sportiv al Armatei Steaua din Bucureşti s-a înfiinţat o secţie de sport pentru persoane cu dizabilităţi. În momentul de faţă cred că suntem legitimaţi de 40-50 de militari cu dizabilităţi şi care practică diverse sporturi. Nici proiectul la care anul trecut am participat cu toţii - fac referire aici la proiectul Invictus, deşi nu este un proiect neapărat naţional, nu trebuie uitat, pentru că şi acesta contribuie la refacerea capacităţii fizice şi psihice a celor răniţi. Evident, putem să discutăm şi de faptul că probleme încă sunt. Toate lucrurile sunt perfectibile. Eu sper că timpul şi voinţa factorilor de decizie, dar şi a noastră, a celor răniţi, vor duce în viitor la îmbunătăţirea legislaţiei în vigoare şi, de ce nu, la crearea unui cadru legislativ mai complex şi care poate că în timp va deveni cumva şi un model de inspiraţie pentru societatea civilă.

Radu Dobriţoiu: Domnule colonel Augustin Pegulescu, vă mulţumesc foarte mult că aţi participat în această seară la emisiunea "Euroatlantica".

Col. Augustin Pegulescu: Şi eu vă mulţumesc.

Radu Dobriţoiu: Am fost în direct cu colonelul Augustin Pegulescu, din Franţa, unde domnia sa, împreună cu alţi 14 militari români participă la ceremonii militare şi religioase de comemorare a eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, părinte Gheorghe Matei, veteranii teatrelor de operaţii sunt şi eroi, sunt militari, eroi nu doar cei căzuţi la datorie, ci, iată, şi cei care au executat astfel de misiuni, pentru că şi-au sacrificat din viaţa lor o parte importantă, familia lor i-a susţinut. Cât de aproape este Biserica prin preoţii militari, alături de aceşti militari care, iată, au problemele lor, separat de cele ale unui militar obişnuit?

Preot Gheorghe Matei: Este evident ca Biserica este maica noastră a tuturor şi ca o bună mamă ce este se preocupă de absolut toţi creştinii din sânul ei, este cu atât mai evident că cei care au probleme sunt identificaţi în cele mai multe situaţii, posibil să şi scape anumite situaţi, sunt identificate cazurile acestea, Biserica se preocupă nu doar prin rugăciune, ci printr-o atitudine pioasă faţă de cei cu astfel de situaţii, veteranii noştri dragi şi în faţa cărora ne înclinăm pentru jertfa lor, dar şi cu acţiuni concrete legate de ajutorare materială şi poate chiar şi financiară ş.a.m.d., deci în cadrul Biseriici nu doar prin secţia de asistenţă religioasă a armatei noastre, prin Patriarhia Română, prin episcopiile teritoriale ş.a.m.d., fiecare militar cara are astfel de probleme este chemat să apeleze la ajutorul Bisericii.

Radu Dobriţoiu: Credeţi că se poate face mai mult pentru eroii României şi cei din Primul Război Mondial şi cei din al Doilea Război Mondial şi cei din teatrele de operaţii chiar din partea Bisericii?

Preot Gheorghe Matei: Cred că este o întrebare retorică de-a dreptul, pentru că obligatoriu se poate face mai mult. Trebuie să existe o empatie mult mai serioasă din partea tuturor, dar mai ales a celor care sunt chemaţi să slujească semenii lor, preoţi, episcopi ş.a.m.d. şi e nevoie să fim alături de ei.

Radu Dobriţoiu: Pentru a nu ne aduce aminte de eroii noştri doar în anumite zile, ci tot timpul să avem şi mormintele lor bine îngrijite, ceea ce nu se întâmplă peste tot în ţară, şi să avem grijă şi de veteranii teatrelor de operaţii, părinte.

Preot Gheorghe Matei: Cât adevăr spuneţi prin asta! Vă mulţumesc că aţi pomenit aşa ceva!

Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final. Am vorbit în această ediţie despre Armata României şi idealul naţional, emisiune inclusă în producţiile editoriale dedicate Centenarului Marii Uniri.


Sunt Radu Dobriţoiu şi, alături de producătorul emisiunii Nicu Popescu vă mulţumesc pentru că aţi ascultat emisiunea Euroatlantica la Radio România Actualităţi.

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica 11 Martie 2022, 10:09

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina

Euroatlantica: Ucraina - Jurnal de război; Radio România Actualități. Invitații emisiunii au fost colegii mei Ilie Pintea și...

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica 11 Februarie 2022, 21:28

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022

Securitatea Europei, între baletul diplomatic și zâmbetele autocrate

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica 21 Ianuarie 2022, 10:20

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022

"Euroatlantica" - "Est-Vest, dialog sau confruntare"

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica 07 Ianuarie 2022, 11:53

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica 03 Ianuarie 2022, 13:09

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică

Euroatlantica - Ediția din 30 decembrie 2021.

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica -  Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica 17 Decembrie 2021, 16:35

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"
Euroatlantica 03 Decembrie 2021, 13:57

Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"

Euroatlantica- Ediția din 2 decembrie 2021.

Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"
"Euroatlantica" - Securitatea naţională
Euroatlantica 26 Noiembrie 2021, 07:09

"Euroatlantica" - Securitatea naţională

Euroatlantica- Ediția din 25 noiembrie 2021.

"Euroatlantica" - Securitatea naţională