Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Armata României în interiorul NATO şi în misiuni internaţionale

Armata României, participarea la misiuni internaţionale şi importanţa capacităţilor militare ale României în interiorul Alianţei Nord-Atlantice: invitat generalul Dumitru Scarlat.

Armata României în interiorul NATO şi în misiuni internaţionale

23 Decembrie 2016, 08:31

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit! Vorbim în această ediţie despre Armata României, participarea la misiuni internaţionale şi importanţa capacităţilor militare ale României în interiorul Alianţei Nord-Atlantice. După o perioadă dominată de reforme sistemice şi de restructurări în ultimii 20 de ani, Armata României a ajuns printre cele mai respectate din interiorul NATO, profesionalismul şi devotamentul militarilor impunându-ne în interiorul Alianţei. Discutăm, aşadar, despre Armata României cu trei veterani ai teatrelor de operaţii din Afganistan şi Irak. În studioul Radio România Actualităţi de la Bucureşti participă la "Euroatlantica" şeful Statului Major al Forţelor Terestre, generalul locotenent Dumitru Scarlat şi colonelul Augustin Pegulescu, comandantul Centrului Zonal Timiş. De la Craiova vom fi în direct cu colonelul Dan Ionescu, şeful de Stat Major al Brigăzii 2 Infanterie "Rovine", prezent în studioul Radio România Oltenia Craiova. Un duplex între Bucureşti şi Craiova, Cetatea Băniei fiind şi sediul Brigăzii Multinaţionale NATO. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica". Discutăm în această ediţie despre Armata României în interiorul NATO şi în misiuni internaţionale. Domnule general Dumitru Scarlat, bun venit la Radio România Actualităţi!
Dumitru Scarlat: Domnule Radu Dobriţoiu, mulţumesc foarte mult pentru invitaţie şi mă bucur de revedere.
Radu Dobriţoiu: Dle colonel Augustin Pegulescu, vă mulţumesc pentru că aţi acceptat invitaţia de a participa la "Euroatlantica".
Augustin Pegulescu: Bună seara, mulţumesc şi eu pentru invitaţie, am onoarea să vă salut, dle general şi îl salut şi pe colegul de la Craiova, Dan Ionescu, şi prietenul nostru.

Radu Dobriţoiu: Avem legătura şi cu studioul Radio România Oltenia Craiova. Dle colonel Dan Ionescu, am onoarea să vă salut de la Bucureşti!

Dan Ionescu: Dle Radu Dobriţoiu, este o onoare pentru mine să vă aud şi daţi-mi voie în acelaşi timp să îl salut pe dl general - dle general, am onoarea! - şi pe colegul meu Augustin. O seară frumoasă!
Dumitru Scarlat: Şi eu vă salut cu mare drag!

Radu Dobriţoiu: Dle general Dumitru Scarlat, misiunile internaţionale au impus adaptarea Armatei României la colaborarea cu trupele americane, la adaptarea unor proceduri NATO, la o regândire a doctrinei de apărare. Cât de importante au fost aceste repere pentru reconstrucţia Armatei României?
Dumitru Scarlat: Toată lumea ştie că partenerii noştri strategici sunt Armata SUA. Noi am fost deosebit de bucuroşi să putem participa la misiuni în teatrele de operaţii împreună cu această bravă armată. Am participat cu peste 40.000 de ostaşi la aceste misiuni, unii dintre ei, de câte două sau de trei ori, în teatrele de operaţii atât din Irak, precum şi în Afganistan. Noi am fost ajutaţi foarte mult în tot ceea ce priveşte echipamentele noastre militare, pentru că echipamentele noastre sunt destul de vechi, iar prioritate pentru noi a fost protecţia personalului. Echipamentele pe care le-am primit noi de la partenerii noştri au însemnat viaţă pentru ostaşii noştri, nivel de protecţie foarte mare, ceea ce a dus la diminuarea substanţială a problemelor pe care un teatru de operaţii precum Irakul şi Afganistanul le pot genera. Pentru toate aceste misiuni vreau să vă spun că ne-am pregătit în condiţii foarte bune, ne-am selectat personalul, ne-am pregătit în ţară în condiţii foarte bune, în poligoanele noastre, precum şi în poligoanele partenerilor noştri, în mod deosebit în Germania, în Grafenwöhr şi Hohenfels, unde noi trimitem trupele înainte de a le desfăşura în misiuni. Noi a trebuit să cunoaştem foarte bine procedurile. Este foarte important să cunoşti procedurile NATO. Le-am însuşit în condiţii foarte bune...
Radu Dobriţoiu: Şi le-aţi aplicat.

Dumitru Scarlat: Şi le-am şi aplicat în condiţii foarte bune. Vreau să vă spun că de fiecare dată, în discuţiile pe care le avem cu partenerii noştri, rezultă faptul că ostaşii români sunt foarte serioşi, foarte bine pregătiţi în tot ce priveşte aceste proceduri şi le aplică întocmai. Participarea împreună cu această armată la astfel de misiuni a dezvoltat foarte mult pregătirea noastră ca ostaşi.

Radu Dobriţoiu: A reprezentat, totodată, şi punerea în aplicare a tuturor STANAG-urilor, procedurilor NATO, în mod direct, implicit şi foarte practic, ceea ce a dus treptat -şi acum, din ce în ce mai consolidat - la integrarea totală a Armatei României şi a forţelor terestre pe care le comandaţi în Alianţa Nord-Atlantică.
Dumitru Scarlat: Pentru a putea desfăşura astfel de activităţi, noi a trebuit să fim interoperabili. Această interoperabilitate a fost dată în primul rând de cunoaşterea limbii engleze, pentru a putea colabora cu partenerii noştri. De asemenea, de cunoaşterea procedurilor şi de standardele de care vorbiţi; noi ni le-am însuşit de fiecare dată, le-am analizat la nivelul Statului Major General, al Statului Major al Forţelor Terestre, după care le-am implementat. Şi acestea au generat procedurile pe care noi le-am aplicat în teatrele de operaţii de fiecare dată.

Radu Dobriţoiu: Domnule colonel Dan Ionescu, aţi fost în misiunea "Alba" alături de regretatul general Ion Sorin şi am onoarea să aduc aminte de acest simbol al Armatei României, cu atât mai mult cu cât discutăm despre misiunile din teatrele de operaţii. Apoi aţi fost în misiunea din Irak, unde îmi amintesc că am fost vecini de cort. Acolo, în Irak, aţi participat la prima misiune de luptă a Armatei României într-un teatru de operaţii după Răboiul Al II-lea Mondial - este vorba de bătălia de la Nassirya. Am fost acolo şi ştiu că a fost o adevărată provocare. Cât de mult a contat această experienţă nu doar pentru dvs, ci şi pentru trupele româneşti?
Dan Ionescu: Misiunea "Alba" a fost cea de-a doua misiune la care participam, după misiunea din Angola, din 1995, misiune destul de dificilă; chiar dacă ea a fost de scurtă durată, a avut caracteristicile ei, care ne-au pus în mişcare cu tot ceea ce însemna atât cunoştinţe, cât şi acţiune. La misiunea "Alba", si dl colonel Pegulescu a fost parte şi a fost un privilegiu pentru ambii să fim sub comanda generalului Ioan Sorin. Misiunile acestea şi cât de mult au contat ele pentru noi - aş vrea să spun că toate la un loc contează, pentru că în fiecare se învaţă câte ceva, în fiecare experienţe noi şi orice astfel de misiune practic până la urmă înseamnă ceva nou, chiar dacă în ea se aplică toată experienţa noastră şi cunoştinţele pe care le-am acumulat de-a lungul timpului noi şi subordonaţii noştri.

Radu Dobriţoiu: Domnule colonel Augustin Pegulescu, ne-am cunoscut prima dată în Afganistan, Kandahar, apoi în Irak eraţi locţiitorul comandantului Cristian Dinulică, pe atunci era Batalionul 32 Mircea, o misiune importantă cea din Irak, eraţi locţiitorul comandantului. Cum aţi văzut această misiune din perspectiva experienţei acumulate de infanteriştii români de atunci?

Augustin Pegulescu: Într-adevăr, domnule Dobriţoiu, suntem colegi cu state vechi, putem spune că am făcut armata împreună şi mă bucur de fiecare dată când ne întâlnim. Referitor la misiunea pe care în anul 2007 am desfăşurat-o împreună cu Batalionul 32 Infanterie de la Timişoara în teatrul de operaţii din Irak, pot să vă spun că pentru mine este unul dintre momentele memorabile. A fost o misiune care a avut - şi cred că nu uită nimeni - în 21 septembrie un incident deosebit, care s-a lăsat cu cinci răniţi şi un mort.
Radu Dobriţoiu: Să amintim acum de soldatul poet Ion Grosaru, sublocotenent post-mortem. Să aducem aminte şi de Iovi...

Augustin Pegulescu: Este vorba de plutonierul Marius Iovi de la Timişoara, căpitanul Dănuţ Nicola...

Radu Dobriţoiu: Grav rănit, nevăzător acum în urma acelui accident.
Augustin Pegulescu: Da, căpitanul Ilie Barbu...

Radu Dobriţoiu: Să aducem aminte şi de subofiţerul Ganea, care n-a precupeţit nimic pentru a-i scoate pe aceşti oameni din transportorul care era deja în flăcări.

Augustin Pegulescu: Domnule Dobriţoiu, mai devreme domnul general şi colegul Dan Ionescu vorbeau despre respectarea tehnicilor, tacticilor şi procedurilor. Faptul că aceşti oameni - din păcate, unul nu, dar ceilalţi cinci - sunt în viaţă se datorează exclusiv faptului că acest om a respectat tacticile, tehnicile şi procedurile medicale pe care le-a învăţat la Spitalul Militar de Urgentă din Timişoara şi în acelaşi timp sângelui rece de care a dat dovadă! Şi pentru el sunt ferm convins că era prima şi nici nu ştiu dacă de atunci a mai reuşit să trăiască o astfel de experienţă.

Radu Dobriţoiu: Şi-a dat vesta jos, a întins-o, şi-a scos camarazii, i-a aşezat pe acea vestă...
Augustin Pegulescu: Vreau să vă spun că am ajuns la locul incindentului surprinzător de repede, adică înaintea /care-of/-ului aerian, exact... Ştiţi că uneori mai sunt şi momente din astea care sunt pline de ghinion. În momentul respectiv, QRF-ul aerian executa un mic exerciţiu al lor - au întârziat cinci minute faţă de timpul stabilit. În această perioadă, /care-of/-ul nostru terestru, comandat de pluton era chiar o fată, îmi aduc aminte, care în momentul de faţă cred că lucrează la Făgăraş, la Centrul de instruire Getica, ne-am deplasat în cea mai mare viteză, am ajuns - ultimii doi răniţi, chiar am participat la ridicarea tărgilor şi punerea lor în elicopter mpreună cu Ganea şi cei care mai erau acolo.
Radu Dobriţoiu: A fost o zi tristă pentru Armata României, pentru trupele româneşti. Domnule general locotenent Dumitru Scarlat, iată, proceduri puse în practică au salvat viaţa unor militari. Unii dintre ei au revenit la trupă după aceea, alţii, din păcate, cu sprijinul aliaţilor americani, au ajuns la recuperare, cum este cazul lui Marius Iovi. Cât de mult ne ajută pentru a merge mai departe, chiar şi într-o situaţie de război, aceste proceduri?

Dumitru Scarlat: Cunoaşterea lor, exact cum spunea domnul colonel Pegulescu, duce la evitarea multor situaţii neplăcute şi noi ne dorim ca de fiecare dată ca toţi ostaşii noştri să cunoască foarte bine aceste proceduri. Lecţiile pe care spuneam că le identificăm se regăsesc de fiecare dată în documentele noastre de bază. Referitor la cei care au avut şi au probleme, trebuie să ştiţi că noi suntem foarte atenţi cu aceşti militari şi căutăm prin toate mijloacele posibile să-i integrăm în structurile noastre şi să le arătăm că noi avem grijă de ei.

Radu Dobriţoiu: Este părerea mea acum, bazată pe experienţa din teatrele de operaţii, domnule general, contează foarte mult şi faptul că dvs aţi ajuns la acest grad, general cu trei stele, comandantul Forţelor Terestre, după ce aţi participat la misiuni alături de trupe, în misiuni dificile şi aveţi această experienţă. Aţi fost alături de ei, aţi mâncat la masă cu ei, aţi fost în misiuni cu ei, ce a contat foarte mult.
Dumitru Scarlat: Lupii Negri, batalionul cu care eu am fost în misiune în Afganistan, ştiu bine că de fiecare dată când era o misiune nouă, eu conduceam detaşamentul numai pentru a vedea exact ceea ce se întâmplă acolo şi a şti cum trebuie pregătită următoarea misiune.

Radu Dobriţoiu: Am vorbit de multe ori la "Euroatlantica" despre generalii teatrelor de operaţii şi să amintim din nou, pentru că am vorbit de bătălia de la Nassiriya şi în acea noapte de 14 spre 15 mai 2004 era atunci locotenent Nicolae Ciucă, şi-a asumat, în calitate de comandant al Batalionului 26 Infanterie "Neagoe Basarab", Scorpionii Roşii, şi-a asumat comanda acestei misiuni de luptă. Domnule colonel Dan Ionescu, aţi fost în acel detaşament constituit din aproximativ 100 de militari, cât contează un comandant care îşi comandă trupele în lupte - iată, a ajuns acum în fruntea armatei - cât de mult credeţi că contează asta pentru Armata României?

Dan Ionescu: Bătălia de la Nassiriya, pentru ascultătorii dvs, suntem datori s-o spunem cu toţii, cei care am fost acolo, este un moment important nu numai pentru noi, ci şi pentru dvs, pentru că aţi trăit-o cu toată fiinţa în punctul de comandă al batalionului la momentul respectiv, unde se auzea absolut tot ce se desfăşura în cele trei ambuscade în care am intrat cu acel detaşament condus de către domnul general Ciucă, la vremea respectivă, cum spuneaţi, locotenent colonel. Ca militar, după o carieră de 26 de ani şi cu misiunile prin toate teatrele de operaţii unde Armata României a trimis trupe, pot spune la acest moment că nu ai cum să comanzi o structură, să fii pregătit să o conduci în luptă, indiferent de nivelul acelei lupte, fără să fi făcut fiacare pas necesar pentru pregătirea acestor trupe pe care le comanzi, fără să experimentezi şi fără să treci prin verificarea luptei. Ei, acest gen de acţiuni în care ai condus trupele în teatrul de operaţii la ora actuală, şi nu numai, sunt, dacă vreţi, examenul de bază pe care noi, comandanţii, îl dăm pentru a vedea dacă suntem sau nu suntem capabili, cu cunoştinţe şi experienţe trăite, să ne conducem militarii către victorie. Ei bine, mi se pare esenţial ca pe lângă ceea ce înseamnă o acumulare cognitivă, o acumulare de experienţe la instruire, să ai o acumulare de experienţe în teatrul de operaţii acolo unde îţi verifici aceste aptitudini de comandă.

Radu Dobriţoiu: Domnule colonel Augustin Pegulescu, aţi avut o cumpănă, aţi supravieţuit unui atac cu un dispozitiv exploziv improvizat în Afganistan. Cum v-a ajutat armata după acest incident?
Augustin Pegulescu: A fost un moment deosebit şi mărturisesc că şi după şapte ani am momente, aşa, când retrăiesc acest moment nefericit. Foarte sincer, vreau să vă spun că am fost permanent ajutat de către MApN, de către Forţele Terestre, Statul Major General, iar faptul că în acest moment sunt în activitate, sunt comandant al unei unităţi militare, duc o viaţă normală, eu cred că spune totul. Într-adevăr, începutul, aşa cum amintea şi domnul general, mai devreme, începuturile misiunilor noastre în teatrele de operaţii probabil că ne-a surprins din unele puncte de vedere mai puţin pregătiţi, lecţiile învăţate, experienţele acumulate au dus la paşi, zic eu, suficient de importanţi şi paşi destul de mari şi pe această linie a protecţiei pe care armata o acordă celor care, de-a lungul celor, cred că nu greşesc, 13 ani de misiuni, au suferit sub o formă sau alta tot felul de vătămări.

Radu Dobriţoiu: Domnule general Dumitru Scarlat, de la 1 ianuarie va fi pusă în aplicare legea rezervistului voluntar. Am înţeles din declaraţiile domnului ministru Mihnea Motoc, vor fi într-o primă etapă aproximativ 3.700 de tineri primiţi pentru serviciul militar voluntar. Şi repet şi subliniez voluntar, pentru că mulţi au înţeles greşit această lege şi au crezut că se revine la serviciul militar obligatoriu care, spunem şi aducem aminte, a fost de fapt suspendat, nu a fost desfiinţat. Probabil că aceşti tineri recruţi se vor îndrepta spre Forţele Terestre.

Dumitru Scarlat: Am auzit foarte mulţi tineri care doresc să se instruiască şi, într-un fel sau altul, să fie parte la tot ce înseamnă apărarea ţării noastre. La nivelul Statului Major al Forţelor Terestre am identificat structurile unde aceşti tineri pot veni şi se pot instrui, de asemenea, şi în funcţie de nevoile pe care noi le avem, să le oferim specialităţile, în aşa fel încât să aibă posibilitatea să aleagă să fie parte în structurile noastre, structuri şi de comandă şi structuri de execuţie. Şi noi ne bucurăm foarte mult de faptul că aflăm intenţia tinerilor de a veni către Forţele Terestre.

Radu Dobriţoiu: Va fi o investiţie pe temen lung pentru armată, va costa asta. Este prevăzută finanţarea într-un proiect de buget?

Dumitru Scarlat: În bugetul Statului Major al Forţelor Terestre pentru anul 2017 trebuie să ştiţi că noi avem alocată o sumă, astfel încât să putem primi voluntari pentru instrucţie. Este lesne de înţeles că totul costă. Şi în cadrul bugetului, pe lângă toate celelalte probleme specifice pe care le avem noi, de personal...
Radu Dobriţoiu: De cartiruire, cazarmament...

Dumitru Scarlat: Sigur că da... echipament pentru că în momentul în care au venit în cazarmă, ei trebuie să primească un echipament, echipament care să le fie bun şi pe care să-l folosească pentru instruire, în mod deosebit în poligoanele noastre şi, de asemenea, şi în sălile de curs, pentru că ei trebuie să fie pregătiţi din toate punctele de vedere.


Radu Dobriţoiu: Adică vor avea două ţinute, nu ca pe vremea mea, când armata era un pic mai dură cu cei incorporaţi?
Dumitru Scarlat: Dvs ştiţi că la nivelul Statului Major General şi al Statului Major al Forţelor Terestre, şi nu numai, noi discutăm acum despre o nouă ţinută, un nou echipament care să fie mult mai bun decât ceea ce a fost până acum.


Radu Dobriţoiu: A fost prezentat de Ziua Armatei, a fost prezentat la 1 decembrie la parada naţională. Este, iată, un echipament de luptă cu totul nou.


Dumitru Scarlat: Da, aşa este. Noi l-am analizat în decurs de un an de zile. Trebuie să ştiţi că militari din Statul Major al Forţelor Terestre au fost echipaţi cu această ţinută şi cu tot ce înseamnă echipamentul nou şi el a făcut faţă cerinţelor. După o perioadă, noi ne-am exprimat observaţiile, acestea au fost înţelese şi aplicate, iar noul echipament este cel pe care noi ni-l dorim pentru ostaşii noştri. Şi grija noastră pentru personal a fost de-a lungul timpului, este în continuare, pornind de la echipamente, şi am discutat despre echipamentele individuale, dar vreau să vă spun că s-au făcut paşi importanţi, şi noi credem în modernizarea forţelor armate, de asemenea, aş dori să ştiţi că la nivelul Statului Major al Forţelor Terestre, în funcţie de bugetul pe care îl avem, noi stabilim priorităţi, dar noi ştim că începând cu anul viitor două procente din PIB vor ajunge către Ministerul Apărării Naţionale. Asta înseamnă foarte mult, pentru că, vă spuneam, echipamentele noastre sunt destul de vechi, trebuie schimbate şi toată lumea ştie treaba acesta, însă ştim cu toţii că nu pot fi realizate aceste schimbări peste noapte. Noi suntem dintre cei care susţinem foarte mult industria naţională de apărare şi ne dorim ca echipamentele pe care le vom primi să fie realizate aici, în ţară.


Radu Dobriţoiu: Ne întoarcem la Craiova. Domnule colonel Dan Ionescu, sunteţi locţiitorul comandantul unei brigăzi nominalizate ca brigadă multinaţioală NATO. Ca oltean, ce sentimente aveţi?
Dan Ionescu: Cu siguranţă - nu numai ca oltean, şi ca militar - este un sentiment de mândrie. Dacă doriţi, este o confirmare a faptului că, aşa cum spunea şi domnul general, cum spuneaţi şi dumneavoastră, ne-am străduit să ne facem datoria acolo unde am fost. Am fost printre primii care am intrat în teatrele de operaţii, aşa cum spuneam, din '96, şi faptul că oltenii, 'Scorpionii Roşii', dar nu numai, şi cei Negri, au la activ 13 misiuni desfăşurate numai de către ei cu rezultate excelente ne face să credem că au determinat conducerea armatei sa ia această decizie. Această brigadă multinaţională trebuie să se transforme în ceea ce conducerea armatei doreşte de la noi şi suntem gata s-o facem şi avem şi resursa necesară!
Radu Dobriţoiu: Domnule general Dumitru Scarlat, încheiem emisiunea cu un răspuns de la dumneavoastră. 2016 a fost un an important din perspectiva înzestrării Armatei României. Trebuie să continue, cred, acest proces.
Dumitru Scarlat: Cu siguranţă că tot ce înseamnă modernizarea echipamentelor va continua. Noi ne-am stabilit priorităţi, pentru că bugetul pe care îl avem şi pe care îl vom avea nu ne va asigura într-un timp scurt absolut totul. Sunt discuţii foarte avansate referitoare la tot ce înseamnă echipamentele pentru forţele terestre şi eu am convingerea că structurile care au responsabilităţi şi sunt competente prin legi pentru Statul-Major al Forţelor Terestre îşi vor face treaba, aşa încât noi să primim echipamentele de care avem nevoie. Şi fac referire aici în primul rând la echipamente pentru structurile de cercetare. Avem în discuţie foarte mult avansată despre avioane fară pilot, despre senzori; de asemenea, discutăm foarte mult de echipamentele pentru lupta împotriva mijloacelor aeriene, discutăm foarte mult despre mijloacele blindate, pentru că transportoarele noastre au peste 40 de ani în exerciţiu. S-au purtat dscuţii foarte elaborate...


Radu Dobriţoiu: Inclusiv pentru acele elicoptere pentru transportul trupelor terestre...

Dumitru Scarlat: Ne-am dorit foarte mult, şi pentru o etapă noi am vrea elicoptere de atac, pentru că sunt cele care ne ajută pe noi foarte mult în apărarea fruntariilor ţării. Şi discuţiile noastre în primul rând sunt pentru elicoptere de atac şi ulterior vom discuta pentru alt tip de elicoptere.
Radu Dobriţoiu: Capacităţi aeriene care vor fi integrate, la fel, similar cu alte state din NATO, forţelor terestre.
Dumitru Scarlat: Armatele dezvoltate din NATO au în cadrul forţelor terestre şi aceste capabilităţi, pe care noi ni le dorim acum!

Relizator Radu Dobriţoiu, producător Nicu Popescu.

Fonduri pentru Ucraina - renaşterea speranţei
Euroatlantica 26 Aprilie 2024, 11:10

Fonduri pentru Ucraina - renaşterea speranţei

Euroatlantica, ediția din 25 aprilie 2024.

Fonduri pentru Ucraina - renaşterea speranţei
Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022
Euroatlantica 29 Aprilie 2022, 21:44

Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022

După războiul din Ucraina un nou îngheţ al relaţiilor Est - Vest?

Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022
Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica 11 Martie 2022, 10:09

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina

Euroatlantica: Ucraina - Jurnal de război; Radio România Actualități. Invitații emisiunii au fost colegii mei Ilie Pintea și...

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica 11 Februarie 2022, 21:28

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022

Securitatea Europei, între baletul diplomatic și zâmbetele autocrate

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica 21 Ianuarie 2022, 10:20

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022

"Euroatlantica" - "Est-Vest, dialog sau confruntare"

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica 07 Ianuarie 2022, 11:53

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica 03 Ianuarie 2022, 13:09

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică

Euroatlantica - Ediția din 30 decembrie 2021.

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica -  Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica 17 Decembrie 2021, 16:35

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021