Apel matinal - Invitat: ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (11 decembrie, ora 8:31) - Emisiunea: "Matinal" - Realizatori: Daniela Petrican și Cătălin Cîrnu
Daniela Petrican: Reprezentanții Ministerului Fondurilor Europene și cei ai Băncii Mondiale discută posibilitatea implementării antreprenoriatului în sistemul de educație românesc prin intermediul unor vouchere din programele de fonduri europene destinate îmbunătățirii resurselor umane. Vizate pentru noul ciclu bugetar european, 2021-2027, sunt programele Start-Up Plus și Start-Up Diaspora, în condițiile în care guvernul sprijină mediul de afaceri să se dezvolte în direcții cu valoare adăugată ridicată. Pentru "Apelul Matinal", ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș, a fost invitatul lui Victor Caraculacu.

AUDIO:

Reporter: Domnule ministru, care sunt coordonatele programului "Diaspora Start-Up", unde și cine se poate înscrie?
Marcel Boloș: Apelul pentru "Start-Up Diaspora" a fost unul dintre cele mai de succes. În cadrul acestui apel
s-au creat aproximativ 1.060 de întreprinderi mici și mijlocii și 2.400 de locuri de muncă, ceea ce reflectă interesul pe care cei din afară l-au avut pentru acest tip de apel. Este vorba de românii plecați în străinătate care au aplicat pe această componentă de apel de proiecte finanțate din fonduri structurale, și-au putut dezvolta propriile afaceri și și-au putut crea locuri de muncă pentru a susține business-ul pe care l-au propus pentru finanțare.
Reporter: Există și o implicare a statului român? Întreb pentru că de obicei fondurile europene se alocă și cu o cofinanțare din partea beneficiarului.
Marcel Boloș: Da, deci, din partea statului român există o componentă de cofinanțare, care este cuprinsă în regulamentele financiare ale Comisiei. Este vorba de acea cofinanțare de 15% pe care o asigură statul român. Sigur că a fost un început timid, fiindcă am avut alocat 30 milioane de euro pentru început. Proiectele depuse au fost de peste 400% ca și grad de solicitare. Deci, interesul pe zona de anteprenoriat din diaspora a fost unul pe măsură, statul român având această sarcină a cofinanțării pe care o asigură pentru implementarea de proiecte.
Reporter: Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, principalele domenii de aplicare ale programului "Diaspora Start-Up"? Unde se caută acum investiții?
Marcel Boloș: Domeniul construcțiilor este de departe cel mai solicitat și cu inițiativele cele mai numeroase din partea românilor plecați în străinătate, după care zona de servicii este în topul căutărilor pentru ceea ce înseamnă serviciile de întreținere auto, zona de activități meșteșugărești, zona aceasta, spunem noi, a "micului business", însă este de asemenea foarte interesant țările de proveniență, pentru că cei mai mulți care au depus aplicații de finanțare, în procent de 24,9%, sunt din Spania, Spania este pe primul loc, după care în top urmează Italia, fiind un interes deosebit din această zonă pentru a dezvolta proiecte în România.
Reporter: Cei 40.000 de euro sunt o sumă care ar tenta, probabil, mulți tineri să înceapă o afacere. Vă întreb, pentru că vocile critice spun că există posibilitatea creării unei discriminări față de tinerii care locuiesc în România și care nu beneficiază, probabil, de astfel de condiții pentru începerea unei afaceri.
Marcel Boloș: Să știți că acest lucru îl avem în vedere pentru următoarea perioadă de programare. Este o zonă de interes pe care o urmărim cu atenție; este vorba de tineri care au aceste calități antreprenoriale, pentru că, până la urmă, banii sunt depuși, aplicațiile de finanțare sunt gândite pentru a dezvolta aceste activități de antreprenoriat. Practic, suntem în momentul de față în situația în care realizăm aceste studii cu privire la următoarea perioadă de programare, vorbesc de perioada de programare 2021-2027, și în atenție sunt aceste categorii sociale, mai ales tinerii care au finalizat studiile și care au abilități antreprenoriale validate în cadrul unor cursuri organizate în acest sens, pentru ca mai apoi să aibă șansa aceasta de a-și dezvolta propria afacere prin aceste vouchere, pe care le gândim, antreprenoriale, a căror valoare încă nu am stabilit-o, dar ne gândim foarte serios la o modalitate prin care să sprijinim inițiativa antreprenorială în rândul tinerilor. Este vorba, în cele din urmă, de o schimbare de paradigmă la nivelul alocărilor de resurse care privesc capitalul uman, accea prin care încercăm să legăm ciclul educațional de ciclul antreprenorial, adică transferul competențelor dobândite în procesul educațional în economia reală prin intermediul acestor vouchere antreprenoriale.

Transcrierea interviului a fost asigurată de agenţia de presă RADOR.