Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: ÎNTRE PRIETENI Luni, 16 Septembrie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobrițoiu

23 August 2019
Vizualizari: 2178
Comentează add

Apărarea cibernetică la începutul erei 5G

radu-dobritoiu

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (22 august, ora 21:05) - realizator Radu Dobriţoiu:
Bun găsit... Spaţiul cibernetic a evoluat rapid în ultimii ani, dezvoltându-se cu un potenţial deseori greu de controlat. Suntem la început de eră 5G, perioadă asemănată deseori cu o a doua revoluţie industrială pentru omenire, cu impact asupra tuturor domeniilor imortante, fie ele civile sau militare. Dezvoltările tehnologiilor şi a vitezei cu care sunt schimbate date şi informaţii  influențează pozitiv omenirea, dar, în același timp, oferă noi zone vulnerabile. Un teritoriu virtual, denumit generic 'spațiul cibernetic', a devenit extrem de important pentru securitatea planetei. Spațiul cibernetic este folosit deseori pentru a se lansa atacuri informatice sau informaționale, ceea ce impune și măsuri defensive. Alianța Nord-Atlantică și-a modificat strategiile defensive și depune eforturi pentru a se adapta la provocările pe care le aduce era 5G.

Ultimele trei reuniuni ale NATO, pornind cu summitul din Țara Galilor, continuând cu Polonia și apoi la Bruxelles, au avut pe agenda ca subiect important securitatea cibernetică, un domeniu din ce în ce mai important, o armă foarte complexă în secolul 21, care a impus, inclusiv în Armata României, înființarea Comandamentului Apărării Cibernetice. Invitații acestei ediții "Euroatlantica" sunt directorul general CERT-RO, Cătălin Aramă, și colonelul în rezervă Florin Jipa, fost purtător de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale. Urmează să intrăm în legătură prin telefon cu Ioan-Cosmin Mihai, vicepreședinte Asociația Română pentru Asigurarea Securității Cibernetice. Sunt Radu Dobrițoiu şi vă invit să rămâneți alături de Radio România Actualități pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica". Tema ediției: apărarea cibernetică la începutul erei 5G.

ASCULTAŢI AICI EMISIUNEA ÎNREGISTRATĂ


Bună seara, domnule Cătălin Arama. Bună seara, domnule colonel Florin Jipa.

Cătălin Aramă: Bună seara.
Florin Jipa: Bună seara dumneavoastră și ascultătorilor noștri.
Radu Dobriţoiu: Domnule Cătălin Aramă, România, prin CERT-RO, este printre singurele țări din lume care dispune de un număr telefonic de urgență pentru semnalarea atacurilor cibernetice. Vă rog să ne dați mai multe informații despre numărul 1911 și despre intenția de a impune acest număr la nivel european. Cătălin Aramă: Așa este. Vorbim despre un număr unic apelabil din toate rețelele. Într-adevăr, România este al doilea stat în lume care pune la dispoziția cetățenilor, administrației, a companiilor un număr unic, apelabil din toate rețelele  pentru raportarea incidentelor de securitate cibernetică, primul stat fiind Israelul, care a făcut acest pas. Așa cum spuneam, la data de 2 mai anul acesta, MCSI, Ministerul Comunicațiilor și CERT-RO au făcut operațional numărul unic 1911, apelabil din toate rețelele, la care pot fi raportate incidente de securitate cibernetică de către persoane fizice, juridice, instituții publice, oferindu-li-se o asistență primară și consiliere pentru diagnosticare și remediere. Este foarte important să subliniem că la acest număr răspunde o persoană, o persoană care poate oferi un prim sfat util, indiferent dacă incidentul s-a produs sau dacă există suspiciunea creării unui incident.
Astfel, sună persoane care au suferit un incident și primesc informații despre cum să diminueze pagubele incidentului, ce să facă, care sunt primii pași pe care trebuie să îi întreprindă, sau sunt persoane care ne anunță că au primit un mesaj, și aici mă refer - pot să dau un exemplu - la phishing, care îi trimite pe o pagină, care le cere datele personale, și noi îi sfătuim că nu este bine sau, dacă au accesat, ce anume trebuie să facă în primul moment, unde... mai departe, dacă există un prejudiciu, trebuie să se adreseze poliției și tot așa. Primesc sfaturi utile pentru remedierea incidentului și pentru diminuarea impactului. Acest număr unic a fost creat printr-un proiect cu o finanțare europeană, care a pus la dispoziție infrastructura, apoi ne-am gândit ca acest proiect să aibă un număr apelabil din toate rețelele unic. Proiectul european se înscrie într-o serie de proiecte europene, pe care CERT-RO le implementează, în dorința de a-şi consolida capacitatea operațională, mai ales acum, în contextul în care, de la începutul anului, este autoritate în domeniul securității cibernetice.

Radu Dobriţoiu: România dorește, pe de altă parte, ca acest număr, 1911, să devină număr unic în toate țările din UE, pentru atacurile cibernetice.

Cătălin Aramă: Ceea ce este o dorință și este un demers firesc, cred eu, și, probabil, va fi salutat și va fi adoptat de celelalte țări europene în momentul în care va fi ridicat la nivelul de propunere europeană, pentru că, în clipa de față, vorbim de o conjunctură în care există și un framework legislativ european /.../. Vorbim... de directiva NIS. Desigur, vorbim de lobalizare, vorbim de companii care au activitate în mai multe țări, totodată știm că atacurile cibernetice nu au granițe, dar, dacă putem acest lucru și am adus un cadru legislativ la nivelul UE, mergând, mai apoi, în a creea un cadru legislativ la nivelul fiecărei țări, acest cadru reprezintă și o platformă de comunicare pentru țările europene sau între instituțiile aceluiași stat.

Vorbim de puncte unice de contact la nivelul statelor membre, privind comunicarea în ceea ce privește amenințările cibernetice, vulnerabilitățile care pot fi adresate. Tocmai de aceea, existența unui număr unic la nivel european pentru astfel de incidente este o idee foarte bună și care, probabil, va fi /.../ de succes.

Radu Dobriţoiu: Această inițiativă presupune ca, pe viitor, toate aceste CERT-uri dintre instituții specializate din state europene să colaboreze și între ele?

Cătălin Aramă: Deja colaborează; sau există de mult timp înființară o rețea a CERT-urilor, CSIRT network, din care România face parte și am avut onoarea să o și prezidăm pe perioada președinției României, am condus acest grup de lucru, deci există o rețea a CERT-urilor naționale, care deja schimbă informații. Au existat finanțări care au presupus realizarea de platforme de comunicații la nivelul statelor membre, ca, în perspectivă, să existe /.../ Core service /.../ le nivel european, pentru raportarea incidentelor și a vulnerabilităților.

Radu Dobriţoiu: La acest număr, 1911, număr telefonic de urgență pentru semnalarea atacurilor cibernetice, pot apela persoane fizice, administrația publică, corporații, firme?

Cătălin Aramă: Exact cum vă spuneam. Proiectul a plecat de la a pune la dispoziție, de la a facilita comunicarea cu cei care sunt dispuși spre a suferi incidente de securitate cibernetică, și vine din o obligativitate pe care o aduce transpunerea legislației naționale a directivei, și anume, aceea că incidentele de securitate cibernetică, pentru operatorii de servicii esențiale, trebuiesc raportate... există o condiție obligatorie de a le raporta. Așa că a venit platforma, avem acest suport tehnic pe care îl punem la dispoziție, însă, practica o demonstrează că acest call center, 1911, a devenit un număr ușor accesibil cetățenilor. Cele mai multe apeluri care le-am avut, le-am avut de la cetățeni. Și, aici, probabil, trebuie să ținem cont că operatorii de servicii esențiale și furnizorii de servicii digitale au și niște condiții mai speciale de raportare. Este un format special, în care ei oferă mai multe date; astfel încât, prin apelul la 1911, se poate iniția doar raportarea incidentului.

Dar pentru cetățeni s-a dovedit a fi un lucru foarte util și foarte practic, pentru că cele mai multe incidente - și mă refer la campanii, de phishing, spam, la vishing, la infecții cu malware -, ei le raportează. Astfel încât, în patru luni de zile, de când am pus în funcțiune numărul, am avut peste 500 de incidente de securitate cibernetică raportate, și ceea ce înseamnă de aproape patru ori mai mult decât în mod obișnuit.

Radu Dobriţoiu: Am vorbit, în principal, despre spațiul cibernetic civil. În preambulul emisiunii, am amintit de noile strategii NATO, care au ca prioritate apărarea cibernetică. Domnule colonel Florin Jipa, suntem la începutul erei 5G, provocările în zona militară par să fie din ce în ce mai mari... Cum este apărat spațiul cibernetic de militari?

Florin Jipa: Privesc foarte serios acest domeniu, deoarece nu există operație militară care să nu aibă și o componentă ciber. Dacă în război începi și termini o operație militară, în ciber ai o luptă continuă; 24 de ore, 7 zile pe răptămână. Practic, nu există timp. Chiar am fost... mi-aduc aminte că am fost la un exercițiu de ciber, câțiva ani în urmă, iar reprezentantul NATO spunea că nu există minister al apărării naționale caere să n-aibă cel puțin câteva zeci de atacuri pe zi.
În război nu ești, ești într-o perioadă de pace, dar atacuri cibernetice ai în orice moment al zilei, ceea ce-nseamnă că trebuie să fii pregătit. NATO, ca alianță, a luat măsuri în domeniul acesta... Cele mai importante măsuri au venit în anul 2008... e adevărat că s-au produs și după ce o țară puternic digitalizată, din NATO - vorbesc despre Estonia -, a suferit un atac din partea Federației Tuse - chit că niciodată nu a fost recunoscut acest arac, din partea oficialilor ruși...

Radu Dobriţoiu: A fost cel mai important incident informatic la adresa unei țări din alianță, din Europa, acest atac din Estonia, din 2007, și de acolo au început să se modifice inclusiv strategiile Alianței Nord-Atlantice.

Florin Jipa: Exact. În anul 2008 a fost adoptată prima politică Cyber Defence în NATO şi tot în 2008 a fost și deschis primul centru de excelență pe cyber defence în Tallinn, Estonia.

Radu Dobriţoiu: Aceste atacuri informatice care sunt la nivel militar, cum aţi spus, frecvente și chiar în fiecare zi, probabil că sunt abordate diferit de țările din Alianţa Nord-Atlantică şi aș dori să vă referiți la Statele Unite. Probabil că SUA sunt cele mai pregătite în perspectiva unor atacuri informatice.

Florin Jipa: Au cea mai mare dezvoltare. Eu cred că este și singura țară NATO care are două domenii în operațiile cyber - au atât ofensivă cât și defensivă, și ultima operație ofensivă a lor a fost chiar anul acesta împotriva Iranului, când au anulat un atac cu rachetă și au considerat că este mai eficient un atac cyber. Ei au un comandament cum avem și noi, de cyber, de operații cibernetice. Aceste comandamente sunt cumva specializate și sunt dezvoltate pe toate categoriile de forță. Ştiu că au ajuns la concluzia că nu pot lua specialiști, înalţi specialişti din viața civilă, deoarece nu le pot oferi salarii destul de atractive - și bănuiesc că aceeași problemă este și la noi, în România, şi din această cauză ei și-au creat un cadru de pregătire al tinerilor. Ei le oferă un bonus de 40.000 de dolari în momentul în care aceștia semnează un contract pe 6 ani cu Armata americană și le asigură un an de pregătire în care îi specializează pe diferite specialități în domeniul cyber defence sau cyber ofensive.

Radu Dobriţoiu: Cum se întâmplă în alte ţări aliate din Europa?

Florin Jipa: Ţările din Europa cumva lucrează umăr la umăr. Sunt țări care au o politică de a spune public tot ce ține de cyber - şi aici mă refer în primul rând la Olanda, inclusiv Estonia, Marea Britanie, dar și sunt țări care  - și cred că noi, România, suntem în această categorie - unde avem o anumită reticență în a spune clar, exact, ce atacuri sunt și ce măsuri s-au luat, poate pentru a încuraja și mai multe atacuri să se desfășoare.

Radu Dobriţoiu: Avem legătura prin telefon cu Ioan Cosmin Mihai, vicepreședinte Asociația Română pentru Asigurarea Securității Cibernetice.
Domnule Ioan-Cosmin Mihai, în spațiul cibernetic sunt zone sensibile la orice interferență, ingerință informatică. Vă rog să vă referiți la zonele informatice critice.

Ioan-Cosmin Mihai: Când ne referim la zonele sensibile ne referim la infrastructurile critice și atunci trebuie să ne raportăm la amenințările persistente avansate sau ameninţări tip APT ce sunt amenințări cibernetice complexe şi dificil de detectat, de regulă sponsorizate de actori statali ce vizează zona guvernamentală, agenții, ministere, de regulă pentru /.../ informațiilor de interes strategic. Aceste amenințări sunt avansate pentru că sunt complexe, direcționate și coordonate cu un scop foarte precis, și persistente pentru că pot dura luni sau chiar ani de zile. Multe atacuri de tip APT încearcă să acceseze această infrastructură digitală din diverse domenii critice sau domenii sensibile, pentru a afecta sau opri servicii esențiale adresate populației. În Europa au existat astfel de atacuri cibernetice cu impact major asupra populației, care au dus, de exemplu, la perturbarea activității din sistemul energetic - Ucraina, în 2015, când o pană de curent a afectat sute de mii de persoane, sau sistemul bancar în Estonia 2007, când transferurile bancare au fost oprite, iar cetățenii nu au putut extrage bani din bancomate.

Radu Dobriţoiu: Era 5G, cât de mult va afecta aceste zone informatice critice, şi impactul asupra acestor zone?

Ioan Cosmin Mihai: Sunt destul de multe riscuri, pentru că avem multe dispozitive interconectate prin această tehnologie 5G şi atunci putem avea atacuri cibernetice mai puternice, pentru că, odată cu creşterea bruscă şi exponenţială a suprafeţei de atac din cauza expansiunii rapide a numărului de sisteme inteligente interconectate, atunci toate aceste /.../ dispozitive pot fi folosite în diverse atacuri cibernetice şi, de asemenea, poate creşte şi furtul de date, având în vedere că tot mai multe sisteme se interconectează la reţelele de tip 5G.

Radu Dobriţoiu: Domnule Ioan-Cosmin Mihai, vă mulţumesc pentru intervenţie!
Tema ediţie "Euroatlantica": Apărarea cibernetică la începutul erei 5G.
Domnule Cătălin Aramă, CERT-RO, putem spune, este bastion principal în faţa criminalităţi informatice, cum vor influenţa pe viitor tehnologiile 5G atacurile cibernetice? Probabil că deja aveţi deja nişte statistici, aţi amintit deja că au fost foarte multe raportări de la înfiinţarea numărului de urgenţă 1911.

Cătălin Aramă: CERT-RO a avut întotdeauna o latură a activiăţii proactive, ceea ce înseamnă că de ficare dată când am avut un incident raportat, care se putea extinde, am creat alerte, am avertizat pe cei care pot fi următoarele victime ale unui astfel de incindent. Campaniile noastre s-au dus în zona de conştientizare. Am creat ghidul pentru utilizatori, pe diverse categorii, domenii, vârste...

Radu Dobriţoiu: Pot fi găsite undeva online?

Cătălin Aramă: Sigur, pot fi găsite toate pe site-ul CERT-RO, pe site-ul ministerului [Ministerul Comunicaţiilor - notă RD] şi, de fiecare dată, când avem o alertă, o avertizare despre un incident, în măsura în care există un ghid disponibil pentru această categorie, tot timpul facem referire la ele, aşa că urmăriţi-ne în continuare pe toate fronturile de media...!

Radu Dobriţoiu: Aveţi şi nişte buletine săptămânale...

Cătălin Aramă: Aţi văzut, avem şi buletine săptămânale şi avem foarte multe alerte, inclusiv zilnic putem avea două-trei alerte, în măsura în care sunt atacuri care se pot extinde, sau, din analiza noastră identificăm campanii de incident. Revenind la întrebarea dumneavoastră legată de 5G. 5G va aduce, în primul rând, un val de echipamente cu tehnoligiile aferente, conectate la internet. Dinamica, evoluţia tehonologică rapidă îi fac pe producători să lanseze în piaţă soluţii, echipamente, care nu sunt în totalitate testate şi, poate, nici nu pot fi în totalitate testate. Tocmai de aceea, ele vin pe piaţă cu vulnerabilităţi, lucru, care, în principiu, le fac ţinte, pentru atacatori, dar, acest lucru, nu trebuie să ne sperie într-o asemenea măsură, pentru că, la fel, există soluţii, există metode de a ne proteja.

Vorbim de 5G şi vorbim de o serie de nu neapărat doar de /.../, vorbim de tot  felul de soluţii, care, până acum, erau insulare şi am să vă dau un exemplu: foarte multe soluţii în domeniul sistemelor de control industriale, de exemplu, au fost proiecate acum 15-20 de ani, când nu existau noţiuni de securitate, nu erau prioritare, prioritar ca acel echipament să funcţioneze în medii ostile, în condiţii ostile, tehnice, mecanice. Acele sisteme, în clipa de faţă, toată vrea să aibă date din ele pe telefonul mobil, dacă se poate. Şi 5G va aduce o interconectare a lor la internet. Aici este un risc, aici este valoarea riscului de securitate cibernetică, trebuie făcut cu responsabilitate şi, astfel de sisteme au nevoie de soluţii de protecţie, de politici de utilizare şi de oameni pregătiţi.

Radu Dobriţoiu: Domnule colonel Florin Jipa, era 5G a început. Cum a reacţionat Alianţa Nord-Atlantică, după atacul cibernetic din Estonia, din 2007?

Florin Jipa: Alianţa Nord-Atlantică, în primul rând, a fost conştientă de faptul că există un pericol foarte mare şi a făcut, zic eu, paşii necesari pentru a asigura o securitate sporită, reţelelor militare. În primul rând, în 2014, Cyber Defence a devenit parte a apărării colective. Exact ca orice operaţie aeriană, terestră, sau navală, Cyber Defence recunoscută şi, automat, în toate ţările se activează Articolul 5, şi toate ţările acţionează împotriva atacatorului, dacă este...

Radu Dobriţoiu: Atacul cibernetic este considerat identic ca agresiune, ca orice alt tip de atac la care se reacţiona până acuma, conform Articolului 5 din Tratatul Nord-Atlantic.

Florin Jipa: Exact. În 2016 recunoaşte Cyber Defence ca un domeniu de operaţii militare, pe lângă celelalte treioperaţii - terestru, aerian, sau naval. În 2018, se crează Centrul de Operaţii Cyber Defence, care organizează în fiecare an un exerciţiu. Acest centru, în primul rând, are misiunea de a proteja reţeaua NATO internă, dar asigură şi consiliere şi colaborare cu celelalte centre din celelalte ţări, exact, are şi Ministerul Apărării Naţionale unul, pentru a-şi spori apărarea pe zona aceasta, cyber.

Radu Dobriţoiu: Domnule Cătălin Aramă, aţi amintit deja de utilitatea Serviciului 1911. Aveţi şi o statistică cu principalele atacuri pe care l-aţi înregistrat până acum şi la care aţi reacţionat.

Cătălin Aramă: Sigur, statistica confirmat trendul european, dintr-o analiză publicată inclusiv de /.../ Agenţia Europeană pentru Securitate Cybernetică. Regăsim, în principiu, aceleaşi tipuri de atacuri la nivelul întregii Uniuni şi am să vă exemplific. Spre exemplu, un mare procent, 46% dintre atacurile cibernetice, au vizat atacuri de tip ransomware, care, ştim foarte bine, criptează informaţiile de pe sisteme...

Radu Dobriţoiu: Şi se solicită recompense în bani...

Cătălin Aramă: Se promite decriptarea. După plata unei sume de bani, nu avem nici garanţia că se va decripta, nu avem nici garanţia că vom recupera datele, dar, într-adevăr, aceasta este promisiunea. În aceeaşi categorie se includ atacurile sistemelor vulnerabile pentru obţinerea de credenţiale, şi aici am să fac o mică paranteză - în clipa de faţă, din analiza CERT-RO, aproape 80% din sistemele care au IT-uri raportate către CERT-RO sunt sisteme vulnerabile, ceea ce înseamnă că ori nu sunt actualizate, ori nu au măsuri de protecţie, ori nu au soluţii de protecţie, softul de bază nu este actualizat, nu-i la ultima versiune, ceea ce este un lucru grav, pentru că ele pot fi oricând ţinte ale atacurilor cibernetice.

Radu Dobriţoiu: Prin "credenţiale" înţelegând, în primul rând...

Cătălin Aramă: User şi password [utilizator şi parolă - notă RD].

Radu Dobriţoiu: User şi parolă.

Cătălin Aramă: User şi parolă, exact. 33% sunt de tip fraudă prin metode de phishing şi vishing, şi aici aş face un comentariu: observăm, în ultima perioadă, tendinţa ca în campaniile de phishing să existe şi o componentă de inginerie socială, astfel încât costul atacului scade, dar impactul, dauna pe care o poate produce, creşte. De obicei, este abordat şi telefonic, sunt acele campanii cu suport tehnic fals... Deci foarte multe înşelătorii din sistemul clasic migrează în zona online, aducând phishingului această componentă de social engineering, unde, de fapt, se speculează lipsa de educaţie cibernetică sau lipsa de cunoştinţe - eroarea umană, în special, este speculată. Apoi, procentele scad, 7% sunt mesaje de tip spam sau mesaje care au un conţinut abuziv şi, mai jos, încercările de a colecta, 7% din atacuri o reprezintă încercări de a colecta informaţii cu caracter personal.

Radu Dobriţoiu: Noile dezvoltări în spaţiul virtual, inclusiv tehnologiile 5G, au impus modificări şi la nivelul Statului Major al Apărării. În Armata României s-a înfiinţat, anul trecut, Comandamentul Apărării Cibernetice.
Domnule colonel Florin Jipa, ce responsabilităţi are acest nou comandament?

Florin Jipa: Principala responsabilitate este de a proteja reţelele militare, dar personalul acestui comandament cooperează foarte bine atât cu parteneri interni, cât şi cu parteneri externi, în special celelalte ţări NATO sau Centrul /.../ din cadrul Alianţei Nord-Atlantice.
Acest comandament are două agenţii: una pentru apărare cibernetică şi alta pentru tehnologia informaţiilor, deoarece orice nouă tehnologie pe care o aplici în acest moment trebuie, automat, să-i faci şi o parte de apărare cibernetică. Orice dezvolţi, trebuie să te gândeşti şi cum protejezi.

Radu Dobriţoiu: Domnule Cătălin Aramă, era 5G aduce, cu siguranţă, multe provocări la adresa apărării cibernetice. Ce sfaturi aveţi pentru ascultători, cum să procedeze pentru a nu deveni victime ale criminalităţii informatice?

Cătălin Aramă: În primul rând, aş vrea să spun că fiecare dintre noi poate fi următoarea victimă a unui atac cibernetic, a unui incident de securitate cibernetică. Dacă ne referim la cetăţeni, sfatul meu este să fie atenţi la utilizarea şi la accesarea informaţiilor din mediul online.

Dacă-mi permiteţi, am să fac şi aici o paranteză: aţi observat că, odată cu regulile GDPR, aproape de fiecare dată când intrăm pe un portal, suntem bombardaţi de tot felul de pop-up-uri. Întrebarea mea este: câţi dintre noi stau să le citească sau, în dorinţa de a accesa informaţia, acceptă acel mesaj fără să interpreteze conţinutul lui? Gândiţi-vă că acel mesaj poate fi, de fapt, cererea acceptului dumneavoastră pentru instalarea unui malware pe calculator.

Radu Dobriţoiu: Sau acceptăm diferite alte chestiuni şi, ulterior, noi nu putem să mai mergem în instanţă împotriva acelui site sau a acelei instituţii pentru că noi ne-am dat deja acceptul.

Cătălin Aramă: V-am dat acest exemplu pentru că am văzut, de foarte multe ori, comportamentul utilizatorilor care, în dorinţa de a citi mai repede o ştire, o informaţie sau de a accesa un conţinut video, acceptă fără să citească ce scrie în acele pop-up-uri. Ori, dacă acel site este un site deja compromis, cu siguranţă că el va instala un malware pe calculatorul nostru sau pe sistemul nostru, astfel încât ne putem pierde datele - mă refer aici la date bancare, foarte importante, putem pierde date personale, putem pierde informaţii preţioase.

Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica" la final. Tema emisiunii: apărarea cibernetică la începutul erei 5G. Invitaţi în studio: directorul general CERT-RO, Cătălin Aramă, şi colonelul în rezervă, Florin Jipa, fost purtător de cuvânt al Ministerului Apărării Naţionale. Prin telefon a intervenit, în emisiune, Ioan-Cosmin Mihai, vicepreşedinte Asociaţia Română pentru Asigurarea Securităţii Cibernetice. Sunt Radu Dobriţoiu, Radu Dobriţoiuul "Euroatlantica" şi, alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi pentru a ne asculta pe frecvenţele Radio România Actualităţi.

Transcriere RADOR august 2019
 


Etichete Exclusiv RadioEra 5Grăzboi informaţionalrăzboi informaticCătălin AramăFlorin JipaIoan-Cosmin MihaiRadu DobriţoiuNicu Popescucyber defence1911 numar unic

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live