Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: OBIECTIV ROMANIA Miercuri, 21 August

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobrițoiu

17 Mai 2019
Vizualizari: 1989
Comentează add

Un summit cu un document final important pentru viitorul Uniunii Europene.

Apărarea și securitatea continentală, dezbătute la Summitul de la Sibiu

radu-dobritoiu

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (16 mai, ora 21:05) - "Euroatlantica" - Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit, Summitul informal de la Sibiu al șefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, organizat în contextul exercitării de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene, s-a desfășurat fără probleme, din perspectiva standardelor de protocol și securitate. Un summit unic, cu un document final important pentru viitorul Uniunii Europene. Un summit asigurat, din punctul de vedere al securității în teren, cu succes de Serviciul de Protecție și Pază, care a beneficiat de suportul Armatei României prin Forțele Aeriene. Un summit susținut ca desfășurare și de Serviciul Român de Informații, și de unitățile Ministerului de Interne. Printre subiectele analizate în cadrul reuniunii s-au numărat: securitate europeană, care se confruntă cu provocări noi și din ce în ce mai mari, terorismul, migrația, acțiunile și interferențele Federației Ruse. Problemele reprezentate de resursele energetice contribuie la această problematică importantă a securității și stabilității europene. Apararea europeană trebuie să se adapteze la aceste provocări şi Summitul de la Sibiu a constituit un prilej pentru a contura și mai bine problematica securității continentale. Invitatul acestei ediții este analistul politico-militar Claudiu Degeratu. Eu sunt Radu Dobrițoiu şi vă invit să rămâneți alături de Radio România Actualități pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica". Tema ediției: "Apărarea și securitatea continentală, dezbătute la Summitul de la Sibiu". Bună seara, domnule Claudiu Degeratu, bun venit la Radio România Actualități, la emisiunea "Euroatlantica"!

EDIŢIA ÎNREGISTRATĂ AICI

 

Claudiu Degeratu: Bună seara!

Realizator: Un summit, putem spune, de de succes la Sibiu, cu o organizare foarte bună. Cum ați perceput dumneavoastră această desfășurare?

Claudiu Degeratu: Cred că este un summit care încheie o etapă. Din punctulul de vedere al României, da, el poate fi considerat un succes ca țară gazdă și ca țară care şi-a propus o agendă ambițioasă pentru următorii ani. Cred că summitul a reprezentat și un moment de bilanț pentru actuala Comisie, pentru echipa Juncker și, de asemenea, este, să zicem, începutul - așa cum și se anunța încă de la începutul anului - anului de tranziție instituțională și acest lucru înseamnă în primul rând că la Summitul de la Sibiu s-au discutat informal și numiri în viitoarele poziții din cadrul instituțiilor euroepene.

Realizator: Ce mesaje vi s-au părut realiste în privința securității și apărării continentale?

Claudiu Degeratu: Cel mai, să zicem, pe primul loc în privința caracterului realist este chiar primul angajament, cel legat de asigurarea solidarității la nivel European avem pentru prima dată o discuție foarte clară și în jurul ideii de a avea un spațiu european indivizibil, din perspectiva securității. Dacă ne aducem aminte acest lucru, s-a discutat, e acceptat în cadrul NATO, dar și în acest moment putem discuta de același tip de mesaj în cadrul Uniunii Europene.

Realizator: Apărarea și securitatea continentală au fost analizate în timpul Summitului de la Sibiu. O apărare unitară a Europei este menționată și în documentul final.  Unitatea este principiul de baza pe care se va construi viitorul Uniunii Europene, conform Declarației de la Sibiu adoptată de șefii de state și de guverne, iar acest lucru este valabil și pentru tot ce ține de apărare și securitate continentală. Carmen Gavrilă a fost prezentă la dezbaterile summitului și transmite pentru "Euroatlantica".

*

Carmen Gavrilă: Interesant e că declarația care cuprinde zece angajamente începe tocmai cu o promisiune de apărare unitară a Europei. Mai mult, documentul notează în termeni fermi că nu e loc de diviziuni care să lezeze interesul comun al Uniunii, iar liderii promit în text că statele membre vor fi unite la bine și la greu, solidare, cu o singură voce și în căutarea întotdeauna de soluții comune într-un spirit al respectului unele pentru celelalte. În contextul în care până la Sibiu s-a discutat mult despre alocări consistente de fonduri pentru apărare și securitate, în declarația summitului e notat angajamentul ca liderii să ofere mijloacele necesare pentru îndeplinirea ţintelor ambițioase ale Uniunii, adică mai simplu spus, să aloce banii necesari pentru diverse politici și programe. Evident, inclusiv pentru apărare și securitate. Liderii  europeni au analizat la Sibiu și o schiță propusă de președintele Consiliului European, Donald Tusk, cu principalele ținte ale Agendei strategice până în 2024. Relevant e că prima țintă trecută în schiță este protejarea cetățenilor și libertăților prin asigurarea securității și abordarea problemelor care țin de migrație. La Sibiu s-au făcut auzite, e drept, pe un ton mai puțin contondent decât în trecut, ecouri ale dezbaterii actuale privind cât de mult sau nu să se apropie Uniunea de a avea o armată proprie, dar, la final, toți liderii de state sau de instituții europene au insistat pe consolidare a relației transatlantice și pe aspectul complementar al eforturilor de apărare și securitate în relația în NATO - Uniunea Europeană.

*

Realizator: Domnule Claudiu Degeratu, amintea colega mea Carmen Gavrilă de ținte ale Agendei strategice până în 2024. Care ar fi acestea, în principal?

Claudiu Degeratu: În primul rând, ar fi operaționalizarea obiectivelor din PESCO. Este cel mai important obiectiv. În acestă politică europeană de securitate și apărare comună avem în vedere vreo 34 de proiecte prioritare ale Uniunii Europene asumate în care și România participă, de exemplu, în securitate cibernetică. În afară de aceste 30 și ceva de priorități, o să mai urmărim în acești ani și cele 70 de acțiuni comune convenite cu NATO. Noi avem acest capitol amplu de acțiuni de coordonare bazate pe complementaritatea în NATO-UE încă de la Varșovia, de acum câțiva ani, când a fost emisă o declarație comună a celor două organizații și, de asemenea, al treilea subiect important în acest, să zicem, de nivel ținte relevante, cred că rămâne aici pe reformularea sau regândirea conceptului de vecinătatea apropiată, pentru că aici intră inclusiv securizarea granițelor. Fără aceşti parteneri din vecinătatea noastră e greu să securizăm granițele și în același timp nevoia de a proiecta stabilitate, în regiunile limitrofe, inclusiv în zone delicate, cum ar fi Ucrainei, Moldova, unde avem conflicte înghețate și așa mai departe, surdul, în Mediterană, iar unde trebuie să fuzionăm, de fapt, să unificăm atât conceptul de frontieră europeană cu cel de protecție, cu cel de acțiune de securitate în regiuni delicate.

Realizator: S-a simțit lipsa Marii Britanii, mai ales din perspectiva acestor subiecte importante legate de securitatea continentală?

Claudiu Degeratu: Bun, în marja summitului, a fost o conferință cu un discurs important al ministrului pentru Brexit, ministrul britanic pentru Brexit și acolo ministrul a dat un mesaj foarte clar, că Marea Britanie va pleca din Uniunea Europeană, dar nu pleacă din Europa. Există totuși o responsabilitate comună a Marii Britanii și a celorlalte țări din Uniunea Europeană. Dânsul amintit inclusiv contribuțiile pe flancul nordic, la nivel militar, contribuțiile importante, de exemplu, în zona noastră, la poliția aeriană, efectuată în România, la ultimul exercițiu militar mare medical, organizat tot în România. Deci, Marea Britanie își propune ca în continuare să fie contributor la securitatea europeană. Acesta a fost mesajul. E adevărat că oficial nu veți găsi nimic, nici în declarația finală, nu veți găsi nici luări de poziții din partea restului de țări de lideri ai țărilor membre UE referitor la referitor la Marea Britanie. Așteptăm să vedem până în octombrie când este dataline-ul pentru o decizie privind Brexitul.

Realizator: Tocmai de aceea v-am întrebat, pentru că nu s-a discutat aproape deloc despre Marea Britanie, iar liderii participanți la summit nu s-au lăsat provocați în legătură cu Brexit sau pe subiectul Marii Britanii. Chiar și după înfăptuirea Brexitului, credeți că va exista totuși o formulă de integrare în apărarea europeană a Marii Britanii, chiar dacă Marea Britanie nu va mai fi coagulată în interiorul Uniunii Europene ca instituție?

Claudiu Degeratu: Da, eu am mai spus, sunt cel puțin două zone importante care la nivel strategic și operațional Marea Britanie va fi păstrată ca element integrant important, cel legat de securitate aeriană și cel legat de securitate maritimă. E greu să concepem o activitate în securitate, activitate de natură civilă și militară în regiunea noastră europeană de interes fără să avem o contribuție britanică la securizarea spațiului aerian în Uniunea Europeană și securizarea la fel la spațiului maritim de interes - atlantic, zona de nord, emisfera nordică și inclusiv Mediterană, unde Marea Britanie are două facilități importante: Cipru și Gibraltar.

Realizator: Bineînțeles. Și ar mai fi complementară o întrebare, știm foarte bine chiar disensiunile pe această temă a Brexitului dintre Anglia și Scoția și știm foarte bine că în Scoția sunt și principalele baze pentru submarine ale Marii Britanii.

Claudiu Degeratu: Da, Marea Britanie va rămâne în clubul ăsta select a țărilor europene nucleare, de fapt împreună cu Franța și atunci sigur că va exista o coordonare în această zonă. Vom vedea ce va care va fi subiectul Scoția și inclusiv un potențial de referendum de independență. Acest lucru cred că este greu de discutat în acest moment. Mai exista un domeniu care trebuie să-l amintesc, este cel de combatere a terorismului și a schimbului de informații pe domeniul activității teroriste, unde, la fel, fără Marea Britanie e greu să discutăm de o eficiență a unor instituții de tip Europol, Frontex, iar, ca Agenție european pentru protecția frontierelor. Deci, Marea Britanie a fost în permanență furnizor de informații de calitate vizavi de combaterea terorismului. Nu va invita niciodată să contribuie la acțiuni comune cu diferite țări.  Deci, capitolul securitate va fi discutat separat şi după Brexit.

Realizator: Va fi probabil şi interesată să-l protejeze, menţinând cât mai departe de teritoriile sale acestei amenințări teroriste care sunt inevitabile și uneori foarte greu de anticipat.

Claudiu Degeratu: Da, e foarte bună observația, pentru că de fapt aceasta ne subliniază un lucru, faptul că și Uniunea Europeană, și Marea Britanie vor fi responsabile împreună pentru agenda globală de combatere a terorismului, Marea Britanie având expertiză și pe alte zone, nu doar zona, să zicem, europeană sau Africa, sau Orientul Mijlociu, dar și în Asia are o contribuție importantă. Deci, cumva, cel puțin pe zona de securitate și apărare, parteneriatul cu Marea Britanie va fi asigurat  inclusiv prin acorduri bilaterale militare și cu România, și cu Franța, și cu Germania. În ultimii ani în Marea Britanie s-a asigurat imediat după decizia de ieșire din Uniunea Europeană că și-a actualizat și a adus la zi o parte din acordurile militare bilaterale, tocmai în ideea în care trebuie să facă față unei tranziții la un alt statut internațional.

Realizator: Tot pe palierul securității continentale, la Sibiu, așa cum amintea colega mea Carmen Gavrilă, unii lideri au adus aminte și chiar au insistat pe consolidarea relației transatlantice. Putem spune că sunt două curente în privința relației transatlantice: unul care susține întărirea și consolidarea relației transatlantice și un alt curent care nu insistă asupra acestui lucru?

Claudiu Degeratu: Da, din păcate, dacă vă uitați în declarație, nu veți găsi conceptul de relație transatlantică. Asta este să zicem, curentul oficial în care s-a impus perspectiva de a nu aminti nici relația transatlantică, nici complementaritatea cu NATO. Sigur, aici sunt multe interpretări de făcut. În același timp însă, cu siguranță există o tabără pro-atlantistă în Uniunea Europeană - inclusiv România poate fi considerată ca o țară cu o poziție specială vizavi de promovare a relației transatlantice - și acest lucru se văzut și în comentariile dinainte de începerea summitului, luările de poziție ale unor unor țări și și în timpul summitului, și după aceea. E adevărat că în declarație a rămas doar relația cu partenerii internaționali. Sigur, probabil că acest limbaj mai rece vizavi de relația transatlantică, acest limbaj oficial probabil a fost  generat de actualele la relații dintre Administrația Trump și Bruxelles, și anumite capitale, dar în principiu cred că majoritatea liderilor nu concep, să zicem, o Uniunea Europeană activă la nivel mondial fără o relație transatlantică solidă.

Realizator: La Sibiu, Franța, Emmanuel Macron a profitat din nou de acest eveniment pentru a încerca să se impună cât mai mult, pentru a impune Franța ca unul dintre liderii importanți ai Uniunii Europene, ca lider pentru viitorul unității Uniunii Europene.

Claudiu Degeratu: Da, a unităţii și a autonomiei strategice. Acest lucru s-a văzut și a fost așteptat de foarte multă lume. Putem spune că s-a impus un punct de vedere francez mai dominant în declarație, cel puțin aceasta este analiza mea la nivel de expert. Sigur, la nivelul oficial probabil există o altă poziție. Președintele francez a venit și cu un subiect, să zicem, actualul, important pentru securitate, cel legat de securitatea climatică, de impactul pe care îl are clima.

Realizator: Şi a insistat foarte mult pe acest subiect.

Claudiu Degeratu: Şi a insistat, da.

Realizator: Inslusiv pe viitorul industriei, susținând industriile ecologice, dacă putem să ne exprimăm așa.

Claudiu Degeratu: Da. Indirect, acesta este un subiect sensibil în relația transatlantică. A preferat să vină cu un subiect care se să diferențieze față de mesajul american, de mesajul Administrației Trump. Ştim că America s-a retras din Pactul de la Paris, vizavi de protecție a climei și acest lucru robabil că am fost iar încă un un eliment care a contribuit şi la și la campania care are loc în această perioadă legată de alegerile europarlamentare.

Realizator: Terorismul nu este susținut doar de migranții care au ajuns în ultimii ani în Europa, susțin oficialii europeni. Totodată, printre noile amenințări la adresa securității continentale se numără și naționalismul extremist, alimentat și de ultimele valuri de migranți. Andreea Marin a fost prezentă la Summitul de la Sibiu și a realizat o sinteză pentru "Euroatlantica", cu informații despre principalele repere dezbătute în interiorul teme reprezentate de securitatea continentală.

*

Andreea Marin: Migrația, terorismul, naționalismul și influența rusească au fost identificate de Ziua Europei drept principalele vulnerabilități actuale ale Uniunii Europene. Despre terorism s-a vorbit însă destul de puțin. Mai exact, Luca Jahier, președintele Comitetului Eeuropean Economic și Social a tras atenția că acest fenomen nu este o consecință a migrației în prezent. "Am creat o problemă în interiorul Europei, pentru că terorismul nu a apărut o dată cu venirea refugiaţilor. Este rezultatul celei de-a treia generatii de migranţi. de fapt. A europenilor, pentru că ei aici s-au născut. În rest, am permis libera circulație, dar nu am știut cum să ne apărăm mai bine frontierele. Brexitul a atras după sine și el incertitudini în rândul cetățenilor, și o breșă în securitatea pe continent". Steve Baker, secretar de stat pentru Brexit, a vorbit chiar despre colaborarea în viitor între țara asta și celelalte 27 din Uniunea Europeană, pentru a face față corespunzător provocărilor și amenințărilor la adresa securității bătrânului continent. Hans-Gert Pöttering, fost președinte al Parlamentului European, a pledat la rândul său pentru securizarea granițelor, ca prioritatea spațiului comunitar: "Unii au vorbit despre o armată europeană sau armata europenilor și cred că ar trebui să facem tot posibilul să ne unim și mai multe forțele în domeniul politicilor de securitate și apărare. Cred că tu una dintre priorități ar trebui să fie securizarea granițelor externe. Bineînțeles, pentru acest lucru trebuie să cooperăm cu țările din Africa de Nord, cu Turcia și cu celelalte. În caz contrar, problemele cu care se confruntă spațiul comunitar riscă să se adâncească, așa cum s-a întâmplat cu cea a migrației, pe care Luca Jahier, președintele Comitetului European Economic și Social, o vedea rezolvabilă la început. Acum însă a condus la apariția unei piețe în interiorul căreia moneda de schimb a devenit omul. Migraţia - ca şi Brexitul - este un exemplu de ce nu ar trebui să se întâmple. Am transformat o problemă care la început putea fi gestonată uşor într-o criză foarte serioasă care poate risca democraţia europeană. S-a creat chiar o piață de carne vie din cauza acestei migrații, mult mai periculoasă decât cea a drogurilor și cea de arme". Cei prezenți la conferința "Viitorul Europei" au acceptat unanim că influența Rusiei rămâne o provocare actuală. Fostul ministru de externe și de justiție Cristian Diaconescu a tras un semnal de alarmă în acest sens: "Pentru ţările din imediata apropierea politicii insistente ruseşti, pericolul în ceea ce priveşte securitatea este foarte ridicat. Haideţi să vedem cum putem să-i facem faţă acestei provocări. În caz contrar, dacă noi dăm greş, la un moment dat, i voi, ceilalţi veţi da greş". Şi pentru că tot am vorbit despre asigurarea păcii, o ameninţare a crescut în intensitate, în ultima perioadă - a apreciat și Dan Dungaciu, directorul Institutului pentru Relații Internaționale. "Contrapropaganda, la fel de periculoasă ca propaganda, mai ales în cazul României, țară de graniță. Ea poate trage după sine distragerea atenției de la adevăratele probleme ale prezentului" - a mai spus Dan Dungaciu.

*

Realizator: Domnule Claudiu Degeratu, amintea colega mea Andreea Marin de securizarea granițelor Uniunii. Cât de importantă este această țintă, bineînțeles, corelată cu valurile de migranți?

Claudiu Degeratu: Cred că rămâne un test major pentru instituțiile europene și pentru pentru state, în sine. Acum, noi pentru că avem această, să zicem, mare și complexă situație în care trebuie să adaptăm și instituțiile europene, dar să adaptăm și legislația națională. mecanismul este destul de complicat și durează foarte mult, mai ales când ne confruntăm cu lideri precum cel din Ungaria, Viktor Orban, sau din Italia, care au păreri total contrare, să zicem, marii majorități care ar dori un sistem comun european de azil, o agenție europeană de protecție a frontierelor care să facă mai mult pentru țări sau ţările să accepte un un model comun de a gestiona asemenea tipuri de asemenea tipuri de fluxuri. Este foarte clar și un alt lucru, faptul că pe termen lung vom avea în continuare fluxuri din Orientul Mijlociu și din Africa de Nord de imigranți și ne vom confrunta cu aceste rețele ilegale. După părerea mea, doar pe termen lung Uniunea Europeană va găsi o soluție la această ... În momentul în care ai ţări care spun că au nevoie de cel puțin un milion de noi, să zicem, refugiaţi sau emigranți pe an pentru a face față unor proiecte interne la nivel economic, cum ar fi Germania, de exemplu, care a spus foarte clar: noi putem absorbi un milion, și ai de asemenea țări foarte mici care intră în colaps repid dacă se confruntă cu o tranziție măcar sau în tranzit de un asemenea refugiat, vă dați seama că ne confruntăm cu o diversitate mare de politici la nivel național, iar resursele sunt sunt foarte diferite. Nu discutăm de aceleași tipuri de resurse resurse implicate, să zicem, comparativ cu Germania, Olanda, Marea Britanie, cu țările Est: Ungaria, România și așa mai departe.  Deci, capacitatea de absorbție e diferită, capacitatea de protecție, la fel, este foarte diferită. Uitaţi-vă la Italia, care se confruntă permanent cu o criză la frontiere privind aceste aceste rețele ilegale care tranzitează Mediterana. Deci, cumva acest lucru este încă în construcție și există încă mari divergențe. La fel, încă nu știm cum să discutăm sau să gestionăm relația cu Turcia, care este foarte delicată și cu care avem un acord, dar care este foarte sensibil din punct de vedere politic.

Realizator: Ați adus aminte de naționalism. Este prezent, cum ați amintit, în Italia, în Ungaria. Îl regăsim în Germania, îl regăsim în Franța. Cât de mult credeți că poate dăuna naționalismul, mai ales cel extremist, securității continentale?

Claudiu Degeratu: Păi, vom vedea după aceste alegeri, după 26, vom vedea adevăratul profil al spectrului politic european și vom vedea după aceea, în Parlamentul European. când vor fi blocate rapoarte, proiecte comune, politici care sunt propuse de Comisie și susținute de state. Deci, după părerea mea, ne confruntăm cu un pericol real al naționalismului și extremismului și bineînțeles că acesta are un efect asupra securității. Mă gândesc, în primul rând, la cooperarea de natură judiciară, schimbul de informații. Nu mai vorbim de acțiunea sau de al statutul unor forțe de securitate sau forțele de apărare care pot fi implicate. Vă aduceți aminte, în criza refugiaților, Ungaria era foarte aproape să militarizeze de fapt granița și chiar a folosit și nu este singura țară care confruntată cu o criză apelează într-un anume mod la forțele avute la dispoziție.

Realizator: Am lăsat în mod special la finalul de emisiune "Euroatlantica" Rusia. Rusia, interferența Moscovei, avem curente diferite pe acest palier al securității continentale. Sunt voci cu o anumită tonalitate dinspre Franța și Germania și voci cu o altă tonalitate dinspre Polonia și România, spre exemplu.

Claudiu Degeratu: Da, iar subiectele sunt foarte delicate și ele merg de la menținerea sau anularea sancțiunilor față de Federația Rusă, până la probleme de securitate energetică, până la probleme de securitate regională, cum ar fi situația din zona conflictelor îngheţate şi cred că această diferențiere este și influențată de o percepție diferită de securitate. Adică, amenințările cu care se confruntă Franța sunt de un alt tip, iar Federația Rusă probabil că reprezintă doar o oportunitate economică.

Realizator: Există și interese economice, dacă amintim de unde Germaniei și de gazul rusesc. În această situație, tocmai de aceea probabil Germania are un ton mai neutru în ceea ce privește abordarea relației cu Rusia, din perspectiva securității continentale.

Claudiu Degeratu: Da şi s-a văzut și în Declarația finală. Nu veți găsi acolo un element de percepție vizavi de pericolele din anumite zone, să zicem, pericolul din Est sau amenințările din Sud. S-a evitat chiar şi această sintagmă care era, să zicem neutră, amenințări din de Est și și amenințări din Sud. Asta de fapt reflectă divergențe foarte mari legate de poziționarea Uniunii Europene față de Federația Rusă.

Realizator: S-a tot vorbit în ultimul an despre PESCO, despre Proiectul de apărare Europeană despre Fondul de apărare europeană. Să ne gândim din nou la relația transatlantică. Ce şanse are avea o armată europeană să apere continentul în fața unor amenințări majore venite dinspre Răsărit, fără a avea sprijinul Statelor Unite?

Claudiu Degeratu: Şansele sunt foarte mici, pentru că nu este vorba doar de capacitatea militară. Este vorba și de asigurare de garanții de securitate, așa cum, să zicem, îl avem în Tratatul de la Washington, și în același timp în nu avem nicio coerență vizavi de să zicem, să zicem, abordarea strategică în cadrul politice externe, pentru că înainte de a începe un război, sigur politica externă trebuie să își facă datoria şi să prevină această război prin diferite mecanisme, de la cele paşnice până la cele coercitive de tip sancțiuni. De, aici lucrurile sunt destul de divergente.

Realizator: "Euroatlantica", la final. Am discutat despre apărarea și securitatea continentală, dezbătute la Summitul de la Sibiu. Invitatul ediției a fost analistul politico-militar Claudiu Degeratu. Sunt Radu Dobrițoiu, realizatorul "Euroatlantica" și alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulțumesc pentru că ați fost alături de noi pe frecvențele Radio România Actualități.


Etichete Exclusiv Radioemisiunea EuroatlanticaClaudiu DegeratuSummit Sibiu 2019Radu DobritoiuNicu PopescuCarmen GavrilaAndreea Marin

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live