Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: ACCENTE EUROPENE Miercuri, 21 August

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobriţoiu

8 Februarie 2019
Vizualizari: 2794
Comentează add

Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare, semnat în 1987 între Washington şi Moscova a fost suspendat de Rusia şi de Statele Unite.

Anularea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare

radu-dobritoiu

Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit. Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare, semnat în 1987 între Washington şi Moscova a fost suspendat de Rusia şi de Statele Unite. Cele două superputeri au anunţat că îşi suspendă participarea la tratat şi au lansat notificări cu privire la intenţia de retragere în termen de şase luni. Într-un anunţ oficial Alianţa Nord Atlantică aminteşte că după aproape şase ani de discuţii cu Moscova, în decembrie anul trecut, NATO a constatat că Rusia a dezvoltat şi desfăşurat în teren un sistem de rachete care violează tratatul nuclear, ameninţând totodată securitatea euroatlantică. În urma anunţului, Washingtonul şi alţi aliaţi au rămas deschişi dialogului şi au înştiinţat Moscova cu privire la violarea tratatului nuclear, inclusiv la sfârşitul lunii trecute cu ocazia Consiliului NATO-Rusia. În Comunicatul NATO se precizează: "Aliaţii regretă că Rusia, în maniera sa de comportament continuă să nege încălcarea Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare, refuzând să furnizeze orice răspuns credibil fără să facă paşi concreţi pentru a demonstra intenţia de a reveni la îndeplinirea conformă, completă şi verificabilă a tratatului". Discutăm astăzi la "Euroatlantica" despre aceste decizii care pot duce la o cursă a înarmărilor nucleare între Statele Unite şi Rusia, totul cu un impact asupra echilibrului geostrategic global cu influenţă asupra securităţii euroatlantice. Invitatul ediţiei este generalul locotenent în rezervă Virgil Bălăceanu, analist militar. Vom intra în direct prin telefon cu generalul în rezervă Decebal Ilina, fost secretar de stat pentru armamente, fost şef al Diecţiei de Informaţii MIlitare şi al Direcţiei de Contraspionaj Militar. Voi susţine această ediţie cu informaţii primite de la corespondenţii Radio România din Moscova, Israel şi Statele Unite.

ASCULTAŢI AICI ÎNREGISTRAREA EMISIUNII

Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea Euroatlantica. Tema ediţiei: "Anularea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare".

Radu Dobriţoiu: Bună seara, domnule general Virgil Bălăceanu, bun venit la Radio România Actualităţi.
Virgil Bălăceanu: Bună seara, bună seara radioascultătorilor.

Radu Dobriţoiu: Domnule general, un tratat care a marcat istoria contemporană universală, semnat în 1987 după ani de negocieri de preşedinţii Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov. Intră acest tratat în perioda de final, din păcate? De ce au luat cele două superputeri decizia de a suspenda participarea la acest tratat?
Virgil Bălăceanu: Vom încerca un răspuns, nu ştiu dacă suntem pe soluţie, cum vorbeam la Academia Militară când trebuia să dăm un răspuns la situaţiile tactice. Era tactică şi nu strategie. Acum vorbim de geostrategie. Ar trebui să plecăm de la două momente, care au schimbat într-un fel raportul între marile puteri, între Federaţia Rusă şi NATO şi mai mult decât atât între Federaţia Rusă şi Statele Unite. Vorbim de, sau mai de grabă ne gândim la august 2008, iar august 2008, invazia Georgiei nu a fost din păcate un semnal, nici pentru NATO, nici pentru Statele Unite. Dar celălalt moment, martie 2014, invazia Ucrainei, invazia Crimeii, a Ucrainei, în definitiv, şi resuscitarea mişcărilor insurecţionale în zona Donbas şi sprijinirea acestora schimbă datele problemei. Din momentul respectiv se regândeşte o cursă a înarmărilor. Vorbim în termenii înarmărilor convenţionale. Iată că de data aceasta, şi bine ai spus tu, Radu, putem să considerăm că dacă lucrurile nu se vor aşeza din punct de vedere al discuţiilor, se mai preconizează discuţii în următoarele şase luni. Sigur că februarie 2019 înseamnă şi o restartare a cursei înarmărilor nucleare.

Radu Dobriţoiu: Aţi adus aminte de invadarea Ucrainei de către Rusia.Vorbim de altfel de un alt acord garantat de Rusia privind graniţele Ucrainei.
Virgil Bălăceanu: Nu numai acordul legat de graniţele...
Radu Dobriţoiu: Ne aducem aminte că a plecat de la armamentul nuclear al Ucrainei, care a fost cedat Rusiei şi în urma acestui schimb, acestei cedări, Ucraina a primit din partea Moscovei garanţii că îi vor fi respectate graniţele.

Virgil Bălăceanu: Cred că la ora actuală ucrainenii regretă faptul că au luat o decizie politică, am spus înţeleaptă la momentul respectiv, dar niciodată nu ştii ce te aşteaptă în viitor şi au renunţat la arma nucleară, pentru că păstrându-şi arma nucleară Ucraina ar fi devenit un alt tip de actor în relaţia cu Federaţia Rusă. Ar fi fost, în mod sigur, luaţi în seamă.
Radu Dobriţoiu: Poate şi în Europa.
Virgil Bălăceanu: Poate şi în Europa. Iată că Federaţia Rusă garantează graniţele Ucrainei în condiţiile în care Ucraina distruge întreg arsenalul nuclear. Cu toate acestea, în martie 2014, Federaţia Rusă încalcă graniţele Ucrainei. De altfel, putem spune că politica pe care o duce Moscova, administraţia Putin, Putin în speţă, este o politică agresivă şi care nu ţine seama numai de discutata problematică a războiului hibrid, a războiului economic, a războiului imagologic, a războiului cibernetic şi trebuie să luăm în seamă că s-a trecut la acţiuni de tip convenţional. În definitiv, Rusia îşi realizează obiectivele sale strategice, pur şi simplu, prin cucerire, pur şi simplu din invadare.

Radu Dobriţoiu: Cu argumente în forţă, ce ne aduc aminte aceste argument de perioada războiului rece.
Virgil Bălăceanu: Războiul rece este actual. De fapt ar trebui să vorbim de cei trei "R" la ora actuală, nu vechiul slogan al celor "R" de la noi /.../.
Radu Dobriţoiu: Recuperare, recondiţionare, refolosire...
Virgil Bălăceanu: Absolut că nu... Şi de "Războiul Rece Redivivus". Suntem într-o etapă, nu se recunoaşte, mulţi spun că nu, dar este un început al războiului rece redivivus, războiul rece în noua situaţie a raportului de forţe între Federaţia Rusă - Statele Unite şi NATO.

Radu Dobriţoiu: Acum două seri, în discursul său despre starea naţiunii, preşedintele Donald Trump a lansat ideea unui nou acord care ar putea include China şi alte ţări. Mai multe informaţii avem din Statele Unite în corespondenţa transmisă pentru "Euroatlantica" de Doina Saiciuc.

Reporter: Fost ambasador al Statelor Unite în Rusia şi fost adjunct al Secretarului General NATO, expertul Alexander Vershbow de la Consiliul Atlantic spune că, deşi retragerea Statelor Unite din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare nu va intra în vigoare decât peste şase luni, pierderea tratatului creează o reală posibilitate cu privire la o imprevizibilă şi fără restricţii cursă a înarmării între Statele Unite şi Rusia, în Europa şi potenţial în nord-estul Asiei. Marţi, seară, în discursul său despre starea naţiunii, preşedintele Trump avansa ideea unui nou acord. "Poate că putem negocia un acord diferit, incluzând China şi alte ţări sau poate că nu putem, caz în care vom cheltui şi inova de departe mult mai mult decât alţii". Ambasadorul Vershbow sugerează pe de altă parte că Statele Unite şi aliaţii ar trebui să se concentreze înainte de toate asupra soluţiilor convenţionale care ar nega avantajul pe care ruşii speră să-l câştige prin desfăşurarea sistemului 9M729 de-a lungul francului estic al NATO. Statele Unite şi aliaţii au suficiente capabilităţi nucleare de a descuraja potenţiale variante nucleare ale 9M729. Controlul armamentelor are încă un rol de jucat în prevenirea unui ciclu acţiune-reacţie, dar ar trebui ca atenţia să se concentreze asupra prelungirii noului tratat START, înainte ca acesta să expire în 2021 şi posibil asupra extinderii sale pentru a include limite în ce priveşte sistemele non-strategice şi tehnologiile energente ca rachetele supersonice de croazieră - spune ambasadorul Vershbow, adăugând că odată cu colapsul tratatului Forţelor Nucleare Intermediare noul START va reprezenta singura constrângere asupra formidabilelor şi crescândelor capacităţi nucleare ale Rusiei.

Radu Dobriţoiu: Suntem în direct la "Euroatlantica" cu generalul Decebal Ilina, fost secretar de stat pentru armamente, fost şef al Diecţiei de Informaţii Militare. Bună seara, domnule general Decebal Ilina!
Decebal Ilina: Bună seara dumneavoastră, invitaţilor dumneavoastră şi ascultătorilor Radio România Actualităţi!
Radu Dobriţoiu: Domnul general v-a transmis, acum, şi-a montat căştile de transmisionist, domnul general...
Virgil Bălăceanu: Domnul general, sunt pe recepţie, raportez, sunt pe recepţie.
Decebal Ilina: Mă bucur să vă aud, o seară frumoasă!

Radu Dobriţoiu: Domnule general Decebal Ilina, cât de mult afectează securitatea euroatlantică suspendarea participării ce va conduce în cele din urmă la anularea tratatului privind Forţele Nucleare Intermediale?
Decebal Ilina: Păi foarte mult. Şi eu cred că ar trebui să se oprească această aberantă cursă a înarmărilor nucleare, care deturnează resursele planetei cu un singur scop, acela de a o distruge.
Şi eu cred că ar trebui să se oprească această aberantă cursă a înarmărilor nucleare care deturnează resursele planetei cu un singur scop, acela de a o distruge. Eu sunt suficient de optimist. Dacă în 1987, deci în plin război rece, într-o perioadă în care Europa era stapânită de teama, aş putea spune chiar de spaima, unui conflict nuclear, eram chiar într-o ţară a Europei Occidentale la vremea respectivă, SUA instalase în Europa, vă amintiţi, rachetele Pershing, iar URSS instalase în Europa Răsăriteană rachete SS-20. Deci dacă în perioada asta, în plin război rece, Reagan şi Gorbaciov au ajuns la o înţelegere care prevedea interzicerea şi fabicarea, utlizării rachetelor rachetelor cu rază medie de acţiune, deci a rachetelor cu rază între 500 şi 5.500 de kilometri, ceea ce a făcut să se dezgheţe foarte mult relaţiile şi să consolideze într-un fel încrederea, ceea ce a făcut să continue negocierile, astfel încât în 1991 să semnează pentru 20 de ani vestitul acord sau tratat pentru controlul şi reducerea numărului focoaselor nucleare strategice, tratat care, ne amintim, în 2010 la Praga...

Radu Dobriţoiu: START 1.

Decebal Ilina: START 1, în 2010 la Praga a fost prelungit pentru încă 10 ani până în 2021 de către Obama cu Medvedev. Deci, dacă în aceste condiţii s-a putut ajunge la o înţelegere, mi-e greu să cred că astăzi, şi sigur cu toate suspiciunile care există, pe de o parte ruşii au suspiciunie lor şi acuză că s-a încălcat tratatul prin instalarea elementelor de scut din România, din Polonia, din Coreea de Sud, în viitor din Japonia şi zic ei că americanii fac o centură de scuturi care înconjoară Federaţia Rusă, ceea ce încalcă flagrant prevederile planetei, americanii spun că ruşii ar fi dezvoltat o rachetă nouă, şi confirmă într-un fel şi ruşii, Novator, cum spunea reprezentatul NATO de la Washington, 9M-729 SS C8, după terminologia NATO, mi-e greu să cred că existând aceste suspiciuni totuşi nu se va găsi o soluţie. Desigur că americanii au şi ei un alt interes pe care nu-l declară, mă rog, a spus preşedntele Trump....

Radu Dobriţoiu: China!
Decebal Ilina: Da, în discurs, să atragă şi alte ţări, nu numai China pentru că ei vor într-un fel să-şi asigure, să securizeze sau dacă nu să-si apere interesele în Pacificul de Vest, că China ar fi dezvoltat în aceşti 30 de ani o serie întreagă de rachete care ar fi putut face obiectul acestui tratat. Dar nu numai China, că este şi India şi Pakistanul, mă rog mai sunt şi alţi, şi Israelul care au dezvoltat rachete în ultima perioadă, deci după perioada asta 1987. Sigur, singura soluţie ar fi aceea să se aşeze la masa negocierilor şi cu siguranţă că se va găsi o soluţie în următorele şase luni de zile pe care le au la dispoziţie până va ieşi din vigoare acest tratat. Eu nu ştiu cine ar avea interesul şi, mă rog, probabil că dumneavoastră aveţi un răspuns, să avarieze atât de grav relaţiile ruso-americane. Există întotdeauna o soluţie negociată care este mult mai bună decât aceea de a-şi întoarce spatele şi de a continua această aberantă cursă a înamărilor. Vreau să vă spun că prin acordul ăsta START 2 fiecare dintre cele două parţi au redus cu 30% focoasele nucleare strategice, au dreptul la 1.550 de focoase nucleare pe care le pot trage fie cu rachetele intercontinentale strategice, americanii au trei baze de rachete în care au 450 de astfel de rachete care pot transporta focose nucleare strategice la distanţe foarte mari, fie cu submarinele nucleare şi americanii au 14 în Pacific şi în Atlantic câte două în fiecare ocean care sunt permanent operative ca nu cumva să-i surprindă cineva, fie pe bombardiere strategice. Deci, au suficiente focoase nucleare pentru toate ţintele strategice pe care ei le au fiecare, fie că vorbim de Rusia, că vorbim de americani, ar putea distruge probabil de câteva ori toată planeta. Nu văd de ce ar trebui să continuee această aberantă cursă a înarmărilor.

Radu Dobriţoiu: Domnule general Decebal Ilina vă mulţumim pentru aceste informaţii. vă mulţumim pentru că aţi intrat în direct la Euroatlantica la RRA.
Decebal Ilina: Cu drag! O seara bună!
Virgil Bălăceanu: O seară bună, domnule General!

Radu Dobriţoiu: Ne gândim iar la Moscova, Moscova este deranjată de sistemul balistic defensiv ce include baza de la Deveselu, din România, dar şi viitoarea bază antirachetă din Polonia. Rusia consideră că aceste instalaţii încalcă Tratatul Nuclear Intermediar. Mai multe informaţii primim de la Moscova în corespondenţa transmisă de Alexandr Beleavschi.

Reporter: Sâmbătă, la 24 de ore după decizia SUA privind suspendarea participării la Tratatul INF, preşedintele Vladimir Putin a anunţat că Moscova va răspunde în oglindă. El a declarat că Rusia îşi suspendă, la rândul ei, participarea la acest tratat şi nu va mai avansa iniţiative noi în domeniul dezarmării şi controlului armamentului până când SUA şi aliaţii acestora nu vor răspunde la iniţativele Rusiei în acest domeniu, rămase până în prezent fară ecou. Teoretic, cele două mari puteri nucleare au şase luni la dispoziţie pentru a salva tratatul, deocamdată însă ambele au început lucrările la o nouă generaţie de rachete cu rază intermediară. Vladimir Putin a aprobat, sâmbată, demararea lucrărilor pentru realizarea de asemenea rachete şi concret a variantelor terestre ale rachetei de croazieră navale Kalibr şi a rachetei hipersonice Kinjal cu care sunt dotate în prezent avioane MIG-31K din districtul militar de sud de la Marea Neagră. Rachetele Kalibr au fost folosite cu succes de pe nave de suprafaţă şi submarine în campania din Siria. Variantele terestre ale celor două rachete vor avea raze de acţiune superioare, experţii ruşi estimându-le la 4000 - 4500 de kilometri. Cea mai importantă declaraţe a preşedintelui Putin, subliniază autorităţile de la Moscova, este că Rusia nu va desfăşura rachete cu rază intermediară în Europa sau în alte regiuni ale lumii dacă în aceste regiuni nu vor fi amplasate rachete intermediare americane. În prezent, diplomaţia rusă încearcă să convingă statele europene să nu desfăşoare pe teritoriile lor asemenea rachete. În acelaşi timp, Rusia respinge ca nefondate şi pretext pentru a justifica retragerea SUA din Tratatul INF, acuzaţiile americane la adresa rachetei ruseşti 9M729, noua rachetă pentru bateriile tactice Iskander M, a cărei rază ar încălca Tratatul INF.

Radu Dobriţoiu: Domnule general Bălăceanu, iată că Rusia presează pe de altă parte în oglindă, cum spunea colegul meu Saşa Beleavschi, la tot ce se întâmplă şi tot ce vine dinspre SUA. Joacă un joc periculos, totuşi, Putin în cele din urmă în condiţile în care ştim foarte bine că la nivel economic Rusia se confruntă cu probleme foarte mari.
Virgil Bălăceanu: Discutam şi înainte de emisiune, aş vrea să apreciez acum cele prezentate de domnul general Ilina, probabil o să folosim informaţiile domniei sale pe timpul dezbaterii noastre, discutam înainte de emisiune despre Federaţia Rusă şi de faptul că Federaţia Rusă nu se mai poate exprima ca putere economică mondială - europeană rămâne prin resursele pe care le are - nu se mai poate exprima nici atât de mult în planul tehnologiei; facem însă o paranteză - nu şi în privinţa tehnologiei militare - dar la ora actuală, ca factor de putere, şi ţine foarte mult Putin la Federaţia Rusă factor de putere şi actor important nu numai în Europa, în lume, rămâne instrumentul militar, manu militari, pe care-l şi utilizează. Dar vorbind despre momnetul actual ar trebui să facem un pic de recurs la istorie pentru că noi consemnăm în secolul trecut, acum şi în secolul acesta, câteva crize. Le-aş numi crizele rachetelor. Şi nu este vorba de o criză a rachetelor strategice, de care a vorbit şi domnul general Ilina, a rachetelor strategice intercontinentale....

Radu Dobriţoiu: Cuba era foarte aproape de SUA.
Virgil Bălâceanu: Era foarte aproape, iată vorbim în 1962 de criza rachetelor din Cuba. S-a rezolvat prin negocieri. Următorul moment la 20 de ani, 1982...
Radu Dobriţoiu: Aducea aminte domnul general Ilina.
Virbil Bălăceanu: Dislocarea rachetelor SS...
Radu Dobriţoiu: Americane.
Virgil Bălăceanu: Nu.
Radu Dobriţoiu: /.../
Virgil Bălăceanu: Nu, SS-20 ale ruşilor în partea de est.
Radu Dobriţoiu: /Pershing/.
Virgil Bălăceanu: Ca răspuns şi interesant este, la momentul respectiv SUA au început dislocarea rachetelor Pershing mai ales la solicitarea germanilor. Helmut Khol a avut un rol determinant din acest punct de vedere. S-a creat o situaţie tensionată în Europa la momentul respectiv, s-a rezolvat prin acest acord, INF, s-a făcut o retragere a rachetelor din spaţiul european, asistăm la o nouă criză a rachetelor. Aş spune o criză a rachetelor de croazieră, pentru că în privinţa rachetelor balistice strategice intercontinentale...
Radu Dobriţoiu: Este celălalt acord.
Virgil Bălăceanu: Este celălat acord care este valabil până în 2021...
Radu Dobriţoiu: Exact peste doi ani de încheie.
Virgil Bălăceanu: Şi partea bună a lucrurilor este că faţă de SALT, pentru că START reprezintă o continuare a tratatului de limitare, se semnează după '91 în două etape START 1, START 2, reducerea armamentelor nucleare strategice. În acelaşi timp se opreşte, nu se limitează, şi dezvoltarea rachetelor de croazieră.
Iată că această competiţie cu privire la înarmarea nucleară duce către ceea ce numim noi rachetele balistice intermediare, rachetele de croazieră, în mod deosebit. Rusia continuă să fie implicată în Siria, acolo unde a trimis mai multe sisteme de apărare antiaeriană S300. Moscva îl susţine în continuare pe Bashar al Assad şi indirect şi forţele militare iraniene de pe teritoriul Siriei, la rândul lor aliate ale regimului de la Damasc. Totodată un general iranian a anunţat în această săptămână că Teheranul intenţionează să-şi mărească aria de acţiune a rachetelor pe care le produce urmând ca acestea să poată lovi inclusiv ţinte de pe teritoriul Europei. Cum priveşte Israelul aceste evoluţii aflăm de la Dragoş Ciocîrlan.

Reporter: Israelul este preocupat de înlăturarea prezenţei militare iraniene din Siria şi oprirea înarmărilor miliţiilor şiite, controlate de regimul de la Teheran. Este necesară întărirea coordonării militare cu forţele ruse pentru a contracara prezenţa iraniană şi înarmarea Hezbollah. Aceste chestiuni se vor afla în centrul convorbirii pe care premierul Benjamin Netanyahu o va avea peste două săptămâni cu preşedintele rus Vladimir Putin. Bateriile S300 vor fi operaţionale curând şi nu este clar dacă în prima perioadă vor fi deservite de militari ruşi sau sirieni sau de echipe mixte. Pentru a evita incidente este necesară o întâlnire cu /Volodea/. Pe de altă parte, preşedintele Vladimir Putin are o problemă majoră cu S300. Au scăzut comenzile şi Kremlinul s-ar putea să dorească să fie doborât un avion israelian din considerente de marketing. Iranul urmăreşte ca scutul rusesc să se extindă în Liban pentru a proteja rachetele de precizie ale organizaţiei teroriste Hezbollah finanţată de regimul de la Teheran. Există critici serioase la adresa Moscovei că sistemul S300 livrat Damascului nu este activat atunci când aviaţia israeliană atacă ţinte iraniene din Siria. Devenind operaţional sistemul S300 ar putea fi utilizat împotriva zborurilor israeliene spre Liban şi Golan, situaţie în care aviaţia israeliană ar trebui să distrugă bateriile S300. Luna ianuarie a fost un dezastru pentru comandantul Brigăzii Quds, Qasem Soleimani. Avioane israeliene au spulberat centre de comandă şi depozite de muniţii iraniene din Siria. Atacurile au durat 50 de minute. A fost o ripostă israeliană puternică după interceptarea unei rachete trasă din Siria pe muntele Hermon din Israel. În 3 febriarie multe ţinte israeliene au fost lovite de aviaţia americană la graniţa siriano-irakiană. Trei rachete iraniene au vizat o bază americană din Irak. Avioane americane au atacat centre ale Brigăzii Quds vizitate frecvent de generalul iranian  Qasem Soleimani.

Radu Dobriţoiu: Cu puţin timp în urmă am primit o informaţie de la corespondentul nostru la Moscova, Alexandru Beleavschi în legătură cu o propunere făcută de Rusia prin intermediul purtătorului de cuvânt al Ministerului Apărării Naţionale. Să ascultăm aceste informaţii.

Reporter: Cu puţin timp în urmă, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, generalul Igor Konaşenkov, a declarat că Rusia propune Statelor Unite ca până la expirarea termenului de valabilitate a Tratatului INF pe 2 august, să revină la respectarea acestui tratat. În acest scop Ministerul rus al Apărării a chemat Statele Unite să distrugă lansatoarele universale Mk 41 ce pot lansa de la sol şi rachete de croazieră Tomahawk, rachetele ţintă ce au caracteristici similare rachetelor balistice terestre cu rază intermediară şi dronele de atac ale căror caracteristici cad sub incidenţa INF. Generalul Konaşenkov a declarat că ataşatul militar american la Moscova a fost invitat la minister pentru a i se înmâna nota oficială cu aceste propuneri.

Radu Dobriţoiu: Domnule general Virgil Bălăceanu, aşa este la Radio România Actualităţi, avem informaţii în exclusivitate, de ultimă oră. Iată că Moscova vine cu propuneri pentru Statele Unite.

Virgil Bălăceanu: Pănă la Moscova, cu permisiunea dumneavoastră, m-aş opri un pic asupra Israelului. Israelul este o putere nucleară nerecunoscută sau care nu recunoaşte, dar este din ce s-a prezentat, sublinia şi domnul general Ilina. Pe de altă parte Israelul este o forţă recunoscută şi îşi asumă o asemenea recunoaştere Israelul extrem de experimentată în privinţa apărării antirachetă. Interesant este că SUA achiziţionează sisteme Iron Dome de la Israel în ideea în care apărarea antirachetă va cunoşte noi dezvoltări în perioada următoare. Pe de altă parte este foarte interesant că Israelul a folosit, din ultimele date, un radar ucrainean pentru a distruge un sistem de apărare antiaeriană a rachetelor S300.
Revenind asupra a ceea ce Moscova susţine, da este vorba de lansatoare. Şi când vorbim de MK41 vorbim şi de lansatoarele de la Deveselu.
"Euroatlantica" la final. Tema ediţiei: "Anularea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare".

Invitatul ediţiei a fost generalul-locotenent în rezervă Virgil Bălăceanu. Prin telefon am fost în direct cu generalul Decebal Ilina.

Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul Euroatlantica şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi la Radio România Actualităţi.
 


Etichete Exclusiv RadioEmisiunea EuroatlanticaRadu Dobriţoiugeneral Virgil Bălăceanugeneral Decebal IlinaNicu PopescuDoina SaiciucAlexandru BeleavskiDragoş CiocîrlanTratatul INFBaza Deveselu

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live