Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: OBIECTIV ROMANIA Luni, 22 Octombrie

Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

Autor

Radu Dobriţoiu

22 Februarie 2018
Vizualizari: 656
Comentează add

Brexit-ul oferă Uniunii Europene oportunitatea unei ample regândiri a dispozitivului financiar, a subliniat cancelarul german Angela Merkel.

Angela Merkel doreşte o reformă a bugetului UE post-Brexit

radu-dobritoiu

Brexit-ul oferă Uniunii Europene oportunitatea unei ample regândiri a dispozitivului financiar, a subliniat astăzi cancelarul german Angela Merkel, într-un discurs în faţa Bundestagului. Angela Merkel a insistat că, în viitorul cadru bugetar multiannual, trebuie avute în vedere provocările globale aflate în faţa Europei, iar acordarea fondurilor structurale să fie legate de primirea şi integrarea migranţilor.

Merkel a lăsat clar să se înţeleagă că viitorul UE va fi prioritatea viitorului ei mandat de cancelar, dacă membrii Partidului Social-Democrat vor aproba noua coaliţie cu creştin-democraţii, informează Reuters.

„Avem nevoie de un nou început pentru Europa”, a spus ea în faţa camerei inferioare a parlamentului german, subliniind că retragerea Marii Britanii din UE ar putea conduce la schimbări majore în bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027, un subiect delicat ce va fi discutat vineri la summitul european.

Ieşirea Marii Britanii din UE va lăsa în acest buget un gol anual de 12-15 miliarde de euro, pe care Comisia Europeană a propus statelor membre să-l acopere parţial prin creşterea contribuţiilor naţionale, iar pentru diferenţa care ar rămâne, să se facă economii, principalele ţinte ale acestor economii riscând să fie Politica Agricolă Comună (PAC) şi fondurile de coeziune destinate celor mai sărace regiuni, în special din ţările est-europene, întrucât aceste două capitole reprezintă împreună peste două treimi din cheltuieli.

Germania s-a arătat dispusă să-şi suplimenteze contribuţia la bugetul UE, cu condiţia ca şi celelalte state contributoare nete să procedeze la fel, însă unele dintre acestea, precum Austria, Olanda şi Suedia, au anunţat că refuză o asemenea măsură. La rândul său, ministrul francez al agriculturii a avertizat, potrivit AFP, că ţara sa nu va accepta ca PAC să fie o „variabilă de ajustare”, în timp ce ţările grupului de la Vişegrad (Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia) se opun realizării de economii pe seama fondurilor de coeziune sau condiţionării acestora de acceptarea migranţilor extracomunitari.

Despre aceste fonduri a vorbit şi Angela Merkel în discursul de joi, ea cerând ca acordarea lor să fie legată în viitor de primirea migranţilor care vin în Europa din Orientul Mijlociu, Africa şi Asia. „Prin distribuţia fondurilor structurale, trebuie să asigurăm că criteriile de alocare vor reflecta în viitor angajamentul multor regiuni şi municipalităţi în primirea şi integrarea migranţilor”, a indicat Merkel, cerând şi reformarea sistemului european de azil pe principiul „solidarităţii”.

Pe de altă parte, ea a insistat că viitorul cadru bugetar multianual trebuie să aibă în vedere şi nevoia creşterii competitivităţii Uniunii Europene, întrucât la ora actuală „companiile europene nu mai sunt în topul mondial la toate capitolele”, iar Europa se regăseşte „peste tot în lume sub presiune politică şi economică”.

De asemenea, „pactul de stabilitate şi creştere va rămâne esenţial pentru Europa”, a mai subliniat Merkel, reafirmând că supravegherea şi respectarea criteriilor nu trebuie să lipsească din orice reformă a zonei euro.


Etichete Reforma EUROBuget UEBuget post Brexit

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live