ANALIZĂ Statele din flancul estic NATO, cele mai expuse amenințărilor
Analistul de politică externă, Iulian Chifu, a vorbit la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, despre evoluțiile la nivel global și strategia viitoare a NATO.
Articol de Luminiţa Voinea, 11 Mai 2021, 17:30
La nivel global au loc, în această perioadă, evoluții care vor influența lumea post-pandemie.
Din punct de vedere al NATO, noua realitate arată că este nevoie de o regândire a principialelor direcții de evoluție ale Alianței.
Recentul summit B9 de la București, la care au participat, în format on-line, președintele SUA , Joe Biden și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a readus în discuție consolidarea relației transatlantice și evoluțiile îngrijorătoare de securitate din regiunea Mării Negre, dar și pe flancul estic.
Analistul de politică externă Iulian Chifu, directorul Centrului de Prevenirea Conflictelor și Avetizare Timpurile, consideră că statele din flancul estic sunt cele mai expuse presiunilor și amenințărilor din zona răsăriteană.
În aceste condiții, noua strategie a NATO 2030 va trebui să aducă noi direcții de acțiune ale Alianței.
“În mare măsură, subiectele discutate la București se vor regăsi pe agenda summit-ului NATO. În general, toate preocupările Alianței sunt importante, am văzut prezența la București a președintelui SUA, Joe Biden, în sistem de videoconferință, care a preluat și va susține aceste puncte de vedere. De altfel, este o veche tradiție a unei relații între SUA și statele nou intrate în NATO, statele din flancul estic, statele care sunt cele mai expuse presiunilor și amenințărilor din zona răsăriteană. Pe de altă parte, îl avem pe secretarul general al NATO Jen Stoltenberg, care a fost prezent, tot în format videoconferință, și care, în egală măsură, și-a asumat prezentarea și susținerea în cadrul sumitului NATO a acestor puncte. Iar ele sunt suficient de numeroase, unele privesc viața Alianței în interior, mă refer aici la propunerea NATO 2030 unde avem o variantă, o discuție privind viitorul concept strategic al Alianței. Acesta este un document de tip strategie de securitate, care începe la circa 10 ani, precedentul a fost la Lisabona în 2010. De la această dată, se lansează procesul pe 14 iunie, la summit-ul NATO, urmând ca conceptul stragegic să fie propus anul viitor, într-un summit NATO în care să avem documentul. El va fi valabil să zicem din 2022 o perioadă de circa o decadă”, a spus profesorul universitar Iulian Chifu, la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.
În evoluțiile viitorului, adaugă el, un rol important îl vor avea inteligența artificială, capabilitățile spațiale sau metalele rare, astfel că nu sunt excluse schimbări de putere în plan global.
“Unele state au făcut acești pași, de exemplu Marea Britanie are o strategie de securitate 2030 în care își propune ca în 10 ani să devină o putere tehnologică. Sunt deja nișe în care inteligența artificală, în care capabilitățile spațiale încep să joace roluri importante, așa cum resursele pentru alte tipuri de produse încep să joacă roluri importante și mă refer aici la metalele rare și la zona microprocesoarelor și a componentelor acestora, care sunt într-o cantitate limitată la nivelul lumii și eventual, controlate de anumite state nu întotdeauna cele mai democratice”.
SUA, China, Uniunea Europeană și Rusia vor fi principalii actori care se vor așeza la masa negocierilor și își vor împărți puterile în noua strategie globală.
“La nivel global, formula nu va fi aceea de a merge spre un război. Dar și această guvernanță globală pentru care diferiții actori se așează, ca să aibă un loc la masa de negociere, are un anumit nivel la care lucrurile se pot așeza. În jurul mesei trebuie să fie state potente, cu o adevărată capacitate globală, cu ambiții, resurse și tehnologie. Iar la acest capitol nu sunt atât de multe: avem SUA, China pe locul 2, UE, eventual și împreună cu SUA, după care, marea problemă actuală este locul Rusiei. O Federație Rusă care deține încă o capabilitate nucleară, dar care devine din ce în ce mai puțin relevantă în ziua de azi. Noul acord va conține nu numai componenta strategică, ci și componentele care țin de rachete cu rază medie și Tratatul de neproliferare, cam acesta este proiectul american. Iar în momentul respectiv, Federația Rusă ajunge unul dintre mulții actori de la masă și nu în varianta singuralizării, față în față cu SUA. O asemenea postură nu este una care s-o avantajeze”.
De altfel, din punct de vedere economic, vedem o Rusie slăbită, atâta timp cât, de șapte ani, de când au început sancţiunile economice, o stagnare economică deplină caracterizează economia rusă.
Potrivit unei evaluări a Atlantic Council, citată de Iulian Chifu, Rusia a pierdut mult mai mult decât arătau calculele iniţiale din cauza sancţiunilor occidentale, respectiv 2,5-3% din PIB pe an în ultimii 7 ani, respectiv o medie de 50 miliarde de dolari pe an venituri.
Statele din flancul estic NATO, cele mai expuse amenințărilor
Potrivit analizei făcute de Iulian Chifu, situația tensionată din Crimeea și militarizarea acestei peninsule constituie motive de amenințare pe tot flancul estic, inclusiv pentru România.
“Dacă este să luăm ultimele evoluții, trebuie să realizăm că avem anexarea Crimeei de către Federația Rusă și militarizarea acestei peninsule a Ucrainei. E adevărat că capabilitățile de acolo sunt destinate proiecției forței în estul Meditarnei dar, în primul rând, e vorba de o militarizare extrem de mare a Mării Negre. Sunt zone întregi din Marea Neagră care sunt menținute interzise către Federația Rusă, pe motive de exerciții și prezență navală, până la toamnă. În orice moment, există această amenințare pe tot flancul estic, inclusiv pe România. Această manifestare de forță s-a derulat în partea sudică a flancului estic. Practic, printre obiectivele României, dincolo de modificarea posturii de apărare și descurajare, se află și prezența unui număr suplimentar de trupe aliate anunțate de președintele Iohannis în regiune. Acestea pot să descurajeze”, afirmă Chifu.
În acest context, o echilibrare a flancului estic al Alianței este absolut necesară.
“În momentul în care au crescut pe partea cealaltă capabilitățile militare, trebuie să echilibrezi. Important este, și sperăm să găsim în documentele summit-ului NATO, o echilibrare a flancului estic. În momentul de față, formula pe care o promovăm este aceea a unui singur flac, o singură alianță, o singură apărare, deci nu a unor diferențe. Cu atât mai mult cu cât vedem că acțiunile armatei Federației Ruse se derulează fix în sud”.
O precizare esențială este că o amenințare asupra unuia dintre aliații NATO reprezintă o amenințare asupra tuturor, iar în acest context se aplică Articolul 5, referitor la apărarea colectivă
“Amenințarea reală vine din zona estică. Aș rămâne ca principală amenințare directă în prim plan cu zona estică, dar rețineti că suntem amenințati din toate direcțiile, odată ce aliații noștri sunt amenințați, iar Articolul 5 se aplică și Turciei, dacă are o problemă în zona sudică sau estică a sa. Se aplică tuturor aliaților. Orice amenințare asupra unuia dintre aliați devine și o amenințare asupra tuturor, iar fiecare dintre aliați este obligat, ca efect al Articolului 5, să participe la apărarea fiecăruia dintre noi împreună. Toate reprezintă o preocupare pentru noi în acest sens”, subliniază analistul Iulian Chifu.
Evoluțiile din Republica Moldova
Republica Moldova se pregătește de alegeri anticipate, iar mesajele dinspre oficialii europeni sunt unele de susținere a parcursului pro-european al Maiei Sandu.
Iulian Chifu apreciază decizia președintelui Maia Sandu de a rămâne in limitele mandatului constituțional.
“A fost un moment la limită, un moment care putea antrena riscuri, iar președintele R. Moldova, doamna Maia Sandu, a ales o variantă ultracorectă, chiar dacă risca o eventuală coalizare contra naturii în Parlamentul R. Moldova. Ceea ce am văzut în R.Moldova este preluarea puterii politice de către Maia Sandu și partidul prezidențial PAS. Era un proces natural, acesta este dorința, valul pornit de către cetățenii Republicii Moldova, nu mai poate fi oprit. Vine și pe un set de greșeli ale Partidului Socialiștilor al lui Igor Dodon, care a încercat să blocheze alegerile anticipate. Iată că, în momentul de față, vedem o trambulină de creștere din nou pentru PAS, concomitent cu această polarizare care nu mai lasă loc foarte mult de jur împrejur. Deci, după părerea mea, există cea mai mare probabilitate să avem doar două partide în viitorul Parlament, PAS-ul asumandu-și o majoritate. Să vedem, în acest context, preluarea puterii, având toată puterea și dorința de reformă, urmând să vedem și noi reforme europene la Chisinău”.
Vaccinarea si dezinformarea - un nou front de confruntare între Vest si Est?
Se pare că pe timpul pandemiei, vaccinarea și deziformarea au constituit motive serioase de confruntare între Vest și Est, care au dus inclusiv la o bătălie geo-politică pentru vaccinuri.
“Acest front de confruntare este și el asumat ca atare și la nivelul UE și al NATO și al statelor individuale, fiecare își are instrumentul propiru și a observat foarte bine si bătălia geopolitică pentru vaccinuri, tendința de a submina vaccinurile occidentale și de a preamări vaccinurile proprii”, a susținut Iulian Chifu.
Tabloul dezinformării
Dezinformarea în ceea ce privește pandemia și campania de vaccinare a cunoscut mai multe fațete, de la răspândirea terorii, până la teoriile conspiraționiste și ideile de încălcare a drepturilor omului, toate având ca scop punerea sub semnul întrebării a calității lidershipului.
“Începând din martie anul trecut, am avut o primă bucată în care tirul de dezinformare venit pe sub falduri ruse era acela de a sădi teroarea: morți, răniți, presiune pentru a înnebuni lumea. După care, am trecut perioada de Paște, în care marea preocupare era faptul că se interzic drepturile omului cu prezența la slujbe și exercitarea credinței. Iată ca s-a putut anul acesta, a fost accesul liber la slujbă în noaptea de Paște. Am avut o perioadă întregă cu o zonă de dezinformări în care problema a fost să determini reacții în raport cu autoritatea. Teoriile conspirației - nu există coronavirus, vaccinul nu ajută la nimic, îmbogățiții din pandemie – toată această sumă de acțiuni a avut ca scop punerea sub semnul întrebării a calității lidershipului”, punctează analistul de politică externă Iulian Chifu, directorul Centrului de Prevenirea Conflictelor și Avetizare Timpurile.
El pledează pentru vaccinare, pentru a ne întoarce la viața de dinainte pandemiei și pentru a ne putea bucura de vacanțe liniștite.
“Sperăm să avem o vară calmă, să depășim acele praguri, în așa fel încât să ne bucurăm de aceasă vacanță și cu mai puțin coronavirus spre deloc și cu posibilitatea de a ne trăi viețile într-o situație de normalitate. Cu speranța că din toamnă lucrurile vor sta mai bine, să-i protejăm pe cei vulnerabili, care nu au acordul doctorilor pentru vaccin sau care nu sunt în categoriile care pot fi vaccinate. Dar cei care își doresc, care sunt responsabili chiar să facă vaccinul, totul pe bază de opțiuni individuale și fără discriminarea celor vaccinați față de cei care nu sunt vaccinați. Ori vaccinare, ori testare“.
Serviciul denoaptecu Maria Țoghină, ediția din 10/11 mai 2021 poate fi urmărită video în link-ul de mai jos:
