Analiştii salută reducerea ratei dobânzii de politică monetară

Consiliul de Administraţie al BNR a decis să reducă rata dobânzii de politică monetară de la 4% la 3,75% pe an, un nou minim istoric, precum şi ratele rezervelor minime obligatorii la lei de la 15% la 12% şi ratele rezervelor minime obligatorii la valută de la 20% la 18%.

Noua dobândă de politică monetară va fi aplicată de joi, 9 ianuarie, în timp ce ratele diminuate pentru rezervele minime obligatorii în lei şi valută intră în vigoare începând cu perioada de aplicare 24 ianuarie-23 februarie 2014.

Analiştii salută reducerea ratei dobânzii de politică monetară şi a ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi valută.

Ei apreciază că deciziile BNR vor deschide calea finanţării economiei chiar dacă de miliardul de euro eliberat în acest fel nu vor beneficia semnificativ şi IMM-urile.

Audio: Analistul economic Radu Soviani spune că acesta este cel mai amplu set de măsuri de politică monetară luate de la începutul crizei.

Radu Soviani: Piaţa va arăta în perioada următoare cât de corecte sunt aceste decizii. Noi, deocamdată, putem privi dimensiunea acestor decizii şi categoric vorbim despre cel mai amplu set de măsuri de politică monetară luate de la începutul crizei şi până în prezent de către Banca Naţională a României, respectiv este ca şi când Banca Naţională a apăsat pe trei butoane deodat şi nu a mai făcut asta în criză - butonul dobânzilor pe care le-a dus în jos, butonul rezervelor minime obligatorii în lei pe care le-a dus în jos, butonul rezervelor minime în valută pe care le-a dus în jos. Este de discutat şi se va discuta mult de către economişti dacă acesta era momentul şi dacă nu era cumva mai bine ca BNR să facă asta în urmă cu doi ani sau cu trei ani. Deocamdată putem spune ca aşteptăm ca piaţa să arate cât de corecte au fost aceste decizii şi mai ale cât de eficiente sunt aceste decizii pentru că ele duc către un singur sens şi anume către reducerea preţului creditării în lei. O dobândă mai mică a băncii centrale reprezintă un impuls pentru băncile comerciale să reducă dobânda la creditele în lei şi nu este un răspuns singular, este a cincea reducere consecutivă de rată de dobând. Rata de dobândă coboară de la 5,25 % anul trecut spre 3,75 % în acest an. Practic, BNR dă un stimul pentru ieftinirea banilor, prin dobând, de asemenea, dă stimul pentru ieftinirea leilor, prin faptul pune mai mulţi lei la dispoziţia băncilor comerciale, dar şi pentru ieftinirea creditelor în valută pentru că există şi mai multă valută pusă la dispoziţia băncilor comerciale începând din 24 ianuarie. Întrebarea de un milion de dolari este dacă aceste semnale de politică monetară se vor transmite mai degrabă mai repede sau mai degrabă mai târziu în ieftinirea creditării pentru companii, în primul rând pentru că ştim din celelate declaraţii anterioare ale guvernatorului Isărescu că acea parte a populaţiei care putea să se împrumute din România s-a cam împrumutat. Deci, în perioada următoare nu vom putea vorbi despre un bum al creditării către persoane fizice. Nu. În perioada următoare am putea să asistăm pe de o parte la ieftinirea creditării pentru companiile care au deja credite în derulare şi la credite ceva mai atractive pentru companiile care îndăznesc să acceadă la creditare. Acestea sunt premisele. Vom vedea dacă ele sunt preluate de către băncile comerciale sau va apărea acea veşnică scuză că noi avem bani de oferit, iată acum sunt şi mai ieftini acei bani, dar băncile comerciale au o problemă în a găsi criditori sau debitori, datornici, doritori de împrumuturi solvabile, respectiv cei care pot să demonstreze cu vârf şi îndesat că au ce face cu banii respectivi, astfel încât să poată plăti rata înapoi la bancă, să poată acoperi cheltuielile de funcţionare şi chiar să obţină un mic profit, adică ceea ce ar trebui să derive dintr-un business plan pe care companiile ar terbui să le aibă. Există şi un risc şi a vorbit despre riscul ăsta şi guvernatorul Isărescu astăzi, şi anume ca atât de mulţi bani ajunşi dintr-odată e piaţă simultan cu un leu mai ieftin dintr-o rată de dobândă mai mică să conducă la o depreciere a leului. Şi aici este o frază cheie spusă de guvernatorul Isărescu: să lăsăm cursul să-şi facă datoria, pentru că el are un rol economic. Este o mutare excepţională, este o mutare cu amplitudine importantă, rămâne de văzut dacă piaţa şi economica vor spune că această mutare e venită la momentul potrivit sau este venită prea târziu.

Reporter: La ce vă aşteptaţi?

Radu Soviani: Mă aştept ca în perioada următoare să nu mai umble băncile comerciale la ratele de dobândă pentru depozite, pentru că un semnal de reducere a ratei de dobândă-cheie de la BNR înseamnă în primul rând un semnal pentru reducerea dobânzii pe care băncile comerciale ne-o plătesc nouă ca deponenţi, dar să nu uităm că în ultimul an băncile au dus ratele de dobândă pentru depozitele în lei la niveluri, scuzaţi-mi cuvântul, mizerabile, foarte mici faţă de ce obişnuiau să fie, chiar sub rata inflaţiei la un moment dat, pentru că acum vorbim de rate de dobândă pentru depozite în lei uneva între 2% şi 3,5%; dacă punem şi un impozit pe care îl ia Ministerul de Finanţe, de 16%, rata de dobândă reală este undeva la 2%, şi inflaţia cam tot pe acolo. Deci băncile, din punctul meu de vedere, nu prea mai au loc în acest moment să reducă semnificativ rata de dobândă pentru depozite, pentru simplul motiv că o parte dintre deponenţi, vâzând rate de dobândă de 2%-2,5% pentru leu la depozite şi rate de 1%-1,5% pentru depozitele în euro, chiar dacă rata de dobândă pentru depozitele în euro este mai mică, s-ar putea ca o parte dintre deponenţi să prefere depozitele în euro. Este un risc pe care inclusiv guvernatorul văd că îl are în vedere atunci când vorbeşte despre o posibilă depreciere a leului, pentru că o depreciere a leului se poate întâmpla şi atunci când cineva consideră că leul nu este mai atractiv şi vrea să cumpere mai mult decât în trecut o altă monedă şi eventual să economisească în acea monedă. Nu am motive să cred că leul va fi mai tare decât este în acest moment, 4,5 lei pentru un euro aproximativ la sfârşitul anului, ci în funcţie de modul în care va merge economia naţională, modul în care va fi gestionată economia naţională, dar şi de eventualele influenţe din exterior, şi când spun influenţe din exterior mă refer la mersul economiilor partenere, în special ale celor din Uniunea Europeană, pe de o parte, dar şi la fluxurile de bani care ar putea să plece dinspre România spre ţările originare ale acestor împrumuturi. Este posibil mai degrabă la sfârşitul anului să vedem o depreciere a leului faţă de actualul nivel. Vom vedea în perioada următoare. Cert este că personal nu văd în acest moment motive de întărire pentru leu.

Reporter: Ce direcţii de utilizare predilecte vor atrage aceşti bani?

Radu Soviani: Dacă băncile se vor hotărî să reducă mai agresiv preţul creditelor în lei, atunci probabil că se va duce acel plus de creditare, fie pentru cofinanţarea de către companiile private a unor proiecte europene, în cazul în care există determinare economică a decidenţilor pentru absorbţie, realmente bună în acest an a fondurilor europene, fie se va duce către companiile exportatoare, dar nu pot să spun că văd un domeniu pe care mi l-aş dori să-l văd impulsionat de această reducere a creditării şi anume creditarea IMM. Cred că în continuare există obstacole puternice din partea sistemului bancar pentru o creditare la un nivel adecvat a sectorului IMM şi până când creditarea nu va fi pentru acele IMM, mi-e greu să cred că vom vedea o impulsionare semnificativă şi a activităţii economice.

Reporter: Trecem acum de la dimensiunea naţională la dimensiunea europeană a economiei, în Grecia, ţară pe care în urmă cu chiar un an de zile mulţi o vedeau deja în afara Zonei euro şi care a preluat astăzi preşedinţia în exerciţiu a UE. Preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, referindu-se la dificultăţile cu care se confruntă Atena, a apreciat ca pe o prejudecată tendinţa de a pune sub semnul întrebării capacitatea Greciei de a avea un mandat reuşit. Împărtăşiţi această părere?

Radu Soviani: În momentul de faţă, preşedinţia UE nu reprezintă un drept de veto sau cum va face Grecia aşa se va întâmpla; pur şi simplu cred că, de câţiva ani, de circa patru ani, sunt mecanisme care conduc la luarea unor decizii optime, indiferent cine ar deţine pentru o perioadă de şase luni preşedinţia UE. Ce este tipic pentru această preşedinţie este că la fiecare şase luni câte un stat membru preia această preşedinţie şi, iată, i-a venit rândul Greciei. Ce este atipic este că Grecia, în acest moment pare conectată la aparatele creditorilor internaţionali, inclusiv ai UE. Dacă Grecia va fi tentată să îşi faciliteze în vreun fel, situaţia prin această preşedinţie, sunt convins că există anticorpii necesari ca acest lucru să nu se întâmple. Sigur, sunt discuţiile care sunt răutăcioase, respectiv un stat care a intrat în bucluc din punct de vedere economic cum poate să conducă UE, deţinând preşedinţia UE? Dar, repet, nu este atât de simplu cine deţine temporar pentru şase luni preşedinţia, nu poate face chiar ce vrea ea. Mai sunt alte elemente legate, dacă vreţi, şi de un fel de marketing. Respectiv, Grecia este statul care alocă cel mai puţin pentru deţinerea pentru o perioadă de şase luni a preşedinţiei europene, 50 de milioane de euro, dacă nu greşesc, este suma pe care o alocă Grecia în acest moment. este o sumă mică, dar este şi o situaţie semnificativă de austeritate. Ce e cel mai interesant în această suprapunere: criză economică în Grecia, conectare la aparate şi deţinerea preşedinţiei este că Grecia şi-a început practic preşedinţia UE spunând prin vocile diverşilor miniştri că politicile de austeriate care au fost aplicate în state precum Grecia sau precum România sunt, nu ştiu dacă neapărat intolerabile, dar greu tolerabile, greu de digerat.