Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Fotbal Joi, 24 Septembrie

Cele mai citite

Articole recente

Autor

Mihaela Helmis

3 Martie 2017
Vizualizari: 987
Comentează add

Documentar: Odiseea aurului dacic continuă.

Amprente în aur Amprente în aur - Conține audio

mihaela-helmis

Ne amintim emoția  cu care primeam acasă, rând pe rând , cele 13 brățări dacice  din aur masiv   din zona Sarmizegetusei Regia, scoase fraudulos din țară și apoi răscumpărate.  Mai sunt  măcar alte 11 pe urmele cărora se află , mai aproape sau mai departe, judiciariști din țară și de peste hotare.Invitându-ne în Colecția Tezaur de la Muzeul Național de istorie a României  spre a le  simți, intreagă ,aura de poveste încă tainică ,  Mihaela Helmis  găseşte  împreună cu istoricii  Ernest Oberlander Târnoveanu şi Cornel Ilie de la MNIR , cu  arheolog Barbara Deppert Lipitz, expert internaţional la Frankfurt şi cu mai vechi şi mai noi procurori şi inspectori de poliţie, -  Amprente in aur- Continuă odiseea aurului dacic.

AUDIO: Amprente in aur. Documentar difuzat la Radio România Actualităţi joi, 2 martie 2017.

După toate aparenţele, brăţările de aur dacice au fost depuse ca ofrande de mare valoare, adesea însoţite şi de mari cantităţi de monede dacice şi greceşti de aur şi argint, în cadrul unor ceremonii religioase forte importante.

Aceste piese constituie nu doar nişte mărturii de o valoare excepţională, prin conţinutul impresionant în aur pe care îl înmagazinează (12,663 kg), ci se constituie în nişte documente istorice esenţiale, care aduc o importantă contribuţie la îmbogăţirea cunoştinţelor noastre în domeniul artei, a religiei şi a civilizaţiei dacice în ansamblul ei.

Începând cu iarna anului 2007, patrimoniul nostru naţional şi implicit, cel al Muzeului Naţional de Istorie a României, s-au îmbogăţit cu cele mai spectaculoase vestigii dacice cunoscute până în prezent – brăţările regale de aur de la Sarmizegetusa Regia. Ultima din seria celor recuperate, până în acest moment, este cea purtând nr. 13, readusă în ţară în luna mai 2011. Din informaţiile adunate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, brăţara dacică regală de aur nr. 13 face parte dintr-un tezaur de cinci piese similare, care a fost descoperit la sfârşitul lunii mai 2001, la Sarmizegetusa Regia, în locul numit „la rezervoare” (situat în zona Căprăreaţa), de către o bandă organizată de braconieri arheologici. Ulterior, brăţările au fost scoase, în mod ilegal, din ţară şi au fost puse la vânzare pe piaţa internaţională de antichităţi. Piesa prezentată aici a fost achiziţionată în Germania, de către un colecţionar originar dintr-un stat balcanic. În urma anchetei, dovedindu-se originea ei românească şi modul ilegal în care a fost sustrasă şi scoasă din ţară, cumpărătorul, de bună credinţă, a fost de acord să o restituie statului român, contra unei juste compensaţii (pe baza principiilor convenţiei internaţionale UNIDROIT). Din acelaşi tezaur au mai fost recuperate încă alte două brăţări (nr. 10 şi 11).

Brăţara dacică regală de aur nr. 13 este nu numai de un exemplar de o deosebită frumuseţe, dar şi unul foarte masiv, piesa cântărind 933,40 g şi având o lungime totală, desfăşurată, de 2,51 m. Brăţara constă din 6,5 spirale, având diametrul la exterior, la capete, de 10,5–11,5 cm şi diametrul barei din care este confecţionată, de 5,6–5,9 mm.
Brăţările regale de aur polispiralice reprezintă cele mai originale creaţii ale artizanilor daci care au ajuns până la noi. Cele două extremităţi ale brăţării nr. 13 redau, stilizat, capul câte unui dragon înaripat, cu botul alungit. Ochii şi sprâncenele sunt reprezentate prin câte trei linii, trasate curb. Dinţii, care ies din gură, sunt sugeraţi prin câte o linie arcuită, incizată, situată pe cele două laturi ale capului. Aripile strânse ale dragonilor sunt redate sub forma unor şiruri de linii oblice, situate pe marginile plăcii care continuă capul. Partea mediană a capului şi coama dragonilor este marcată printr-o linie de perle şi linii oblice incizate, în formă de „os de peşte”, reprezentând, simbolic, şira spinării şi coastele acestora. În continuarea fiecărei plăci dreptunghiulare se află câte şapte palmete, foarte stilizate, ştanţate cu ajutorul poansoanelor. Marginile palmetelor sunt supraînălţate şi decorate, prin incizie, cu linii mici, dispuse oblic.

Brăţara nr. 13, ca şi celelalte 12 piese similare recuperate, a fost realizată prin tehnica baterii la rece, a poansonării şi gravării, pornindu-se de la un lingou rectangular, de aur nativ. Ca ustensile s-au folosit ciocane de lemn şi din metal, acoperite cu piele, nicovale de lemn, precum şi seturi de dălţi de fier şi poansoane de bronz.

Analizele atomice efectuate la Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” de la Măgurele au indicat faptul că brăţara regală dacică de aur nr. 13 a fost lucrată dintr-un aliaj natural de aur (84,39%), argint (14,06%) şi cupru (1,253%), conţinând şi urme de staniu (semn al originii aluvionare a metalului), stibiu şi telur, acestea din urmă specifice aurului provenit din Transilvania, zona Munţilor Metaliferi.

Suprafaţa brăţării, deşi este acoperită cu o patină translucidă, de culoare uniformă, uşor maronie, care atenuează strălucirea naturală a aurului prelucrat mecanic, nu indică existenţa unor urme de folosire a piesei înainte de a fi fost îngropată în pământ. După toate aparenţele, brăţările de aur dacice au fost depuse ca ofrande de mare valoare, adesea însoţite şi de mari cantităţi de monede dacice şi greceşti de aur şi argint, în cadrul unor ceremonii religioase forte importante. Pe lângă această destinaţie sacră, se pare că brăţările polispiralice de aur au avut şi o funcţie laică, de simbol al autorităţii politice şi religioase a regilor daci şi a membrilor celor mai de vază ai familiilor lor. Uzul brăţărilor regale dacice de aur, ca şi al replicilor lor în argint aurit sau argint (de asemenea foarte rare) a fost unul de scurtă durată, vreme de câteva decenii, care acoperă existenţa a două-trei generaţii ale clanului regal de la Sarmizegetusa, mai exact între anii 100 şi 40/30 p. Ch.

Ca şi celelalte 12 „surorii şi verişoare” ale ei, brăţara regală de aur nr. 13 reprezintă, în egală măsură, atât o capodoperă a artei metalelor preţioase a lumii antice, cât şi o dovadă a talentului şi creativităţii meşterilor aurari daci din secolul I a. Ch. Aceste piese constituie nu doar nişte mărturii de o valoare excepţională, prin conţinutul impresionant în aur pe care îl înmagazinează (12,663 kg), ci se constituie în nişte documente istorice esenţiale, care aduc o importantă contribuţie la îmbogăţirea informaţiilor  noastre în domeniul artei, a religiei şi a civilizaţiei dacice în ansamblul ei.

Iar acum , pentru că există informaţii despre celelalte 11 brăţări dacice din aur masiv , - ne aşteptăm la noi răscumpărări şi repatrieri.


Etichete Amprente in aurAmprenteaur

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live