Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: ARENA NAŢIONALĂ - continuare Sâmbătă, 24 August

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobriţoiu

15 Februarie 2019
Vizualizari: 3306
Comentează add

Rusia continuă să se înarmeze pe fondul tensionării relaţiei cu NATO şi cu SUA. Totul după ce Moscova a anunţat că se retrage din Tratatul forţelor nucleare intermediare.

Ameninţările Răsăritului: Rusia se înarmează - până unde?

radu-dobritoiu

Radu Dobriţoiu: Bun găsit! Rusia continuă să se înarmeze pe fondul tensionării relaţiei cu NATO şi cu SUA. Totul după ce Moscova a anunţat că se retrage din Tratatul forţelor nucleare intermediare. În decembrie anul trecut, NATO a constatat că Rusia a dezvoltat şi desfăşurat în teren un sistem de rachete care violează tratatul nuclear, ameninţând totodată securitatea euroatlantică. Duminică, ziarul german "Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung", citând o sursă nenominalizată din serviciile de informaţii occidentale, scria că Rusia are mai multe rachete de croazieră SSC 8 cu rază medie de acţiune decât se credea anterior. Asta înseamnă că Rusia are cel puţin 64 de astfel de rachete care pot fi armate fie cu focoase convenţionale sau nucleare. Racheta are o bătaie de până la 2.350 de kilometri, transportând un focos convenţional de 500 kg, raza de acţiune este de aproximativ 2.000 de km. În acţiuni specifice războiului hibrid, dus pe diferite canale de informare, Rusia susţine că îşi va continua procesul de înarmare şi de perfecţionare a rachetelor, inclusiv a celor hipersonice cu viteză şi rază de acţiune superioare. Invitatul acestei ediţii este generalul-locotenent în rezervă Alexandru Grumaz, analist militar, fost consul general al României la Shanghai. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de RRA pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica". Tema ediţiei: "Ameninţările Răsăritului: Rusia se înarmează; până unde?"
Bună seara, dle general Alexandru Grumaz! Bun venit la RRA la emisiunea "Euroatlantica"!
Alexandru Grumaz: Bună seara, dle Dobriţoiu!

ASCULTAŢI AICI ÎNREGISTRAREA EMISIUNII

Radu Dobriţoiu: Dle general Alexandru Grumaz, primim mesaje directe sau prin interpuşi din partea Moscovei privind înarmarea armatei Rusiei cu rachete noi, repoziţionarea acestora. Putem desprinde aceste informaţii de un război hibrid condus din Răsărit?
Alexandru Grumaz: Nu. În niciun caz. Ceea ce face Rusia la ora actuală denotă că este într-o ofensivă continuă în Estul Europei, în fostele ţări comuniste. Ne aflăm de altfel într-un punct important, într-un moment istoric, datorită faptului că Rusia a avut o influenţă de-a lungul timpului asupra acestor teritorii şi încearcă la ora actuală să şi-o refacă prin diferite metode, nu numai în război hibrid, dar şi prin acţiuni cibernetice şi acţiuni de propagandă ale mass-media ruse şi ale mass-media pe care a cumpărat-o în aceste state. De altfel, vedem că aceste operaţiuni sunt diferite de la stat la stat, sunt diferite de la stat la stat şi din punct de vedere al etnicilor ruşi care sunt, una sunt acţiunile în ţările baltice, alta sunt în Europa Centrală, alta sunt în România. România se pare că este una dintre ţările cel mai puţin afectate de faptul că nu are o comunitate etnică rusă. Dar în schimb avem alte lucruri care ne afectează şi Rusia atacă în primul rând faptul că România are resurse de gaze şi face ca acestea să nu fie..., să nu poată fi exploatate.

Radu Dobriţoiu: Numele României apare din ce în ce mai des în mesajele transmise de Moscova sau de interpuşii Moscovei în ultima perioadă.
Alexandru Grumaz: Da, eu am să iau de exemplu ce a dat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spunând despre scutul de la Deveselu că aici este lucrul că Rusia încearcă să ducă atenţia...
Radu Dobriţoiu: ...în mod greşit asupra bazei de la Deveselu...
Alexandru Grumaz: ...da, în mod greşit asupra bazei de la Deveselu...
Radu Dobriţoiu: Pentru a-şi justifica retragerea din tratat.
Alexandru Grumaz: Exact, pentru a justifica retragerea din tratatul... De fapt...
Radu Dobriţoiu: ...nuclear intermediar...
Alexandru Grumaz: Da, de fapt, dacă stăm să ne uităm aşa, există o carte scrisă de fostul ambasador Michael McFaul, fostul ambasador la Moscova în timpul administraţiei Obama, care se numeşte "Război rece sau pace caldă?", "Un nou război rece sau o pace caldă?". De fapt, asta este o definiţie a perioadei actuale şi în aceasta el dădea exemplu discursul pe care l-a avut Dmitri Medvedev în 2016, la Conferinţa de Securitate de la München, prin care el amintea de perioada de '62. El spunea aşa...
Radu Dobriţoiu: '62 - criza rachetelor din Cuba.
Alexandru Grumaz: Exact. Nu ştiu în ce situaţie ne aflăm acum? Ne aflăm în 2016 sau în 1962? Deci, practic, acest discurs pe care îl aminteşte Michael McFall aici face aluzie la binomul Hruşciov - Kennedy.
Radu Dobriţoiu: Ne aducem aminte cu bătutul în masă cu pantoful, dle general, la ONU.
Alexandru Grumaz: Şi acest lucru înseamnă că relaţia dintre cele două state s-a deteriorat complet. Ieşirea din INF înseamnă practic neîncredere în cele două.

Radu Dobriţoiu: Eu am spus la "Euroatlantica" şi o repetăm şi acum, se pare că relaţiile dintre NATO şi SUA, pe de o parte, şi Rusia, de cealaltă parte, au ajuns la cel mai sensibil punct după Războiul Rece.
Alexandru Grumaz: Aţi amintit de New Start, deci este foarte important, el încheie acest tratat...
Radu Dobriţoiu: Peste doi ani exact.
Alexandru Grumaz: Da.
Radu Dobriţoiu: În februarie 2021.
Alexandru Grumaz: Aceasta este o soluţie pentru a continua negocierile pentru un nou tratat INF, pentru că cadrul pe care îl oferă, deci o prelungire cu 5 ani, iar New Start înseamnă oferirea comunităţii internaţionale a unui cadru de dialog al celor două mari puteri pentru a continua tratatul, a găsi alte soluţii...

Radu Dobriţoiu: Start II, este vorba de rachetele strategice balistice.
Alexandru Grumaz: Problema mare este că trebuie considerată zona Indo-Pacific, pentru că acolo sunt Pakistanul, India, China, Coreea de Nord, care au rachete cu rază... De exemplu, dacă China ar intra în această negociere de un nou tratat, ar însemna să reducă 92% din arsenalele de rachete, ceea ce înseamnă că rămâne cu 8% din ce are la ora actuală, deci problema este foarte complicată a unui nou tratat.

Radu Dobriţoiu: Există o legătură între suspendarea şi apoi retragerea din tratatul nuclear intermediar şi aceste mesaje însoţite şi de acţiuni de înarmare ale Rusiei?
Alexandru Grumaz: Da, există o legătură, pentru că, vă spun eu, deci momentul de la care Rusia a început să-şi reorganizeze armata este acţiunile pe care le-au făcut în Siria. Siria a fost locul unde Rusia a testat o serie de echipamente militare noi. Cea mai interesantă piesă, dacă vreţi să spunem, din aceste echipamente este Pishal, o armă radioelectronică care localizează şi distruge sistemul de navigaţie al echipamentelor de pe UAV.
Radu Dobriţoiu: Să spunem ce înseamnă UAV pentru ascultători.
Alexandru Grumaz: Sisteme de zbor...
Radu Dobriţoiu: Este vorba de avioane fără pilot, despre drone.
Alexandru Grumaz: Forţele ruse au în jur de 200 din acestea, dar în Siria, acolo au constatat..., lecţiile pe care le-au învăţat în Siria spun aşa: necesitatea de a creşte numărul de UAV-uri.
Doi, necesitatea ca Rusia să-şi construiască propria flotă de UAV-uri.

Radu Dobriţoiu: UAV înseamând Unmanned Aerial Vehicle. Este vorba de drone militare. Trebuie să şi traducem pentru ascultătorii noştri.

Alexandru Grumaz: Şi, de asemenea, găsirea de mijloace de a bloca folosirea acestor sisteme fără pilot, care sunt folosite nu numai la descoperirea ţintelor şi cercetare, sunt folosite şi pentru atac. Deci, există două tipuri. Ei, ruşii au la ora actuală pe planşetă şi au în testare un elicopter pentru culegere de date şi operaţiuni militare care se cheamă Katran, au un Orion analogul lui MQ-1 Reaper al americanilor şi au C70 Ohotnik, care este o dronă similară cu inteligenţă artificială în ea.

Radu Dobriţoiu: Şi mai au şi o dronă submarină despre care vom auzi pe parcursul emisiunii, în corespondenţa de la Alexandr Beleavschi. Să aducem aminte, domnule general Alexandru Grumaz, miniştrii apărării din ţările membre ale NATO au avut astăzi, în cea de-a doua zi a reuniunii miniştrilor apărării, un schimb de opinii cu privire la evoluţiile misiunilor din Afganistan, Kosovo şi Irak în cadrul sesiunii dedicate operaţiilor şi misiunilor Alianţei. România a fost reprezentată la această reuniune de ministrul apărării naţionale, Gabriel Leş. Ministrul Gabriel Leş a punctat importanţa susţinerii progresului de pace afgan, insistând pe evidenţierea faptului că acesta trebuie asumat în totalitate de autorităţile afgane cu sprijinul Alianţei Nord-Atlantice. Un alt subiect analizat astăzi de miniştrii din NATO a fost retragerea Rusiei din tratatul forţelor nucleare intermediare.

Alexandru Grumaz: Asta mi se pare cel mai important subiect care a fost pe agenda reuniunii de astăzi şi probabil că va fi discutat şi mâine în conferinţa de presă a secretarului general Stoltenberg. Este faptul că NATO trebuie să găsească paşii care trebuie urmaţi pentru o lume fără tratatul privind rachetele intermediare. Deci, paşii, după cum spunea secretarul general astăzi, vor fi defensivi, deci nu vor fi ofensivi. Nu vor replica cu aceeaşi măsură, nu vor instala rachete Tomahawk similare rachetelor SSC-8. În Europa nu se va întâmpla acest lucru, dar va trebui consolidarea flancului estic, şi nu numai consolidarea flancului estic, Stoltenberg vorbea de sistemul 30-30-30 care înseamnă 30 de batalioane, 30 de escadrile, 30 de nave, pregătite în 30 de zile pentru luptă.

Radu Dobriţoiu: Vom vorbi imediat despre aceste măsuri chiar ale Statelor Unite. Prin arsenalul său şi prin repoziţionarea rachetelor sale, Rusia are capacitatea de a lansa atacuri nucleare în Europa fără nicio notificare. Ca răspuns, Statele Unite vor echipa blindatele de tipul Stryker cu rachete antiaeriene cu rază scurtă pentru a contracara ameninţările aeriene.
Din Statele Unite Doina Saiciuc are mai multe informaţii în următoarea corespondenţă trasmisă pentru "Euroatlantica".

Reporter: Pentagonul crede că rachetele de croazieră ruseşti lansate de la sol Novator 9M729, cunoscute în terminologie NATO drept SSC-8, ar putea conferi Moscovei capacitatea de a lansa un atac nuclear în Europa fără niciun fel de notificare. Pe de altă parte, oficialii americani spun că nu au niciun plan privind desfăşurarea în Europa a unei rachete înarmate nuclear din clasa Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare. Ei arată că sunt luate în considerare numai opţiuni nonnucleare şi că deciziile nu sunt iminente. Cu toate acestea, dat fiind peisajul strategic, analiştii spun că nu este o surpriză faptul că vehiculele Striker care vor fi trimise în Europa nu sunt Strikers de fiecare zi. Ele sunt în proces de a fi înarmate cu armele antiaeriene emergente Short-Range Air Defence Shorad, inclusiv rachetele lansate de pe vehicule Hellfires, Stingers, menite să contracareze ameninţări aeriene specific asociate în multe cazuri cu Rusia. Liderii militari spun că primul prototip Stryker Shorad va fi construit în acest an ca prim pas către producerea a 144 de sisteme iniţiale. Programul Shorad cuplat cu tunuri puternice, cu drone de atac lansate de pe vehicule şi cu arme laser în rapidă evoluţie reprezintă un efort de tranziţie la platformele de luptă blindate în ceea ce este adesea denumit mediul ameninţării marilor puteri. Cert este că Administraţia Trump şi-a reafirmat ieri în Europa foarte vocal şi categoric angajamentul faţă de NATO şi faţă de misiunea sa centrală de a se constitui într-un front comun împotriva Rusiei, semnalând însă în acelaşi timp că interesele americane vor fi întotdeauna pe primul loc. Vicepreşedintele american, Mike Pence, a trasmis un mesaj puternic ieri în Europa: "Iar vecinii noştri de la Răsărit ar face bine să nu subestimeze capacităţile forţelor noastre armate combinate".

Radu Dobriţoiu: Un război al viitorului a descris colega mea din Statele Unite, Doina Saiciuc, domnule general Alexandru Grumaz. Iată că constatăm o adevărată cursă a înarmării, din nou, pentru că aţi adus aminte de anii '60, de anii '70 şi readuc şi eu aminte de cursa spaţială şi a înarmărilor, care în cele din urmă a pus pe butuci imperiul sovietic.
Alexandru Grumaz: Da.Voiam să mai amintesc, aveţi perfectă dreptate în chestiunea aceasta, voiam să mai amintesc că în această cursă se încadrează, mai ales după operaţiunile din Siria, aceste sisteme fără pilot, inclusiv drona Poseidon, pe care au făcut-o pentru Marea Neagră şi o să revin puţin aici la Marea Neagră, pentru că Rusia a pus un mare accent pe flota de la Marea Neagră. Voiam să vă spun că există la ora actuală o replică a lui Shadow 200, care este drona americană cea mai folosită la ora actuală...

Radu Dobriţoiu: Shadow au folosit şi trupele româneşti în Irak.
Alexandru Grumaz: Corsair, care are posibilitatea de a folosi ambele sisteme de sateliţi de poziţionare, şi GPS-ul şi GLONASS-ul, cel care este proprietatea ruşilor. Ruşii încearcă să diversifice aceste sisteme, dar...
Radu Dobriţoiu: Fără pilot, care sunt uşor de trimis în spaţiul inamic...
Alexandru Grumaz: Dar discutând despre nave... Marina rusă a trecut la proiectul 22350. Este un nou tip de fregată, complet modernizată, care are câteva caracteristici, şi anume: este dotată cu noile rachete Poliment Redute, cu lansare verticală şi care acţionează asupra ţintelor, la o distanţă de 150 km şi la 30 km altitudine şi poate pot fi lansate de pe nave. De asemenea au 16 rachete antinavă Mosquito, aşa-numitele /.../ în codificarea NATO şi bineînţeles tradiţionalul tun de 130; au un sistem Medvedka 2 pentru interceptarea submarinelor şi a ţintelor subacvatice. Aceste noi fregate vor intra în dotarea forţei, deocamdată una singură, vor intra în dotarea Forţelor navale din Marea Mediterană, începând cu 2020. Chestiunea este că această grupare de forţe este cea care acţionează şi împotriva ţintelor din Marea Mediterană, deci se duc în Siria şi operează de la Baza navală Tartus, bineînţeles sunt dotate inclusiv cu rachete Kalibr, care este o rachetă care bate în jur de 2.500 km, şi cu aceste rachete din zona Mediterană poţi lovi orice punct din Europa.

Radu Dobriţoiu: M-aţi provocat... Marea Neagră, Rusia, fregate... De corvetele româneşti aţi mai auzit ceva?
Alexandru Grumaz: Nu, n-am auzit. Îmi cer scuze, sunt în discuţii, nu s-a dat un răspuns pentru ele. O să vedem. Bineînţeles, lucrurile sunt într-o continuă desfăşurare...

Radu Dobriţoiu: De Piranha 5 mai ştiţi ceva?
Alexandru Grumaz: Piranha, am înţeles că s-a deschis fabrica Elbit pentru turele, deci înseamnă că lucrurile merg bine.
Radu Dobriţoiu: Trebuia să avem primele Piranha 5, la Uzina Mecanică Bucureşti, realizate în 2018...
Alexandru Grumaz: Da, probabil că s-au întâmpinat nişte probleme.

Radu Dobriţoiu: În privinţa anulării Tratatului forţelor nucleare intermediare, un analist militar rus declara recent că Moscova încearcă să demonstreze că Washingtonul este de vină. Washingtonul? Că responsabilă este Moscova şi că agresivitatea rusească este cea care a dus la denunţarea tratatului. Ambele părţi îşi aruncă responsabilitatea una alteia şi ambele părţi acţionează cu destul de mult succes, chiar dacă nu unul total.

Alexandru Grumaz: Aceste rachete pe care ruşii le-au testat şi le-au dislocat în patru puncte, două în poligoane şi unul lângă Moscova, iar celălalt în Osetia de Nord, acestea pot atinge orice punct din Europa, cu excepţia Portugaliei. Portugalia este singura ţară ferită.
Radu Dobriţoiu: Şi a unor zone din Spania.
Alexandru Grumaz: Şi a unor zone din Spania, mai de jos.

Radu Dobriţoiu: Arsenalul Rusiei este prezentat din ce în ce mai des, vorbindu-se în acest moment de o triadă nucleară a Moscovei, înţelegând prin asta rachete terestre, rachete balistice intercontinentale sau rachete hipersonice. Mai multe informaţii avem în corespondenţa transmisă de la Moscova pentru "Euroatlantica" de Alexandr Beleavschi.

Reporter: Doctrina militară a Rusiei acordă prioritate dezvoltării şi modernizării triadei nucleare, dar şi armelor strategice nenucleare, inclusiv bazate pe principii fizice neconvenţionale. Unele din ele au fost prezentate de preşedintele Vladimir Putin în mesajul său către naţiune din martie anul trecut. Forţele de rachete strategice terestre, componenta principală a triadei nucleare, vor primi în continuare rachete mobile YARS, iar de la sfârşitul acestui an, după cum s-a declarat oficial, şi rachete balistice intercontinentale, cu focoase multiple de tip Sarmat, cu bazare în silozuri. Conform mediilor ruse, racheta Sarmat va putea fi echipată şi cu un vehicul planor hipersonic manevrabil Avangarde, care a atins o viteză de până la 27 Mach. Putin a anunţat că sistemul va fi desfăşurat cu începere din acest an. Lista lui Putin include şi rachetele hipersonice Kinjal pentru vectori aerieni, desfăşurate deja din 2017 pe avioane MIG 31 în Districtul militar de Sud, adiacent Ucrainei şi Mării Negre.
Putin a declarat că aceste arme sunt răspunsul Rusiei la retragerea SUA din tratatul antibalistic cu Moscova şi pot depăşi orice sistem antirachetă existent sau de perspectivă. O altă armă din cele menţionate este laserul militar intrat în serviciu anul trecut. Despre el nu există practic informaţii, experţii ruşi apreciind însă că el poate fi şi o armă antisatelit. Numeroase speculaţii vizează proiectul dronei submarine Poseidon cu propulsie nucleară descrisă de mediile ruse ca o supertorpilă sau un submarin fără echipaj capabil să poarte o încărcătură nucleră de zeci de megatone. Experţii militari ruşi o numesc arma ultimei instanţe, dar în primul rând un factor de descurajare nucleară, în condiţiile demontării sistemului internaţional de control al armamentului. Rusia acuză de altfel SUA de retragerea programatică din tratatele în acest domeniu. După ce SUA şi-a suspendat participarea la Tratatul INF, invocând încălcarea lui de către Rusia, preşedintele Putin a anunţat că Rusia va începe să dezvolte rachete intermediare şi va realiza variantele terestre ale rachetelor de croazieră Kalibr şi rachete supersonice Kinjal. Putin a declarat în acelaşi timp că Rusia nu va desfăşura rachete cu rază intermediară în Europa sau Asia, dacă în aceste regiuni nu vor fi desfăşurate rachete similare americane. Doctrina militară rusă prevede recurgerea la arma nucleară ca răspuns la un atac nuclear sau în cazul unui atac convenţional ce pune în pericol existenţa statului rus. În acelaşi timp, Rusia acuză SUA că, iniţiind fabricarea de încărcături nucleare de mică putere şi prin posibila desfăşurare în Europa sau Asia de rachete intermediare, coboară în mod periculos pragul unui război nuclear.

Radu Dobriţoiu: O corespondenţă semnată de Alexandr Beleavschi, informaţii care ne îngrijorează totuşi, suntem aproape.

Alexandru Grumaz: Ar trebui să adăugăm aici faptul că Moscova va aloca 1,15 miliarde de dolari unui program de stat de dezvoltare a industriei militare, care a fost prelungit până în 2027. Deci, ruşii încearcă să crească la 86% competitivitatea producţiei militare pe care o realizează şi, de asemenea, vor aloca suplimentar 132 de milioane de dolari în perioada 21-27 pentru modernizarea industriei de apărare a ruşilor.

Radu Dobriţoiu: Domnule general, acestea sunt cifrele publice, cifrele la vedere. Cu siguranţă că cele reale sunt mult mai mari.

Alexandru Grumaz: Aşa este.

Radu Dobriţoiu: Ce doresc însă să vă întreb în continuarea acestor informaţii: de unde are totuşi Moscova bani? De unde are atâtea fonduri pentru a injecta în industria de apărare, când ştim că economia nu este foarte solidă.

Alexandru Grumaz: Foarte bună întrebare. Trebuie să ţinem cont de faptul că veniturile din petrol menţin Rusia pe linia de plutire şi se preconizează ca excedentul bugetar la finele anului acesta să fie de 29,3 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 1,8% din PIB. Rezervele valutare ale Rusiei ajung undeva la 478 de miliarde. Totodată, Moscova încearcă să creeze un fond tampon pentru a compensa consecinţele noilor sancţiuni occidentale. Acum, Rusia trebuie să cheltuiască nu numai pentru industria de apărare, trebuie să cheltuiască şi pentru infrastructură şi pentru standardele de viaţă care sunt depăşite la ora actuală, deci veniturile reale ale ruşilor în ultima perioadă de timp au scăzut.

Radu Dobriţoiu: Şi o să scadă în continuare cu aceste informaţii, pentru că este clar că atunci când injectezi sume importante în domeniul apărării şi în industria de apărare trebuie să tragi aceste sume de undeva.
Alexandru Grumaz: Da. E o problemă. Din cauza asta, vedeţi, au şi presat pentru construcţia Nord Stream II, în care Europa a ajuns la un compromis până la urmă.
Deci Germania va răspunde, Gazprom-ul se va retrage din consorţiul franco-germano-rus, va lăsa şi nu va mai controla rutele de transport, vor rămâne rutele de transport pentru statele naţionale.

Radu Dobriţoiu: Adăugăm la aceste informaţii de natură economică şi embargoul la care este supusă Federaţia Rusă.
Alexandru Grumaz: Da, embargoul şi sancţiunile pe care Statele Unite şi Congresul le-au adăugat an de an administraţiei de la Moscova.
Radu Dobriţoiu: La care participă şi Uniunea Europeană, domnule general.
Alexandru Grumaz: Da, participă şi Uniunea Europeană.
Radu Dobriţoiu: După tot ce s-a întâmplat în Marea Britanie.
Alexandru Grumaz: Exact. Păi vizita lui Pompeo la ora actuală în Europa este foarte importantă, pentru că vrea să crească rezilienţa statelor din estul Europei la presiunile ruseşti. Şi vă mai spun o chestiune foarte importantă pe care nu am văzut-o menţionată în presa românească, faptul că Pompeo are ultima escală la Reykjavik, se duce la Keflavik, cea mai importantă bază din timpul Războiului Rece, cu masă de radare şi de aviaţie americană, care controlează spaţiul de deasupra Polului Nord, pe acolo trec toate rachetele balistice ale ruşilor, care se îndreaptă în eventualitatea unui război spre Statele Unite.

Radu Dobriţoiu: S-a vorbit foarte mult despre această vizită a lui Mike Pompeo. Să amintim că a vizitat şi în Polonia un detaşament din care fac parte şi militari români pe care i-a menţionat şi i-a lăudat pentru misiunea îndeplinită acolo alături de trupele poloneze şi de cele americane.
Alexandru Grumaz: Aşa este. Important este că vizita la Varşovia a fost marcată de Conferinţa de Pace pentru Orientul Miljociu, care a fost concurentă cu conferinţa de la Astana a Celor Trei Puteri Garante, cum se numesc, din Siria.

Radu Dobriţoiu: Unde Statele Unite nu sunt invitate. Sau sunt reprezentate doar la nivel de ambasador local.
Alexandru Grumaz: Da. Turcia, Iranul şi Rusia au fost acolo şi sunt acolo la Astana în acest moment pentru discuţii referitoare la viitorul Siriei. Este foarte important pentru că ceea ce încearcă America la ora actuală, să coaguleze ţările arabe împreună cu Israelul, în formarea unui nou NATO, unui NATO al Orientului Miljociu. Este foarte complicat, dar nu este imposibil de realizat acest lucru.

Radu Dobriţoiu: "Euroatlantica", la final. Tema emisiunii:  ''Amenințările Răsăritului: Rusia se înarmează; până unde?''

Invitatul ediţiei a fost generalul-locotenent în rezervă Alexandru Grumaz.

Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul Euroatlantica şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi fost alături de noi la Radio România Actualităţi.
 


Etichete Exclusiv RadioEmisiunea EuroatlanticaRadu Dobriţoiugeneral Alexandru GrumazNicu PopescuDoina SaiciucAlexandru Beleavskiinarmarea Rusieirachetele RusieiTratat INFGabriel Les

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live