Alexandru A. Sutzu - părintele psihiatriei româneşti

Alexandru Suțu (Sutzu, Soutzo) (n. 30 noiembrie 1837, București, d. 22 septembrie 1919) a fost un pionier al psihiatriei române, primul psihiatru român, primul profesor universitar de psihiatrie, primul autor de lucrări științifice de specialitate, primul organizator al asistenței moderne a bolnavilor psihici, pionier al psihosomaticii, promotor al legislației psihiatrice moderne în România.

Fiul marelui cămăraș (șambelan) Alexandru Suțu-Dragomanaki (nepot de frate al domnitorului Alexandru Nicolae Suțu) și al Mariei Hrisomali, a fost doctor în medicină al Facultăților din Atena (1863) și Paris (1865). Întors în țară, devine fondatorul Catedrei de Psihiatrie din România, medic șef al ospiciului de alienați Mărcuța din București (1866-1909), directorul ospiciului Mărcuța (1867-1878 și 1880-1892), fondatorul și redactorul Gazetei spitalelor (Paris, 1867), unul dintre redactorii Gazetei medico-chirurgicale a spitalelor’’ (1870-1880), fondatorul sanatoriului pentru alienați Caritatea din București, profesor de medicină legală la Universitatea din București (1879), efor al spitalelor civile române (1892), fondatorul Jurnalului psihiatriei și medicinei legale (1884), membru al Consiliului sanitar superior (1896), membru corespondent al Academiei române (1888), expert în psihiatrie medico-legală a Tribunalului.

AUDIO: emisiunea "Nume mari", ediţia din 25 septembrie 2014:

Profesorul Alexandru Suțu a fost căsătorit cu Eliza Zădăriceanu și a fost tatăl doctorului Alexandru Suțu (1876 - 1925). A fost înmormântat în Cimitirul Bellu din București.

Opera :

Considérations sur la dyspepsie essentielle, 1865

Corpul, cugetul și acțiunile, 1867

Tuberculoza, 1867

Omuciderea, 1868

Considerațiuni asupra epilepsiei și maniei epileptice, 1868

Jurisprudența și medicina, 1869

Ospiciulu Mărcuța. Relațiuni clinice și medico-legale, 1869

Smintiții în libertate, 1870

Civilisațiunea și educațiunea în raport cu afecțiunile nervoase, 1871

Despre fisionomia alienaților, 1871

Mania lucidă, 1871

Mania de ceartă. Studiu medico-legal, 1872

Efectele alcoolismului asupra afecțiunilor chirurgicale, 1872

Medloace practice de a combate beția, 1872

Influența musicii asupra morbelor nervoase și mintale, 1872

Starea mintală a bătrânului, 1872

Sistemele penitenciare și codul penal, 1872

Causele erisipelului, 1873

Paralisie labio-gloso-laringee, 1873

Pasiunile, mendicitatea, libertinagiul, alcoolismul, 1873

Pauperismul, libertinagiul și alcoolismul, 1873

Despre prognosa în morbele mintale, 1873

Condițiuni în care se dezvoltă alienațiunea mintală, 1874

Consecința și neconsecința, 1874

Studiu asupra maniei, 1874

Studiu asupra melancoliei, 1874

Alcoolismul la nutrice, 1874

Alienațiuni complicate, 1874

Evoluțiunea și ereditatea, 1874

Efectele variolei și ale febrei tifoide asupra sistemului nervos, 1874

Hipocondria și transformațiunile ei, 1875

Histeria și manifestațiunile ei mintale, 1875

Transfuziunea sângelui în morbele mintale, 1875

Crima și alienațiunea mintală, 1875

Digitala în excitațiunea maniacă a epilepsiei, 1876

Perioada prodromică a paralisiei generale, 1876

Stimulațiunea alienațiunei mintale, 1876

Graviditatea și alienațiunea mintală, 1876

Manii diatesice, 1876

Manii simpatice, 1876

Alienatulu în fața societății și sciinței, 1877

Institutulu Caritatea pentru căutarea morbelor nervoase și mintale, 1877

Tuberculoza în morbele mintale, 1878

Asistența publică a alienaților și baronul Mundy, 1878

Insomnia și delirul, 1879

Supra-activitatea mintală și efectele ei, 1879

Studiu medico-legal asupra asfixiilor, 1880

Mania morală în raport cu responsabilitatea legală, 1885

Clasificarea psichoselor, 1900.

Sursa : ro.wikipedia.com