Invitat : dr. Valentin-Veron Toma, cercetător la Institutul de antropologie “Francisc Rainer”, Bucureşti
Alexandru A. Sutzu - părintele psihiatriei româneşti
Alexandru Suțu (Sutzu, Soutzo) (n. 30 noiembrie 1837, București, d. 22 septembrie 1919) a fost un pionier al psihiatriei române, primul psihiatru român, primul profesor universitar de psihiatrie, primul autor de lucrări științifice de specialitate, primul organizator al asistenței moderne a bolnavilor psihici, pionier al psihosomaticii, promotor al legislației psihiatrice moderne în România.
Fiul marelui cămăraș (șambelan) Alexandru Suțu-Dragomanaki (nepot de frate al domnitorului Alexandru Nicolae Suțu) și al Mariei Hrisomali, a fost doctor în medicină al Facultăților din Atena (1863) și Paris (1865). Întors în țară, devine fondatorul Catedrei de Psihiatrie din România, medic șef al ospiciului de alienați Mărcuța din București (1866-1909), directorul ospiciului Mărcuța (1867-1878 și 1880-1892), fondatorul și redactorul Gazetei spitalelor (Paris, 1867), unul dintre redactorii Gazetei medico-chirurgicale a spitalelor’’ (1870-1880), fondatorul sanatoriului pentru alienați Caritatea din București, profesor de medicină legală la Universitatea din București (1879), efor al spitalelor civile române (1892), fondatorul Jurnalului psihiatriei și medicinei legale (1884), membru al Consiliului sanitar superior (1896), membru corespondent al Academiei române (1888), expert în psihiatrie medico-legală a Tribunalului.
AUDIO: emisiunea "Nume mari", ediţia din 25 septembrie 2014:
Profesorul Alexandru Suțu a fost căsătorit cu Eliza Zădăriceanu și a fost tatăl doctorului Alexandru Suțu (1876 - 1925). A fost înmormântat în Cimitirul Bellu din București.
Opera :
Considérations sur la dyspepsie essentielle, 1865
Corpul, cugetul și acțiunile, 1867
Tuberculoza, 1867
Omuciderea, 1868
Considerațiuni asupra epilepsiei și maniei epileptice, 1868
Jurisprudența și medicina, 1869
Ospiciulu Mărcuța. Relațiuni clinice și medico-legale, 1869
Smintiții în libertate, 1870
Civilisațiunea și educațiunea în raport cu afecțiunile nervoase, 1871
Despre fisionomia alienaților, 1871
Mania lucidă, 1871
Mania de ceartă. Studiu medico-legal, 1872
Efectele alcoolismului asupra afecțiunilor chirurgicale, 1872
Medloace practice de a combate beția, 1872
Influența musicii asupra morbelor nervoase și mintale, 1872