Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: MUZICĂ DE TOP Luni, 17 Iunie

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

Radu Dobrițoiu

31 Mai 2019
Vizualizari: 1042
Comentează add

Alegerile pentru Parlamentul European și securitatea Europei

radu-dobritoiu

Emisiunea Euroatlantica 30 mai, ora 21:05 - Realizator: Radu Dobriţoiu - Bun găsit. Alegerile tocmai încheiate vor reconfigura cu siguranță alianțele politice la nivelul Parlamentului European, demersuri care vor influența și viitoarele repere ale politicii europene de securitate. Principalii candidați pentru președinția Comisiei Europene vor avea propriile platforme inclusiv în domeniul securității și apărării europene. Cât și cum va influențat securitate europeană după alegerile pentru Parlamentul European vom încerca să aflăm în această ediție Euroatlantica. Invitat în studioul Radio România Actualități este profesorul universitar Ștefan Popescu, doctor în istoria relațiilor internaționale contemporane; prin telefon vom intra în legătură cu Alina Inayeh, director German Marshall Found biroul din București. Sunt Radu Dobrițoiu şi vă invit să rămâneți alături de Radio România Actualități pentru a asculta emisiunea Euroatlantica. Tema ediției: alegerile pentru Parlamentul European și securitatea Europei. Bună seara, domnule profesor Ștefan Popescu, bun venit la Radio România Actualități la emisiunea Euroatlantica.
Ştefan Popescu: Bună seara, bun găsit tuturor.

Realizator: Domnule profesor, alegerile europarlamentare au adus o serie de surprize, adevărat, nu de proporții. Cât de importante vor fi alianțele făcute între anumite grupuri parlamentare, cât și aderare unor partide naționale la aceste grupuri din Parlamentul European?
Ştefan Popescu: Chiar foarte importante, pentru că pentru prima dată creștin-democrații și socialiștii, social-democrații au pierdut majoritatea absolută în Parlamentul European. Prin urmare, pentru a avea această majoritate absolută pentru a putea apoi susține, a oferi o bază executivul european și a distribuit funcțiile în Parlamentul European la nivelul comisiilor foarte importante, vor avea nevoie să se asocieze cu centriștii și cu verzii. Deci ne aflăm pe o scenă politică europeană în plină recompoziție şi sunt convins că numele avansate și prezente pe piață pentru șefia Comisiei Europene nu cred că se vor regăsi acolo. Vor avea un cuvânt de spus tocmai aceste două grupuri emergente. Centriștii l-am văzut Emmanuel Macron că a avansat numele lui Michel Barnier, negociatorul șef al Uniunii Europene pe Brexit.

Realizator: Da. Ceea ce vreți să spuneți este că - să ne referim la cele două nume importante, Manfred Weber și Frans Timmermans s-ar putea să nu...
Ştefan Popescu: Absolut. Timmermans iese absolut din orice ecuație pentru că Timmermans, partidul lui chiar dacă s-a aflat în prima poziție în Olanda la alegerile europene, a obținut numai 18% și vedeți că este o prăbușire a socialiștilor în toată Europa. E drept că în Spania au câștigat ceva, dar în orice caz socialiștii sunt într-o cădere liberă, în Germania s-au prăbușit, iar în Franța, adică în cele două țări care pot influenta sistemul european, a obținut 6%. Practic, socialiștii dispar, sunt marginali pe scena politică franceză. Așa ceva nu s-a mai văzut.

Realizator: Avem cele două țări - să spunem plus Italia, cu cele mai multe voturi în Parlamentul European, Germania, Franța și Italia probabil că vor avea un important cuvânt de spus şi atunci când ne referim la apărarea europeană să nu uităm că Franța a susținut acest proiect al apărării europene, ceea ce înseamnă că din perspectiva securității europene un punct de vedere impus din partea Franței nu mai prin voturile pe care le deține în Parlamentul European, dar și cu sprijinul Germaniei, care are mai multe voturi decât Franța, vreo 96...
Ştefan Popescu: 96 faţă de 76
Realizator: Da şi în jur de 73 are şi Italia, ceea ce înseamnă că aceste trei ţări, dacă ne referim strict la interesele naționale, şi nu la interesele de partid şi de grupuri parlamentare, ar putea să influenţeze/.../
Ştefan Popescu: Şi Matteo Salvini, liderul Ligii Nordului, care este văzut ca exponent al populiștilor, vedeți că evoluează. Nu s-a opus, din contră, este un mare susținător al alianței Renault-Fiat, asta ne arată dorința unor parteneriate industriale, care vor avea bătaie lungă. Am văzut că între Franța și Germania, liderii celor două țări au confirmat dorința, au făcut acest Airbus al bateriilor electrice pentru a crea un pol pe stocarea de energie electrică...
Realizator: Şi pentru maşinile electrice de acum încolo să producă împreună aceiași acumulatori pentru viitoarele autoturisme și mașini electrice.
Ştefan Popescu: Există interesul pentru un avion european comun, cel puțin în aceste trei țări care au și capacități de producție importante, al unui tanc comun...
Realizator: Există și interese pentru industria europeană de apărare și o să ne gândim imediat și la ceea ce înseamnă Fondul European de Apărare, pentru că acesta este în construcție, este în conturarea, dar nimic nu a fost foarte clar, poate și pentru că fostul executiv a încercat să amâne toate deciziile importante în planul securității și apărării, până iată va veni un alt executiv pe care îl așteptăm, dar, după cum spuneți dvs., s-ar putea să avem surprize foarte mari. Toată lumea se gândește la Timmermans, toată lumea se gândește la Manfred Weber și nu ia în considerare poate candidaţi cu mai puține șanse, dar care s-ar putea să se impună la președinția Comisiei Europene.
Ştefan Popescu: Aţi văzut foarte bine, chiar dacă Frontul Național s-a aflat la o distanță neglijabilă, 0,9%, deci... nu a fost un scor extraordinar. Macron practic rezistă.
Realizator: Şi a recuperat foarte mult, în ciuda vestelor galbene...
Ştefan Popescu: Nu este departe de scorul obținut la parlamentare partidul lui, La République En Marche, a avut 22,4 la parlamentare, aici 21 și ceva, deci... Aţi văzut și ambițiile, dorința de a relansa proiectul european față de Angela Merkel care totuși partidul ei a suferit o erodare semnificativă.
Realizator: Sigur, dar ea a înțeles asta şi a făcut un pas în spate, anunțând că se va retrage de pe principala scenă politică a Germaniei și poate că a fost un joc bun, pentru că, iată, scăderile nu au fost foarte mari, nu au fost dramatice.
Ştefan Popescu: Asistăm de fapt la un sfârşit de ciclu. Din 2005 practic Angela Merkel domina scena politică europeană. Nu a fost înfrântă, dar nu mai este în poziție dominantă în Europa.

Realizator: Suntem în direct cu doamna Alina Inayeh, director German Marshall Found biroul din București. Bună seara.
Alina Inayeh: Bună seara.
Realizator: Atât la summitul informal de la Sibiu, cât și în ultimele luni, s-a vorbit la nivelul Uniunii Europene despre Fondul European de Apărare. Va fi aceasta o prioritate pentru noii aleși în Parlamentul European?
Alina Inayeh: Dacă prin noii aleşi vă referiţi la aleşii României, asta încă rămâne de văzut.
Realizator: Nu, nu, nu. Iertaţi-mă că vă întrerupt, noi ne refeream și în discuția de până acuma și cu domnul profesor Ștefan Popescu, pe care îl am invitat aici în studiou, făceam o analiză în primul rând al celor care dețin cele mai multe voturi în Parlamentul European. Am început cu Germania, cu 96 de voturi, bineînțeles Franța și, de ce nu?, și Italia care ar putea contura un executiv care să continue ideile precedentului și să vină iată pe cele două repere: Fondul European de Apărare și armata europeană. La asta mă refeream, nu neapărat la rezultatele din România, doamnă.
Alina Inayeh: Nu știu în ce măsură va fi o prioritate, pentru că următorul Parlament European este un parlament mult mai fragmentat decât cel anterior, în care un consens sau chiar o majoritate pe orice temă, inclusiv pe aceasta care este foarte importantă, va fi foarte greu de mobilizat. Asta în primul rând. În al doilea rând, atunci când vorbim despre o armată de apărare nu trebuie să uităm şi relația cu America, relația cu SUA, relaţia transatlantică, o relaţie care acum este foarte, foarte tensionată și care va evoluție foarte interesant în următorul an sau în următorii doi ani până trecem de alegerile și din America.

Realizator: Şi mai avem un aspect important, doamnă, dacă îmi permiteți. Să ne gândim și la Brexit, să ne gândim la Marea Britanie atunci când vorbim despre apărarea europeană. Ştim, Marea Britanie este în NATO, dar vorbim strict despre apărarea europeană și despre acest proiect de apărare europeană, Marea Britanie ar fi putut juca un rol extrem de important atât prin resursele sale, cât și poate chiar și influența pe care ar putea să o aibă într-o relație cu Washingtonul. Poate se va simți în viitorul Parlament European și această problemă.
Alina Inayeh: Cu siguranţă se va simţi această problemă, se simte deja de doi ani de zile şi se va simţi în continuare, nu doar pe componenta securitară sau de apărare, ci pe toate celelalte componente. Dar ca să revin la întrebarea  dvs., eu sper că securitatea europeană, apărare europeană, Fondul European de Apărare vor fi elemente de discuție în următorul Parlament European. Îmi este foarte greu să văd acum, după cum se prefigurează majoritățile, să văd o majoritate în sensul aprobării modului de funcționare, modului de aplicare a acestuia fond de apărare europeană și a unei armate europene, ca să zicem așa, dar eu sper totuși că aceste discuții vor reuși să aibă loc și nu vor fi umbrite în continuare de Brexit şi nu vor fi umbrite în continuare de alte crize care oricând și întotdeauna pot apărea în Uniunea Europeană.

Realizator: Să sperăm că poate în scurt timp vom avea, vom afla cine va fi președintele Comisiei Europene, este foarte important. Domnul profesor Ștefan Popescu și-a exprimat deja un punct de vedere în privința celor doi să spunem cei mai cunoscuți candidați - Manfred Weber și Frans Timmermans. Credeți că unul dintre aceștia va avea principala șansă sau credeți că există, așa cum domnul profesor Ștefan Popescu amintea, că există și punctul de vedere al Franței care va putea pune un candidat foarte important?

Alina Inayeh: Eu cred că vom merge și pe un candidat importat venit din partea Franței. Din câte se vede până acum, suntem încă foarte devreme în acest proces, dar nu este un proces /.../ nu este un proces foarte drept, foarte linear, nici măcar atât de linear cum au fost cele anterioare. Deci s-ar putea ca un candidat, să zic așa surpriză, să aibă şanse până la urmă.

Realizator: Această procedură denumită generic spitzenkandidat, care nu este de mult timp aplicată, iată, ne-ar putea aduce şi surprize?
Alina Inayeh: Sigur că ne-ar putea aduce surprize. În primul rând este o procedură cu care nu toată lumea continuă să fie de acord, este o procedură pe care nu toată lumea o place şi o agreează în continuare. Da, sunt convinsă că vor există surprize. Repet: suntem foarte la început în acest proces.
Realizator: Domnule profesor Ștefan Popescu, Tratatul de la Lisabona prevede că un grup de state membre își poate consolida cooperarea în domeniul apărării prin stabilirea unei cooperări structurale permanente. De anul trecut am intrat în linie dreaptă. Cât de mult vor conta interesele naționale în comparație cu interesele de grup parlamentar la nivelul Parlamentului național atunci când ne referim la PESCO, la apărarea structurală permanentă? Vom avea, cum am amintit, interesele naționale, cele de partid național, dar și cele ale grupurilor din interiorul Parlamentului European și vorbim despre PESCO, despre acest proiect care, pe care foarte mulți l-au criticat, spunând că este vorba mai degrabă de teoria formelor fără fond, amintind că foarte multe state din Uniunea Europeană sunt membre și în NATO, că de fapt structura principală care ar trebui să apere Europa alături de Statele Unite este NaATO. Cum să privim PESCO și ca evoluție pe viitor?
Ştefan Popescu: Cred că ne îndreptăm spre o Europă a geometriilor variabile, adică a vitezelor care mai mult sau mai puțin vor fi instituţionalizate, chiar dacă poate acum este prea devreme să vorbim, dar iată că avem state care și-au întărit cooperarea în domeniul securitar şi militar; avem acordurile franco-britanice de la Lancaster House semnate de Sarkozy și David Cameron în 2010, avem aceste proiecte avansate pe care nu noi le-am amintit,  militare, care sunt militaro-industriale, tanc comun și avion de vânătoare multirol comun franco-german, avem proiectele în domeniul militar naval între Italia și Franța, deci vedem că există anumite sinergii pentru că cred că un asemenea proiect al unei armate europene care să aibă desigur și o componentă industrială, care este foarte importantă, nu pot întruni unanimitatea și apoi viziunea fiecărui stat cu privire la rația transatlantică, dacă în estul Europei această regulă este fundamentală pentru asigurarea securității, în anumite state din nucleul dur aceasta este mai puțin importantă, fiind și anumite ambiții și anumite interese industriale care merg mână în mână cu acest proiect securitatar.

Realizator: Mergem acuma pe cazul României, pentru că doamna Alina Inayeh a adus aminte la început de voturile românilor și de eurodeputații români din Parlamentul European, dar nu acolo vreau să mă îndrept în primul rând, ci la industria românească de apărare care, cu toate promisiunile făcute în ultimii doi ani, s-a dovedit în cele din urmă că promisiuni există, fonduri există, dar pe cale de consecință, rezultate nu am avut. Credeți că într-un viitor apropiat sau pe termen mediu, doamna Alina Inayeh, către dumneavoastră mă îndrept, credeți că România în acest întreg sector al industriei de apărare europene va putea să se impună vreodată așa cum liderii de la București au tot menționat anul trecut?
Alina Inayeh: Îmi cereţi să mă uit într-un glob de cristal. Dacă ar fi să judecăm după interesul României şi după potenţialul României, absolut avem interesul, avem potențialul ca să jucăm mult mai tare decât am jucat până acum în industria de apărare. Dacă acest lucru cu adevărat se va întâmpla îmi este foarte greu să spun. Cred că după cum s-au prefigurat, după cum s-au așezat rezultatele la alegerile din 26 mai și după cum sper că vor evolua lucrurile intern și acest lucru va fi analizat și va fi va fi înaintat cu foarte mare atenție, dar, repet, aici mă puneţi să mă uit într-un bol de cristal. Interesul este, mai ales potențialul este și mai mult decât atât, mai mult decât atât dorința aliaților noştri din NATO ca noi să jucăm un rol mai important în acest domeniu există; depinde doar de noi şi aici depinde de cum se așează politica internă.

Realizator: Pentru că eu am plecat de la experiența anului trecut, care a fost dominat de astfel de declarații și practica - dau un singur exemplu: știți foarte bine cazul transportului Piranha, trebuiau primele transportoare să fie fabricate în România la sfârșitul anului trecut, nici măcar în acest moment nu se întâmplă asta, n-a trecut niște teste, ne-am grăbit să spunem că România va deveni un hub pentru industria europeană de apărare în regiune. Până acum nimic nu s-aa întâmplat, iată avem și acest - nu știu dacă să îi spun scandal, dar este problema achizițiilor corvetelor, unde apar Fincantieri, Naval Grup, sunt niște corporații importante, Damen sunt implicate și iată, nu se întâmplă nimic, cu toate că ar fi existat șansa asta ca noi să avem niște șantiere navale deja în funcțiune și să le pune la dispoziția industriei europene de apărare. Puteam să avem Uzina Mecanică București în stare de funcționare pentru Piranha și ce va mai fi să fie, Moreni la fel să ne producă ceva și să ne integrăm, tocmai de aceea, știu, aţi spus dvs. un glob de cristal, dar e destul de limpede apa în acest glob de cristal și putem să anticipăm, pe baza informațiilor pe care le avem deja, există şansa, există anumite repere, dar iată, nu am știut să le speculăm în ultimul an.
Alina Inayeh: Este adevărat, dar nu știu dacă a fost vorba de neștiință, cât a fost vorba de lipsa unei voințe politice, deci de aceea repet, dacă situaţia politică din ţară se va schimba și dacă voința politică în acest sens va exista, nu avem niciun motiv pentru care să nu puteam să demarăm toate aceste proiecte. Ştiința există, dorinţa există, putirinţa pare a ne lipsi în acest moment.

Realizator: Din păcate, doamnă, aveți dreptate. Domnule profesor Ștefan Popescu, revenim la scena politică și la Franța. Credeți că în cele din urmă punctul de vedere al Franței, punctul de vedere al președintelui Emmanuel Macron, pe care l-a susținut de altfel și la Sibiu, la summitul informal, pentru că și acolo s-a vorbim foarte mult despre apărarea europeană și despre acest interes comun de apărare europeană, Franța credeți că va reuși să își impună acest punct de vedere, pentru că este o susținătoare și inclusiv a armatei europene?
Ştefan Popescu: Absolut. Dar cred că nu va fi - nu Franța, împreună cu alte țări care au interese industriale, cred că interesele industriale sunt cele mai importante și desigur sunt ţări care privesc și atitudinea Statelor Unite pentru că va depinde foarte mult de administrația americană dacă își va păstra angajamentul în Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. Gândiţivă că aceste temeri europene au fost întărite și de criticile administrației Trump cu privire la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord.
Realizator: Dle profesor, chiar și de anumite anunțuri făcute de domnul președinte Trump legate de o eventuală retragere a Statelor Unite din NATO...
Ştefan Popescu: Absolut.
Realizator: ... în situația în care NATO nu va mai fi cu Statele Unite, bineînțeles că nici puterea alianței nu va mai fi aceeași şi atunci va trebui Europa să se gândească la această denumire și la acest proiect foarte important...
Ştefan Popescu: Absolut, dar vreau să mă leg şi de cele spuse de distinsa noastră colegă. Problemele industriale militare depășesc chestiunile securitare, sunt probleme...  au o importanță economică; industria militară este una dintre cele mai importante, cu impact pe orizontală, iar pentru o țară ca România asta prin parteneriate industriale întărim integrarea țării în Uniunea Europeană, interconectarea se face cu drumul înainte de a adopta un regulament sau o directivă, a transpune o directivă Europeană se face prin parteneriate industriale, prin atragerea de investiții, lucru pe care l-a înțeles de pildă Polonia. Avem un exemplu pozitiv.
Realizator: Polonia care recent a anunțat că va achiziționa 32 de aeronave F-35.
Ştefan Popescu: Dar vă rog să vă uitați la /.../ în Polonia, pentru că asta contează să aduci în țară capacități de producție, pentru că şi astea susţin...

Realizator: /.../ banii cheltuiți. Mă întorc la doamna Alina Inayeh, director German Marshall Found, biroul din București. Nu puteam să nu vorbim măcar un pic despre relația Uniunii Europene cu Turcia, Turcia care știm foarte bine că s-a dezvoltat în primul rând cu ajutorul planului Marshall, care a fost inițial conceput pentru Turcia și Grecia și după aceea s-a extins pentru celelalte țări din Europa. Cum vedem această relație cu Turcia? O comparăm și cu această industrie de apărare pentru că avem anunțul recent al Turciei că ar dori să fabrice împreună cu Rusia sistemele S500 antirachetă. Cum va conta pe viitor această relație cu Turcia din două perspective, spun eu, o dată a posibilității integrării Turciei în Uniunea Europeană, dar și a robinetului pe care Turcia îl deține pentru migranți?
Alina Inayeh: După cum văd eu situația, în ultimul an relația UE cu Turcia a fost oarecum înghețată, de fapt ea a fost îngheţată de mai mulţi ani, numai că actorul principal în relația UE cu Turcia în mod paradoxal au fost totuşi SUA. Uniunea Europeană a trecut în plan secundar, a pus pe /.../ toate legăturile pe care le avea cu Turcia și toate inițiativele pe care le avea faţă de Turcia și a rămas un fel de spectator în relația extraordinar, deosebită, tensionată dintre Turcia și SUA legate de exact de ce aţi spus dvs., colaborarea în planul industriei de apărare cu Rusia. Deci cred că Uniunea Europeană va trebui să-şi reia rolul activ, rolul de jucător activ în ceea ce privește relația cu Turcia nu numai pe dosarul migrației și nu numai pe dosarul eventualei integrări a Turciei în Uniunea Europeană, dar și pe dosarul de securitate, un dosar pe care Uniunea Europeană în ceea ce privește legătura ei cu Turcia întotdeauna a rămas o în plan cel puţin secund, lăsând SUA să joace rolul principal.

Realizator: Dle profesor Ştefan Popescu, scurt răspuns...
Ştefan Popescu: Foarte scurt. Văd și jumătatea plină a paharului. Tocmai aceste probleme cauzate de Turcia cresc valoarea geostrategică a României, iar România are o carte de jucat în acest context. Să o folosească!
Realizator: "Euroatlantica" la final. Am discutat despre „Alegerile pentru Parlamentul European şi securitatea Europei”. Invitat în studio a fost profesorul universitar Ştefan Popescu, doctor în istoria relațiilor internaționale contemporane. Prin telefon am fost în legătură cu Alina Inayeh, Director, German Marshall Fund, Biroul din București.
Sunt Radu Dobrițoiu, realizatorul "Euroatlantica" și alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulțumesc pentru că ați fost alături de noi pe frecvențele Radio România Actualități!

Transcriere RADOR


Etichete Exclusiv RadioEmisiunea EuroatlanticaRadu DobritoiuStefan PopescuAlina InayehNicu PopescuAlegeri PE 2019

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live