Recorduri de audienţă la Radio România ActualităţiREGULAMENTUL CONCURSULUI din cadrul emisiunii ”Obiectiv România”Regulamentul Concursului de lecturăREGULAMENTUL CONCURSULUI "Povestea cămășii"
.png)
.jpg)
După raportul pe justiţie din decembrie "este posibil să avem o decizie pozitivă ", afirmă şeful departamentului Schengen din MAI, Marian Tutilescu, deşi două ţări se mai opun.
Şeful departamentului Schengen din MAI, Marian Tutilescu, afirmă că este posibil ca România să adere la spaţiul de liberă circulaţie, anul viitor, în luna martie.
El a precizat că, în momentul de faţă, există două ţări care se opun aderării, iar o decizie a acestora va fi luată după publicarea în luna decembrie a raportului pe justiţie.
"Din declaraţiile publice ale ministrului de interne federal, Hans-Peter Friedrich, rezultă că Germania se va opune, cel puţin până la raportul intermediar din decembrie, anul acesta, şi din partea Olandei, ca atare, destul de reticente, atât guvernul, cât şi Comisia, în a elabora o poziţie favorabilă.
"Dacă lucrurile vor merge bine, eu cred că avem toate şansele ca, după acest raport intermediar, putem avea o decizie pozitivă şi rămâne de negociat dacă vom merge pe acelaşi plan al aderării în două etape sau într-o singură etapă, cu o singură decizie, care s-ar putea lua în martie", a explicat Marian Tutilescu.
România şi Bulgaria ar fi trebuit să adere la spaţiul Schengen în primăvara lui 2011, dar aderarea lor a fost respinsă de Franţa şi Germania, din cauza corupţiei şi crimei organizate.
În septembrie 2011, Finlanda şi Olanda s-au opus stabilirii unei date pentru aderarea celor două ţări.
Apoi Finlanda şi-a revizuit atitudinea la jumătatea lui noiembrie când a susţinut că va accepta o aderare în etape a celor două ţări dacă raportul CE de la începutul lui 2012 va fi unul pozitiv.
Olanda şi Germania "se opun aderării"
Decizia privind momentul aderării României şi Bulgariei la Schengen de a fi luată în septembrie, a fost luată de liderii UE, pe fondul blocajului exercitat de guvernul olandez care susţine că cele două ţări nu au înregistrat suficiente progrese în combaterea corupţiei şi criminalităţii organizate.
Ministrul olandez pentru azil şi imigraţie, Gerd Leers avertiza că, din punctul său de vedere, nu este nimic de discutat la acel moment şi că ar fi preferabil ca România şi Bulgaria să se concentreze pe progrese reale în reforma justiţiei şi în lupta împotriva corupţiei.
Şi ministrul german de interne, Hans-Peter Friedrich, a respins primirea cât mai rapidă a României şi a Bulgariei în spaţiul european de liberă circulaţie.
Hans-Peter Friedrich a insistat însă pentru păstrarea soluţiei propuse anterior de Germania şi Franţa, potrivit căreia aderarea la Schengen a celor două ţări estice ar urma să se facă în două etape.
Mai întâi se va renunţa la controalele de la aeroporturi şi porturile navale, ca în a doua parte să se renunţe la cele de la graniţele terestre.
Asupra primei faze urma să se decidă la summitul european din septembrie, însă ministrul de interne german s-a declarat sceptic şi cu privire la implementarea anul acesta a primei faze a planului.
În viziunea responsabililor germani, Bucureştiul şi Sofia nu ar fi încă suficient de pregătite pentru călătorii fără controlul actelor de identitate în zona europeană de liberă circulaţie.
.jpg)
Podcast
Ascultă Live
