Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: Obiectiv, România (CONTINUARE) Vineri, 20 Mai

Cele mai citite

Articole recente

Emisiuni

Autor

George Popescu

8 Iunie 2021
Vizualizari: 841
Comentează add

Invitat: dl. lect. dr. Alin Spânu, istoric şi cadru didactic asociat al Universităţii din Bucureşti

„Activități subversive în Transilvania interbelică”  „Activități subversive în Transilvania interbelică” - Conține audio

george-popescu

  Amiralul Miklós Horthy, regentul Ungariei alături de cancelarul Germaniei, Adolf Hitler sub coroana Ungariei Mari. Credit: https://i0.wp.com/www.ziaristionline.ro    

Prăbuşirea monarhiei duale austro-ungare la finalul Primului Război Mondial a favorizat formarea unor state naţionale, reîntregirea unor provincii istorice cu Ţara -mamă în cazul nostru.

 

În paralel, Ungaria ca şi celelalte state învinse au abordat pe parcursul a 20 de ani cel puţin, politici de revizuire a tratatelor semnate între taberele beligerante în cursul anilor 1919-1920.

 

România Mare după recunoaşterea internaţională a devenit ţinta predilectă a atacurilor cu substrat ori chiar revizionism făţiş din partea Rusie Sovietice, după 1922 a URSS, Ungariei şi Bulgariei.

 

Campaniile derulate de Ungaria şi URSS au fost dintre cele mai intense şi dure, drepturile minorităţii maghiare în cazul celei dintâi şi contestarea repetată a unirii Basarabiei cu România în cazul din urmă.

 

Transilvania şi celelalte provincii româneşti : Crişana, Banat, Maramureş au devenit aproape peste noapte ţinte ale Budapestei în războiul informaţional declanşat după 4 iunie 1920, ziua în care Ungaria a semnat tratatul de pace cu ţările învingătoare şi asociate.

 

Până la promulgarea noii Constituţii – 28 martie 1923 – activismul revizuirii iniţiat de Budapesta s-a tradus prin nerecunoaşterea autorităţilor româneşti, refuzul profesorilor de etnie maghiară de a depune jurământul de credinţă faţă de statul român, opoziţia la reforma agrară din Transilvania, în general împotrivirea la orice reformă anunţată de guvernele de la Bucureşti.

 

Revizionismul practicat de Ungaria poate fi clasificat după intensitate şi conţinut în două perioade: până în 1926 şi după această dată. Disjungerea a fost provocată de numirea contelui Banffy reîntors în România care a devenit un mare avocat al cauzei Ungariei Mari

 

În această perioadă, după istoricul R.W. Seaton Watson, s-a urmărit reintegrarea Ungariei în vechile ei hotare şi a fost denumită chiar în interiorul Ungariei „epoca luptei de guerilă a iredentei”. Este perioada în care s-a elaborat proiectul Confederaţiei danubiene, când se declanşa procesul „optanţilor”, când fostul împărat Carol al IV-lea a făcut cele două încercări de restaurare a Habsburgilor pe tronul Ungariei (martie şi octombrie 1921), când Ungaria a fost implicată în scandalul legat de emisia de bilete false de bancă franceze (1925) şi, apoi, într-o afacere de contrabandă cu arme venite din Italia (afacerea de la Saint-Gothard), ce dezvăluia faptul că Ungaria se înarma clandestin (1927).

 

Primul stat occidental care a intrat în atenţia acţiunilor revizioniştilor de la Budapesta a fost Anglia. În 1922, pentru a dirija acţiunea revizionistă în Anglia, se înfiinţa la Universitatea din Oxford „Liga pentru dreptul la autodeterminare al ungurilor” şi „Muzeul pedagogic unguresc”. În 1923, apărea revista în limba engleză „The Hungarian Nation”, condusă de profesorul universitar dr. Krisztics Sándor şi V. Huszár, care a făcut o largă propagandă iredentistă.

 

Numeroşi politicieni englezi de frunte, adepţi ai cauzei revizioniste ungare. Se adaugă publicarea unor lucrări în limba engleză, cu caracter revizionist, şi vizita a o serie de politicieni englezi în Ungaria, ce erau convertiţi pentru cauza revizionistă ungară şi convinşi să o susţină, la întoarcerea lor în Anglia.

 

La rândul său, guvernul francez încuraja aspiraţiile economice ungare, din următoarele motive: un grup de industriaşi francezi, în frunte cu Societatea Schneider-Creuzot, primise de la Budapesta promisiunea că vor obţine spre exploatare reţeaua căilor ferate, ca şi reglementarea cursului Dunării şi a canalului Dunăre-Tisa (dr. Radu Racoviţan, revista Angustia no. 13/2009)

 

Nici autorităţile guvernamentale de la Budapesta nu s-au lăsat mai prejos. La 3 iulie 1921 o notă a Subsecretariatului de Stat de pe lângă Ministerul de Interne menţiona că „după informaţiile precise primite din Ungaria suntem înştiinţaţi că guvernul maghiar pentru a întreţine agitaţiile iredentiste din Ardeal, a alcătuit un bogat material de propagandă.

 

S-au şi tipărit cărţi, broşuri, ilustraţii sugestive, manuale cu îndrumări de propagandă, filme cinematografice, care urmează a fi transmise spre a fi răspândite în Transilvania. Pentru realizarea acestui scop s-a acreditat un organ administrativ special, care să facă continuu legătura cu societăţile iredentiste din Ardeal sau cu conducătorii unguri. Într-o altă notă a Direcţiei Poliţiei şi Siguranţei Generale din 8 martie 1922 se menţiona că autorităţile ungare obişnuiesc ca pe diferite acte oficiale eliberate cetăţenilor să pună şi ştampila cu caracter iredentist „Ungaria ciuntită nu e ţară. Ungaria întregită e un rai.”

 

În anul 1927 revizioniştii de la Budapesta, prin intermediul contelui Szapari, ministrul Ungariei la Londra au intrat în legătură cu politicianul conservator şi unul dintre magnaţii presei britanice, lordul Rothermere, care va lansa în ziarele sale adevărate campanii revizioniste în favoarea Ungariei.

 

Schimbarea strategiei politicii externe maghiare din 1927 se pare că se datorează în bună măsură şi lordului Rothemere, prin acţiunile declanşate de acesta, într-o lucrare revizionistă „Dreptate Ungariei”, tipărită în 1928 de Societatea maghiară pentru afacerile externe, este inserat un capitol scris de fostul ministru se justiţie Nagy Emil, fost reprezentant al Ungariei la Londra, în care este prezentată schimbarea strategiei politicii externe maghiare în 1927.

 

Între guvernul maghiar şi lordul Rothermere a intervenit o înţelegere inter-mediată de contele Szapari, ambasadorul Ungariei la Londra, conform căreia magnatul presei britanice urma să întreprindă în ziarele sale o campanie pentru revizuirea frontierelor. Articolele lui Rothermere urmau să apară în 71 ziare de limbă engleză în Anglia, Canada şi S.U.A., în primul rând în „The Daily Mail”, o gazetă mondială cu un tiraj zilnic de aproape două milioane de exemplare.

 

Lordul Rothermere a sugerat un amănunt de ordin tactic: reintegrarea Ungariei în vechile ei hotare părea imposibilă, în schimb o revizuire parţială a graniţelor, după o campanie de presă energică promitea bune rezultate.

 

Linia politică revizionistă a Budapestei a fost completată cu procedee din arsenalul luptei din teren de către agenţi de influenţă din rândul preoţilor, învăţătorilor, foştilor militari, a comercianţilor şi chiar a profesorilor universitari.

 

O parte mai puţin văzută însă reţinută de documentările făcute de serviciile româneşti de informaţii ne arată şi o hotărâre din partea celor care contestau atât prevederile tratatului de la Trianon cât şi autoritatea statului român unitar. Un exemplu şi nu este deloc singular: 1934. Acţiunea organizaţiei „Ifju Gárda” (Tânăra Gardă) care, în preajma Crăciunului din 1934, la numai 15 zile de la condamnarea Ungariei la Geneva, mai mulţi maghiari, membrii ai acestei organizaţii au fost arestaţi în momentul când se pregăteau să pună bombe unor fabrici din Transilvania.

 

Într-un ordin circular din 27 martie 1939 a Inspectoratului Regional de Poliţie al Ţinutului Someş-Cluj se arăta că „Ungaria cu concursul oficialităţilor a organizat bande de terorişti, aşa numiţii „Szabadcsapatok”. Menirea acestor bande este de a face incursiuni în statele vecine şi a produce dezordini şi panică în populaţie spre a arăta opiniei publice mondiale că în statul respectiv ordinea publică nu este asigurată şi că populaţi unea este nemulţumită şi agitată”.

 

Documentul mai preciza că instrucţia teoretică a acestor bande se făcea de către ofiţeri activi maghiari, iar sistemul de luptă varia de la caz la caz. Până la frontieră erau conduşi de organele jandarmeriei sau poliţiei maghiare în cel mai mare secret şi apoi acolo li se fixa obiectivul atacului. Din informaţiile culese rezulta că două companii de terorişti se aflau în localităţile Nagyleta şi Almaşd, iar centre mai importante erau la Debrecen, Csenger şi în comuna Mateszalka.

 

O altă caracteristică a revizionismului maghiar a fost încercarea de a militariza întreaga societate, cu scopul de a pregăti războiul de revanşă şi de a fanatiza, în special tineretul, pentru realizarea acestui ţel.

 

Tinerimea universitară cuprindea alte şapte asociaţii cu mai multe mii de membrii în Budapesta şi în oraşele din Ungaria. Aceste organizaţii posedau veritabile trupe de şoc, care erau, de asemenea bine înarmate, ca şi formaţiile paramilitare ale „Visului maghiar”.

Acestea erau: „Asociaţia Turul” (Turul Szövetség); „Asociaţia Saba” (Saba Baytársi Szövetség); „Asociaţia studenţilor catolici” (Katholikus Diak Szövetség); „Asociaţia Studenţilor Protestanţi” (Protestans Diak Szövetség); „Asociaţia Sportivă a Studenţilor” (Föiskolai Sportszövetség); „Asociaţia Hungaria” (Hungaria Szövetség); „Asociaţia Universitară a Secuilor din Transilvania” (Szekeli Egyeterni és Föiskolai Halgatore Egyesülete.

 

Aceste organizaţii erau susţinute moral şi material de Ministerul de Război şi de cel de Interne. De mai multe ori aceste organizaţii au provocat dificultăţi diplomatice între guvernul de la Budapesta şi cele ale statelor Micii Antante. De exemplu, „Asociaţia Universitară a Secuilor din Transilvania”, dispunea nu numai de trupe de şoc, care se dedau în mod regulat la demonstraţii războinice, ci şi de o secţie de propagandă, care făcea spionaj şi întreţinea agitaţia în rândul minorităţii maghiare din România.

(Liviu Lazăr – Mişcarea antirevizionistă din Transilvania în perioada interbelică ISBN 973-8438-03-9, Editura Călăuza, Deva, 2003)

 

Într-o notă a Direcţiei Generale a Poliţiei se arăta că în 19 ianuarie 1926 la Universitatea din Bucureşti s-a descoperit o vastă organizaţie de spionaj. Un student în medicină, István Silai a încercat să corupă doi ofiţeri ai ministerului de război al României şi a deturnat documente militare. El a fost arestat şi ancheta a relevat că în România exista o organizaţie clandestină de spionaj, ai cărei agenţi erau în exclusivitate maghiari. Sediul se afla la Universitatea din Szeged iar ramificaţiile erau la Cluj şi Bistriţa (Arhivele Statului, Filiala Cluj, Fond: Inspectoratul de Poliţie Cluj, Dosar 239/1936, fila 162).

 

Metoda instrucţiunilor primite de la Budapesta a existat încă înainte de constituirea Partidului Maghiar din România, în 1922.

În perioada imediat următoare semnării Tratatului de la Trianon, revizioniştii de la Budapesta, de-abia instalaţi la putere, trimiteau directive de acţiune maghiarilor din România. Aceste directive vizau domeniul economic, social şi cultural dar şi „aţâţarea saşilor” împotriva statului naţional unitar român:

iată termenii în care erau formulate direcţiile de acţiune trimise de Budapesta, fruntaşilor maghiari din România:

„Acţiunea economică:

1. Să nu renunţaţi în nici un caz la întreprinderile comerciale locale, la moşiilor, la titlurile de valoare deja câştigate şi să căutaţi a

acapara pe toate căile bunurile mobile şi imobile din Ardeal.

 

2. Prin instituţiuni financiare şi cooperative maghiare să căutaţi a realiza boicotarea pe toate căile a tuturor Întreprinderilor româneşti şi a câştiga un rol preponderent în politica economică a Transilvaniei.

 

Acţiunea morală şi culturală:

 

1. Să conservaţi conştiinţa naţională, înfiinţând societăţi culturale şi biblioteci iredentiste în fiecare sat. Să păstraţi harta Ungariei vechi în fiecare casă. Să păstraţi tricolorul unguresc şi nasturi în culori naţionale ca un memento permanent.

 

2. Să citiţi ziarele germane şi să ştiţi că broşuri de propagandă vor fi distribuite străinilor care vizitează România, spre a le câştiga simpatia pentru cauza noastră.

 

3. Să purtaţi totdeauna costumul naţional şi să nu trimiteţi copiii la şcoalele româneşti.

 

4. Să batjocoriţi tot ce e ungur filo-român.

 

Acţiunea politică:

 

1. Să încurajaţi ideea socialistă şi să provocaţi revolte muncitoreşti.

 

2. Să sprijiniţi mişcările socialiste în armată şi să provocaţi revolta soldaţilor împotriva ofiţerilor.

 

3. Să ascundeţi arme pentru a le avea în caz de revoltă.

 

4. Să ţineţi necontenit Budapesta la curent cu cele ce se întâmplă în armata română.

 

5. Să repercutaţi orice nemulţumire a populaţiei rurale în serviciul militar.

 

6. Să câştigaţi funcţionarii căilor ferate pentru cauza noastră.

 

7. Să căutaţi afiliaţi de bănci ungureşti la institute unde direcţia e favorabilă ungurilor.

 

8. Să sprijiniţi mişcarea republicană în Regatul României.

 

9. Să susţineţi relaţii strânse cu socialiştii extremişti şi să câştigaţi presa şvabă pentru cauza ungară.

 

Acţiunea de aţâţare a saşilor:

 

1. Să susţineţi în saşi ideea că ei sunt oameni de structură morală, intelectuală şi fizică superioară, că au o cultură ancestrală, că nu pot sta laolaltă cu balcanici şi că menţinerea unei cârdăşii cu România e vinovată. Ei trebuie să păstreze legătura cu conducerea maghiară de odinioară.

 

2. Să stimulaţi mândria culturală şi de rasă a saşilor contra românilor.

 

Documentul trimis de la Budapesta se încheia cu aprecierea că: „lipirea Transilvaniei la România e o pradă balcanică tranzitorie.”

 

La 1 martie 1938, Inspectoratul Regional de Poliţie Cluj, trimitea inspectoratelor din subordine o copie de pe nota informativă privind instrucţiunile date de Budapesta, Partidului Maghiar din România, de modul cum să acţioneze pe viitor, care erau formulate astfel:

 

„- să se susţină oriunde şi prin toate mijloacele pe ungurii din funcţii şi posturi importante;

- să nu se cruţe în acest scop nici banii, nici femeia;

- să se sacrifice chiar şi soţia, nu are ce pierde şi chiar dacă ar întâmpina neplăceri, nu contează, având în vedere scopul final, de a face bine naţiunei maghiare;

- dacă nu se reuşeşte să susţină pe unguri, atunci să susţină cu aceleaşi mijloace pe un român slab, incapabil, coruptibil, care să dezvolte o activitate slabă, negativă în funcţia şi locul pe care-l ocupă;

- să se atace prin toate mijloacele pe românul valoros, care desvoltă o activitate creatoare;

- să se atace toate instituţiile bune din ţară;

- să înainteze cât mai numeroase plângeri la Haga, unde îi va susţine Budapesta;

- să caute să încheie căsătorii mixte pe care le numesc „uşiţe de intrare în toate tainele ţării;

- să se îndemne femeile să inundeze oraşele româneşti, să infecteze sănătatea şi tineretul.”

(Arhivele Statului, Filiala Alba, Fond: Chestura de Poliţie Alba, Dosar 11/1938, fila 47).

 

Clasa politică românească, însă cu deosebire oamenii politici români din Transilvania, cei care au avut şi demnităţi în Parlamentul de la Budapesta au arătat un nivel înalt al intransigenţei faţă de recrudescenţa politicii revizioniste a Ungariei.

 

În aceeaşi măsură, aplicarea legii s-a situat cu rare excepţii drept fundamentul îngrădirii actelor de revizuire propagate de reţelele instruite şi finanţate de statul vecin pe teritoriul României Mari cu ajutorul eficient – şi acesta de de cele mai multe ori – al organelor competente: de poliţie, Jandarmerie, Siguranţă a Statului şi Serviciului Secret.

 

Contribuţii editoriale: dl. prof. dr. Alexandru Ghişa – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj despre manifestările revizioniste, autonome şi separatiste din anii 1986-1990 iniţiate de Ungaria. Un interviu de Mirela Băzăvan.

 

 

Interviul integral:

 

 

 

 

 

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 7 iunie 2021 (integral)

 

 

Regia de montaj: Alina Iaurum şi Cristina Sganţă

 

Regia de emisie: Costin Iorgulescu şi Mariana Băjenaru

 

Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

 

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST, adresa fiind: https://podcast.srr.ro/RRA/istorica/-s_1-sh_321

 

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la :   www. romania-actualitati.ro  


Etichete BudapestaUngariarevizionismpolitică de statregentHortyparamilitarorganizaţiispionajterorismRomânia MareminorităţiprotesteAngliapresăagitaţiememorandumdezinformareorganizareTrianon.

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live