Acţionarii şi creditorii vor plăti falimentele băncilor
Parlamentul European, în ultima sesiune plenară în actuala componenţă, a adoptat marţi cu o largă majoritate cele trei texte legislative ce completează Uniunea Bancară.
Articol de Cerasela Rădulescu, Bruxelles, 16 Aprilie 2014, 02:30
La Strasbourg se desfăşoară ultima sesiune plenară a Parlamentului European, în componenţa actuală.
În timpul crizei economice, multe pierderi ale băncilor au fost tansferate către contribuabili.
Eurodeputaţii au susţinut că atunci când o bancă are probleme, deciziile trebuie luate pe baza unor argumente solide din punct de vedere tehnic.
Unele state membre, pe de altă parte, doreau, acum ceva timp, să confere miniştrilor de finanţe un rol-cheie în a decide cum să abordeze cazuri specifice aflate sub incidenţa mecanismului unic de decizie.
Compromisul la care s-a ajuns limitează influenţa acestora din urmă şi permisiunea politică, permiţând mai multă echitate, acţiuni mai rapide şi costuri mai reduse pentru a rezolva problemele băncilor.
Parlamentul European a adoptat marţi cu o largă majoritate cele trei texte legislative ce completează, de altfel, Uniunea Bancară, pachet de reglementări ce vizează ca pierderile provocate de falimentele băncilor din zona euro să nu mai fie suportate de catre contribuabilii europeni.
Raportorul Gunnar Hökmark a prevăzut, în propunerea sa, crearea unui proces foarte strict pentru orice posibilă utilizare a banilor publici.
"Până acum, nu am avut reguli comune prin care să putem administra falimentul unei bănci, nici la nivel european; dar nici la nivelul statelor membre. Această nouă legislaţie prevede ceea ce trebuie făcut atunci când o bancă intră în faliment. Am prevăzut să existe un efect minim asupra contribuabililor şi asupra stabilităţii financiare.
"Legea stabileşte că primii care vor plăti pentru faliment vor fi acţionarii şi creditorii. De asemenea, ea precizează responsabilitatea diferitelor autorităţi la nivel naţional. În viitor, nimeni nu trebuie să mai ia în calcul că băncile vor fi ajutate, dacă au probleme, de către contribuabili", a spus Gunnar Hökmark.
Situaţiile dramatice trebuie prevenite
Comisarul pentru Piaţa Unică, Michel Barnier, prezent în timpul dezbaterii Parlamentului, a amintit că, începând din 2008, când criza economică şi financiară a lovit sistemul bancar, a fost necesară găsirea unei soluţii pentru a preveni pe viitor astfel de situaţii dramatice, în care contribuabilii au plătit falimentul unor bănci.
"Acest acord privind gestionarea crizelor bancare, valabil în toată Uniunea Europeană, se bazează pe prevenţie, pregătire şi gestionare, precum şi pe finanţarea falimentelor bancare, fără să-l punem mereu să plătească pe contribuabil, aşa cum am văzut că s-a întâmplat în trecut, adică, să plătească el erorile sau slăbiciunile sistemului", a spus Michel Barnier.
Cele două legi privind deciziile bancare vor mai cere băncilor să finanţeze fonduri de rezervă pentru a acoperi pierderile.
Statele din Uniunea Bancară, toate statele din Zona Euro şi cele care vor opta să li se alăture vor împărţi un fond comun finanţat de bănci, cu rezoluţie unică în valoare de 55 de miliarde de euro.
Statele din afara Uniunii Bancare vor fi obligate să creeze propriul lor fond finanţat de către bănci, 1% din valoarea depozitelor acoperite în răstimp de 10 ani.
În ultima lor sesiune plenară, până la alegerile europene, eurodeputaţii au votat marţi şi pentru ca orice rezident legal în Uniunea Europeană să aibă dreptul de a deschide un cont la vedere pentru plăţi, fără ca acest drept să-i fie îngrădit pe motive de naţionalitate sau loc de rezidenţă.
