Ascultă Radio România Actualitaţi Live

A doua vârstă a domniilor pământene:1822-1828

Invitat : prof. dr. Alin Ciupală - Universitatea din Bucureşti.

A doua vârstă a domniilor pământene:1822-1828
Revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu a fost punctul terminus al stăpânirii fanariote. Foto: Arhivă Agerpres.

Articol de George Popescu, 01 Iulie 2014, 20:35

Imperiul Otoman a pus capăt domniilor fanariote în urma unui şir lung de consecinţe politice şi economice ale administraţiei străine în Ţările Române.

Considerată o formulă salvatoare de către Sublima Poartă, domnia fanariotă cel puţin în ultimul sfert de veac al duratei sale a produs şi mai multă corupţie, instabilitate politică şi regres economic în dauna Imperiului Otoman.

Revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu a fost punctul terminus al stăpânirii fanariote. Filiaţia domnilor greci cu Rusia ţaristă şi dezvoltarea unei reţele subversive anti-otomane pe cuprinsul Peninsulei Balcanice a contribuit în parte la decizia sultanului de a reintroduce domniile pământene.

AUDIO: emisiunea „Istorica, ediţia din 30 iunie 2014:


Nu în ultimul rând, solicitarea insistentă a boierimii române de a reveni la situaţia sa de dinainte de instalarea domnitorilor fanarioţi. Memoriile către viziri şi sultan au fost numeroase şi au arătat starea disperată a societăţii româneşti din cele două Principate.

Memoriile în 24 de puncte înaintate de delagaţiile munteană şi moldoveană conţineau ca revendicări : domnii pământene, corp de pază indigen ceea ce însemna cu o forţă de auto-apărare, izgonirea arnăuţilor, interdicţia de a cumpăra bunuri imobile de către sudiţi sau supuşi străini ce trăiesc în cele două principate, dreptul autohtonilor de a ocupa slujbe şi a avea privilegii

În iulie 1822 au fost instalaţi noi domnitori pământeni(autohtoni):
În Ţara Românească, Grigore Ghica al IV-lea şi în Ioniţă Sturdza în Moldova. Primul avea ca obârşie marea boierime românească, cel din urmă provenea din Boierimea mijlocie. Şi unul şi celălalt au avut opoziţie din partea familiilor de boieri. Cu alte cuvinte accesul la putere nu a fost uşor, ci dimpotrivă pe parcursul domniilor lor s-au confruntat cu reclamaţii, memorii şi răstălmăciri atât la Petersburg, cât şi la Constantinopol în speranţa că domnitorii vor împărţi puterea şi conducerea administrativă cu opoziţioniştii acestora.

Domnitorii pământeni au avut ca prioritate pe agenda lor, normalizarea cursului vieţii sociale şi politice, ştergerea urmelor revoluţiei lui Tudor Vladimirescu. Abuzurile administraţiilor fanariote au fost un alt punct de îndeplinit, îndreptarea nedreptăţilor fiind un obiectiv greu de atins.

Reforme instituţionale cu adevărat nu au putut avea loc din cauza mandatului scurt şi a dezvoltării nefavorabile a situaţiei internaţionale din anii 1828-1829. Totuşi, în administrarea statului şi în justiţie s-au putut face câteva schimbări. Au fost epuraţi toţi deţinătorii greci de funcţii publice, a fost micşorat numărul acestor funcţii, domnitorul avea dreptul de a emite sentinţe în pricini importante, un mai larg acces la actul de judecată. În domeniul fiscal aplicarea unui impozit pe venit, în care erau cuprinşi şi marii boieri a dat naştere la cele mai intense fricţiuni între domnitor şi cei din urmă.

În Moldova, tentativa de reformare a statului a mers şi mai departe. Domnitorul Ioniţă Sturdza a beneficiat de ştiinţa lui Ionică Tăutu artizanul unui proiect de constituţie - numită Constituţia cărvunarilor - în care se reforma practic sistemul electoral dar apăreau şi drepturi şi libertăţi de extracţie iluministă franceză.

Gruparea lui Iordache Rosetti Roznovanu în Moldova şi Constantin Bălăceanu în Ţara Românească au fost oponenţii cei mai deschişi şi mai stoici ai domnitorilor pământeni. Oligarhia boierească părea a fi după aceştia singura soluţie de conducere şi administrare a ţării.

Chiar dacă reformele sau schimbarea nu s-a produs cu iuţeala dorită, meritul reinstaurării domniilor pământene constă în primele manifestări ale clasei politice de a propune un proiect de dezvoltare a statelor româneşti, de emancipare naţională şi de afirmare a a acestora cel puţin în plan regional. Regulamentele organice estompează într-o măsură aceste deziderate, abia anul 1848 a adus coagularea voinţei şi intenţiilor ce dădeau naştere unei ţări unificate.

Contribuţii editoriale : d-na dr. Filofteia Pally, etnolog şi sociolog, director al Muzeului Viticulturii şi Pomiculturii – Goleşti, despre rolul jucat de membrii familiei Golescu în dezvoltarea socială şi culturală a
populaţiei din Ţara Românească la sfârşitul secolului al XVIII - începutul secolului al XIX-lea.

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit de la adresa:http://www.romania-actualitati.ro/Podcast/istorica/4

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la : istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare şi de la adresa: www.romania-actualitati.ro

Războiul civil din Transilvania (1848-1849)
Istorica 18 Martie 2024, 21:46

Războiul civil din Transilvania (1848-1849)

Invitat: dl. conf. dr. Ion Cârja – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj

Războiul civil din Transilvania (1848-1849)
„Bucureşti, februarie 1954”
Istorica 11 Martie 2024, 21:33

„Bucureşti, februarie 1954”

Invitaţi: dl. Alexandru Armă, cercetător istoric şi dl. Valentin Ştefănuţ, martor ocular

„Bucureşti, februarie 1954”
„Prinţesele roşii ale României”
Istorica 04 Martie 2024, 22:08

„Prinţesele roşii ale României”

Invitată: d-na. prof. dr. Lavinia Betea – Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad

„Prinţesele roşii ale României”
„O scrisoare, şase demnitari şi un refuz”
Istorica 26 Februarie 2024, 23:30

„O scrisoare, şase demnitari şi un refuz”

Invitat: dl. dr. Florian Banu, consilier superior al CNSAS, cercetător ştiinţific

„O scrisoare, şase demnitari şi un refuz”
„Înţelegerea Balcanică – mijloc de prezervare a păcii”
Istorica 19 Februarie 2024, 22:23

„Înţelegerea Balcanică – mijloc de prezervare a păcii”

Invitat: dl. conf. univ. dr. Constantin Buchet, preşedinte al CNSAS

„Înţelegerea Balcanică – mijloc de prezervare a păcii”
"Epitaful economiei româneşti"
Istorica 12 Februarie 2024, 21:39

"Epitaful economiei româneşti"

Invitat: dl. prof. univ. dr. Emilian M. Dobrescu

"Epitaful economiei româneşti"
„Planuri diplomatice româno-turce. 1938-1944”
Istorica 29 Ianuarie 2024, 22:25

„Planuri diplomatice româno-turce. 1938-1944”

Invitat: dl. prof. univ. dr. Dumitru Preda, istoric şi diplomat, director ştiinţific al Fundaţiei Europene Titulescu

„Planuri diplomatice româno-turce. 1938-1944”
Scurt istoric al Unirii Principatelor
Istorica 24 Ianuarie 2024, 19:00

Scurt istoric al Unirii Principatelor

Invitaţi: dl. dr. Sergiu Iosipescu, şef de Secţie a Institutului Naţional al Patrimoniului şi dl. prof. dr. Cătălin Turliuc –...

Scurt istoric al Unirii Principatelor