Pe scurt:
Ascultă Radio Romania ActualităţiAscultă Live Acum: 100% MUZICĂ Joi, 22 Octombrie

Cele mai citite

Articole recente

Ştiri

Autor

Radu Dobriţoiu

29 Martie 2019
Vizualizari: 943
Comentează add

Astăzi se împlinesc 15 ani de când România a devenit membră a Alianţei Nord-Atlantice.

15 ani de NATO pentru România

radu-dobritoiu

Astăzi se împlinesc 15 ani de când România a devenit membră a Alianţei Nord-Atlantice. La 29 martie 2004, România a aderat în mod oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO.

Pe baza unei propuneri legislative, începând cu anul 2005, “Ziua NATO în România” se celebrează în prima duminică a lunii aprilie.

În perioada 2-4 aprilie 2008 România a găzduit Summit-ul NATO de la Bucureşti  care a reprezentat cel mai mare eveniment de politică externă organizat de România, dar şi Summit-ul de cele mai mari dimensiuni din istoria NATO. La Summit au participat 26 de state membre, 23 de state partenere, înalţi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi ai statelor contributoare la operaţiunile NATO în Afganistan, la nivel de preşedinte (23 de state), prim -ministru (22 de state), ministru al afacerilor externe (7 state), ministru al apărării (Kazahstan) şi director politic (Irlanda).

Obiectivele României în NATO

Apartenența la NATO, alături de Parteneriatul Strategic cu SUA și de apartenența la UE reprezintă fundamentele politicii externe ale României, reflectate ca atare în cadrul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru 2015-2019. Alianța Nord-Atlantică este garantul principal al securității României, relația trans-atlantică reprezentând liantul strategic care conferă coerență și consistență acțiunilor NATO.

În acest sens, România are în vedere consolidarea profilului țării noastre în NATO, atât prin contribuții conceptuale, cât și operaționale.

Angajamentele privind cheltuielile pentru apărare

In 2014, pentru a asigura capacitatea  Alianţei de a răspunde în mod eficient provocărilor generate de noul mediu strategic de securitate, cu ocazia Summit-ului NATO din Ţara Galilor a fost agreat The Wales Summit Pledge on Defence Investment, care  vizează angajamentul statelor membre de a atinge obiectivul de 2% din Produsul Intern Brut alocat cheltuielilor pentru apărare în decursul a 10 ani (până în 2024), cu diferenţele specifice fiecărui grup de aliaţi (cei care au deja acest nivel de finanţare îl vor menţine, ceilalţi vor stopa declinul bugetelor de apărare şi vor creşte gradual cheltuielile pentru apărare). În plus, angajamentul indică alocarea a cel puțin 20% din bugetul apărării pentru achiziţia de echipamente majore şi activităţi de cercetare-dezvoltare, precum şi îmbunătăţirea rezultatelor individuale privind nivelul de dislocabilitate şi sustenabilitate a trupelor în teatrele de operații.

Angajamentul are o semnificaţie deosebită pentru demonstrarea credibilităţii, unităţii şi solidarităţii aliate, în actualul context geostrategic, fiind reafirmat ulterior de către statele membre, la , inclusiv la Summit-ul NATO de la Bruxelles (iulie 2018).

În scopul garantării unui consens politic naţional privind finanţarea sectorului de apărare, la 13 ianuarie 2015 partidele parlamentare din România au semnat un acord privind alocarea, începând cu anul 2017, a 2% din Produsul Intern Brut pentru bugetul Ministerului Apărării Naționale şi menţinerea acestui nivel pentru următorii 10 ani. Acordul este important, atât prin prisma asigurării predictibilităţii politicii de înzestrare a Armatei României cu tehnică de luptă modernă, precum şi pentru dezvoltarea unor proiecte de cooperare între industria naţională de apărare şi companii de profil din alte state, cât şi pentru planificarea pe termen mediu şi lung a apărării.

Misiuni externe

În ultimele decenii, militarii români au ocupat aproximativ 50.000 de funcții în misiuni internaționale (peste 30.000 doar în Afganistan) și aproape 40 de batalioane și alte 200 de microstructuri au fost rotite în teatrele de operații - informează Global Defense News.

Militarii și-au îndeplinit ireproșabil misiunile în zonele de război, s-au pregătit la nivelul celorlalți soldați din alte țări, au învățat procedurile de lucru și limba engleză, în timp ce politicieni, după aderare, au subfinanțat drastic bugetul apărării, pe idea că acum are cine să ne apere.

Începând cu 2002, avem o prezență neîntreruptă în Afganistan. Am început cu un detaşament de poliţie militară, o aeronavă C 130 Hercules şi ofiţeri de stat major, mai apoi am adăugat un batalion de infanterie și am ajuns să asigurăm inclusiv securitatea regiunii Zabul și conducerea aeroportului internațional din Kabul.

România a avut o prezenţă de peste şase ani în Irak, între 2003 și 2009, unde au fost rotiți aproape 10.000 de militari.

În Balcanii de Vest, Armata României a participat la misiuni atât în Bosnia şi Herţegovina, din 1996, cât şi în provincia Kosovo, din 2000, având în vedere că stabilitatea în această regiune este de o importanţă majoră pentru ţara noastră.

România a asigurat și misiuni de poliție aeriană pentru ţările baltice, între august şi octombrie 2007, cu patru  avioane MiG-21 LanceR.

O altă misiune importantă la care marina militară a participat în fiecare an, începând cu 2005, cu o fregată Type 22, este Operaţia Active Endeavour în Marea Mediterană şi, timp de trei luni, în anul 2011, la operaţia NATO de embargo asupra LIBIEI, Unified Protector.

#WeAreNATO

Alianța Nord-Atlantică, creată la 4 aprilie 1949, asigură securitatea pentru aproape un miliard de oameni din cele 29 de țări membre. Principiul de bază al alianței este apărarea colectivă, trecut în articolul 5 al tratatului, care specifică că un atac asupra unui membru este considerat un atac împotriva tuturor. Cu toate acestea, conform articolului 3, fiecare membru are datoria să aibă o armată puternică, capabilă să se apere.

Aderarea la NATO a fost un moment istoric al țării noastre, ce a deschis calea integrării euro-atlantice și intrării în grupul select al țărilor Uniunii Europene.

România şi-a depus oficial candidatura la NATO în 1993 şi, un an mai târziu, a fost primul stat care a răspuns invitaţiei de a participa la Parteneriatul pentru Pace, devenind astfel primul stat din Europa Centrală şi de Est care a aderat la PfP.

În aprilie 1999, NATO a lansat Planul de Acţiune în vederea admiterii de noi membri, pe baza căruia România şi-a pregătit propriul Plan Naţional de pregătire pentru Aderare, care stabilea obiective, măsuri şi termene de realizare în vederea aderării la Alianţă.

La Summit-ul NATO de la Praga, din 21 noiembrie 2002, pe baza evaluării progreselor înregistrate  de statele candidate, şefii de state şi de guverne ai ţărilor membre NATO au decis invitarea României, alături de alte şase state: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia, să înceapă convorbirile pentru aderare la Alianţa Nord-Atlantică.

Protocoalele de aderare la NATO pentru România şi pentru celelalte şase state invitate să adere au fost semnate în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Bruxelles, la 26 martie 2003.

La 29 martie 2004, România a aderat la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice.

Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului României la sediul NATO. Începând cu anul 2005, „Ziua NATO” se sărbătoreşte în România în prima duminică a lunii aprilie.

Pe perioada parteneriatului pentru pace și mai apoi ca membru deplin, România a participat cu militari la multe misiuni NATO și de coaliție, în cele mai fierbinți zone ale globului, cele mai importante fiind cele din Afganistan și Irak.
 


Etichete 15 ani NATOWeAreNATOaniversare NATO

Articole cu teme similare:

Recomandarile editorului:

X

Candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene participã la o dezbatere Eurovision, la Parlamentul European - Video Live